1,639 matches
-
este ca și cum ai cădea într-un puț pe fundul căruia nu e apă, ci scorpioni. Mă voi obișnui până la urmă și poate că voi recăpăta gustul libertății. Ieșind din Castel Nouvo, Tommaso ridică ochii la cer și rămase încremenit privind azurul și puținii nori ce-l pătau. Nu-l lăsară de capul lui; din ordinul autorităților a fost însoțit de patru jandarmi până la mânăstirea San Domenico. Acolo, primirea a fost formală, de la Stareț la Bibliotecar a fost tratat ca un oaspete
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sunt aici, gata să le sfărâm botul! Am încă vlaga unui tânăr, nu le e ușor să mă doboare. Tată... tată drag. Apa Senei gâlgâia, răsfrângându-și striațiile verzi și azurii. Dragă Căpitane, după cum vezi, răsfrângerile de verde și de azur nu se află doar în marea ta. Cetatea o s-o construim, și nu te-am uitat, dar trebuie să ai răbdare... Pe pod, lumea continua să treacă în grabă, câte unul își arunca privirea spre acel bătrân rezemat de parapet
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cauzată de criza petrolieră din 1973) dar, după 1982 continuă tendințele către concentrare și creșetre într-un număr limitat de poli urbani. Principalele zone în care această creștere a avut loc sunt: în primul rând Paris, apoi Midi (Coasta de Azur, Avignon și Montpellier), Bordeaux, Toulouse, Strasbourg, Lille, părți din centru și vest și, în cele din urmă, câteva zone din Alpi, de la Geneva până la Grenoble. Cu privire la caracteristicile interne ale noilor zone urbane, există un număr de tendințe care se pot
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
020 684 98,7 Normandia de Jos 1 440 935 97,5 Normandia de Sus 1 810 072 99,1 Pays-de-la-Loire 3 309 532 98,3 Picardia 1 828 154 95,6 Poitou-Charentes 1 700 110 98.5 Provența-Alpi-Coasta de Azur 4 109 119 89,0 Ron-Alpi 5 233 878 89,7 Regiunile de peste mări 1 341 412 78,7 Total 52 252 602 84,1 Sursa: OECD, Examens Territoriaux de l'OCDE: France, p.208. Tabel 4.6. Repartiția demografică
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
13 3 17 42 Martinique 0 1 1 28 Midi-Pirinei* 32 0 32 63 Nord-Pas-de-Calais 11 0 11 34 Pays de la Loire* 9 10 19 53 Picardia* 4 4 8 28 Poitou-Charentes 14 9 23 58 Prov. Alpi Coasta de Azur* 14 2 16 15 Ron-Alpi* 13 2 15 21 Sursa: DATAR, État des lieux des pays au 1 septembre 2005. *regiuni implicate în una sau mai multe pays interrégionaux: 13 astfel de pays sunt recunoscute, iar două sunt în pregătire
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu privire la democrația de proximitate, prima citire fiind adoptată pe 5 februarie 2002. 33 Comisia pentru viitorul descentralizării prezidată de Pierre Mauroy, Refonder l'action publique locale, raport către primul ministru (Paris: La Documentation française, 2000). 34 Ron-Alpi, Île-de-France, Provența-Alpi-Coasta de Azur, Languedoc-Roussillon și Pays de la Loire. 35 Acesta fusese consilier local în Poitiers, consilier și apoi președinte al regiunii Poitou-Charentes și viceprimar al Chasseneuil-du-Poitou. Între 1985 și 1989 a fost ales pentru Parlamentul European din partea UDF-RPR. 36 Legea constituțională 2003-276 din
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
p. 10. 41 Anna Geppert, "Comprendre les "pays urbains", Pouvoir locaux, nr. 54, III/2002, pp. 27-33. 42 DATAR, Etat des lieux des pays au 1 septembre 2004. http://www.projetdeterritoire.com/spip/IMG/pdf/Etats des lieux 09 04 Screen.pdf 43 Côte d'Azur (23 %), Corsica (7 %) și Île-de-France (0,2 %). 44 M. Keating, J. Loughlin și K. Deschouwer, Culture, Institutions and Regional Development: a Study of Eight European Regions (Cheltenham: Edward Elgar, 2005), Vezi capitolul 5 despre Bretania și Languedoc-Roussillon. 45 J. Loughlin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
23-24. 28 Ibid. 29 Hotarârea din 28 octombrie 1956. 30 Cifra s-a redus la 21 de regiuni prin fuzionarea Ronului și Alpilor în 1960 și s-a reîntors la 22 în momentul în care Corsica a părăsit ProvențaCoasta de Azur în 1970. 31 Decretul din 7 ianuarie 1960. 32 Vezi Dayries și Dayries, op. cit., p.29. 33 legea din 5 iulie 1972. 34 Vezi L. Cohen-Solal, C. Bunodière, Les nouveaux socialistes (Paris: 1977). 35 Elementul marxist a fost introdus în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și visele. În creația lui Barbu, cred eu, semnificațiile „oglinzii din suflet“ se multiplică, fiindcă oglinda se suprapune altor două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii: iubire imposibilă între Crypto și Enigel, logodnă cosmică, nuntă mitică, între Enigel și soarele, aprins inel. În al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și personalizând, făcând sesizabilă rotația aștrilor interiori. Alte motivații vin în sprijin: Am căutat cuvintele virginale, cuvintele puturoase, cuvintele de râie; le-am avivat rănile cu sticlă pisată și le-am infectat pe unele complet; și cum de la ele la azur e o distanță directă, o corespondență, am făcut pe cale artificială și cuvinte oglinditoare sau străvezii și am silit să intre în lumina lor eterogenul, ca într-o vitrină de optician ambulant. Mai pe scurt, m-a posedat intenția de a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau musculate și cu păr de animal..." Dar nu cerea Victor Hugo punerea cuvintelor de rând pe același plan cu cele "patriciene"? Nu invocase Rabelais "cuvinte băloase, cuvinte coclite, cuvinte de azur, cuvinte de nisip, cuvinte aurite"? ("des mots de gueule, des mots de sinople, des mots d'azur, des mots de sable, des mots dorés!" Livre quart, LVI). Și nu dojenise Voltaire pe părintele lui Gargantua, găsindu-l "extravagant" și răspânditor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu cerea Victor Hugo punerea cuvintelor de rând pe același plan cu cele "patriciene"? Nu invocase Rabelais "cuvinte băloase, cuvinte coclite, cuvinte de azur, cuvinte de nisip, cuvinte aurite"? ("des mots de gueule, des mots de sinople, des mots d'azur, des mots de sable, des mots dorés!" Livre quart, LVI). Și nu dojenise Voltaire pe părintele lui Gargantua, găsindu-l "extravagant" și răspânditor de "imondiții", colportor de "prostii" scrise la beție?" Nu invocase galantul Ovidiu "lascivul adevăr al cuvintelor?..." Creația
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Dincolo de coincidentia contrariorum, dincolo de conștiința nefericită, invocată de Hegel ca efect al nepotrivirilor dintre existență și esență, poetul (demiurg în modul său) aspiră la o reconstrucție alinătoare. Rațiunea, constituentă tuturor artelor, mediază, ocrotește și propune non-capitularea. La Paul Valéry, bunăoară, "azurul e lacrimă" (Vae), dar de partea poetului (cerebral) e "Gândul-știință" (Orphée). Un alt mediteranean, Odysseas Elytis ("Nobel" grec, 1979), avansează ideea unui umanism proiectiv, coagulant, reconfortând o lume în care experiența generală și viziunea solitară se ridică deasupra traumelor; de la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se vor comunicate, agreate, împărtășite, de unde chemări adresate partenerilor ipotetici: "Ascultă glasul ierbii..." "Privește cu luare-aminte salcâmii..." Apoi repetata comuniune cu întregul din Scrisoarea din urmă: "De mult m-am ascuns în adâncuri de apă / și m-am înecat în azur..." Istoria Marelui Ceas și a Orbului e pretext de "povestire" despre Marea Trecere, o alegorie; un "biet orb" veghind în singurătăți de piatră, paznic al unui "Orologiu de Piatră", "socotește întruna ceva"; se bucură un moment și cade în tristețe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat absurdului, universul dimovian se sustrage sistematic morbidului și macabrului, diferențiindu-se de Blaga din Lauda somnului terorizat de vedenii, excedat de semne ale haosului primordial. Labirinticului dimovian i se opune, în subtext, nevoia de "inedit azur" din visurile lui Al. Philippide. Secvențele năucitoare din Baia sau o eternitate iterativă (în Dialectica vârstelor, 1977) se înnoadă și se interciocnesc; personajul liric (totalmente gol), inocent, nedumerit în drum spre Baie -, subiect de întâmplări neverosimile, rătăcește pe străzile unui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
exercită o fascinație sui generis. Până și afară, tentează un "univers dens și mic". Într-o altă Elegie, spațiul casnic pare centru de rezonanțe odorifere, tărâm aproape magic: Bucătării, bucătării de vară, Creme de zahăr ars strălucitoare, Mari șervete de-azur, dulapuri-sfinxe, Dulci utopii din linguri vechi prelinse (...) Miresmele iau foc de la perdele, Luminile s-așează lin pe scaun, Din cratițe bea lapte prins un faun... Dacă aici tabloul de gen se înscrie (aparent) în cadrele normalității, un Emil Brumaru funambul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de trai dintre cele două țări frățești au devenit tot mai mari. Așa că Tiberius (Tibi) a circulat deja din facultate cu limuzina sa, pe când Julius se înghesuia în autobuzul vechi, mereu supraaglomerat; Tiberius (Tibi) își petrecea vacanțele pe Coasta de Azur (unde părinții săi au cumpărat o vilă), pe când Julius lucra din greu în fiecare vară pentru a avea cu ce se întreține la facultate; Tiberius (Tibi) a ajuns la doar douăzeci și patru ani cunoscut în toată lumea pentru abilitățile sale profesionale, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de trai dintre cele două țări frățești au devenit tot mai mari. Așa că Tiberius (Tibi) a circulat deja din facultate cu limuzina sa, pe când Julius se înghesuia în autobuzul vechi, mereu supraaglomerat; Tiberius (Tibi) își petrecea vacanțele pe Coasta de Azur (unde părinții săi au cumpărat o vilă), pe când Julius lucra din greu în fiecare vară pentru a avea cu ce se întreține la facultate; Tiberius (Tibi) a ajuns la doar douăzeci și patru ani cunoscut în toată lumea pentru abilitățile sale profesionale, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
reflecția nu i-ar da nicio formă? Ce ar fi o desfătare nemodelată de inteligență? O descărcare nervoasă parcurgând mușchii unei broaște pe care cercetătorii au lăsat-o fără encefal, un spasm pierdut în cosmos, o cheltuială inutilă diluată în azur... Plăcerea la care aspiră Aristip este deci voită, dorită, aleasă, stăpânită, creată prin propriile îngrijiri. Ea nu-l debordează pe cel care o face să apară și nu-l duce dincolo de limitele ființei sale, ci îl lasă între ele, să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
3); ocean (3); speranță (3); aer (2); bucurie (2); calm (2); curcubeu (2); galben (2); haine (2); lac (2); libertate (2); nori (2); ochii mei (2); pix (2); puritate (2); seninătate (2); sinceritate (2); turcoaz (2); afecțiune; albăstrui; albe; aprins; azur; băiat; bleumarin; blugi; bluză; bunătate; calmitate; cer albastru; cer senin; ca cerul; cerut; culoare preferată; culoarea mea preferată; culoarea preferată; curat; curge; curiozitate; dor; energie; entuziasm; epic; eternitate; fericire; frumusețe; galben-roșu; gri; iluzoriu; infinit; intens; întunecat; jovial; lan; limpede; lucid
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rai (5); divinitate (4); nouri (4); sus (4); curat (3); divin (3); înstelat (3); limită (3); noros (3); nour (3); paradis (3); pasăre (3); ploaie (3); puritate (3); semn (3); vis (3); zare (3); aer (2); alb (2); avion (2); azur (2); boltă cerească (2); bucurie (2); departe (2); distanță (2); fericire (2); frumusețe (2); imensitate (2); infinitate (2); înger (2); îngeri (2); înnourat (2); fără limită (2); mîncare (2); necunoscut (2); nelimitat (2); nemărginire (2); nemărginit (2); păsări (2); plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cel al Greciei elenistice, cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de un meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de fum, bani de foc/ osie de vis a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În volumul "Încă nu", Horea devine macedonskian: Și-n râuri se-nălțau păsări și păsări tremurau în râuri/ Și soarele curgea-pământuri și din pământuri către soare/ Se desfăceau păduri de trunchiuri și mânjii nedesprinși de frâuri/ Cum nechezau cuprinși de azurul ce începu să-i înfioare". Bucolic, Ion Horea are personalitatea lui, deși se mișcă în tiparele tradiției; pitorescul rural, sentimentul timpului, sentimentul iubirii, fixate într-un cadru de transmiteri și de tensiune, alimentate și de melancolia de sursă eminesciană stau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și visele. În creația lui Barbu, cred eu, semnificațiile „oglinzii din suflet“ se multiplică, fiindcă oglinda se suprapune altor două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii: iubire imposibilă între Crypto și Enigel, logodnă cosmică, nuntă mitică, între Enigel și soarele, aprins inel. În al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență". Modernismul barbian se aseamănă cu cel al lui Paul Valéry, fiind străbătut de idei platoniciene. În Joc secund, I. Barbu și-a exprimat concepția estetică: prin actul oglindirii, contingentul intră în azur și devine "joc secund", apropiat de idee: mai pur. Prin ermetism trebuie să înțelegem instruirea în semne, cu care să cunoaștem "frumosul" și "adevărurile esențiale". Unii termeni matematici devin metafore (Grup), eul liric fiind interesat de "gestul închis", care să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]