1,442 matches
-
există un fond de alterare bufonerească cu efect micșorător. Sînt teme care nu pot fi tratate umoristic fără să le terfelești. Viața, cu echivocurile ei esențiale, și universul, cu tainele lui nelămurite, sînt realități care nu încurajează defel chicotele de bîlci și amuzamentele de clovni. Cum să izbucnești în rîs în fața cerului acoperit de stele? Cum să zîmbești măcar în fața intuițiilor geniale ale unei minți ca acea a lui Kant? E totuna cu a spune că normele veseliei nu intră în
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
fantastic nu va dispărea niciodată din subconștient. Cei ce nu-și vor alunga această nevoie, vor fi salvați întotdeauna. Spectacolul lui Todea, chiar într-o variantă actualizată, într-o formulă de music-hall poate nu pe gustul tuturor, cu elemente de bîlci și de circ, îi implică, participativ, pe spectatori. Am văzut Pinocchio și după premieră, cu un public predominant mic ale cărui reacții i-au contaminat pe actori, modificînd chiar ritmul de pe scenă și pofta celor aflați acolo. Multe din apariții
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la fel ca un caleidoscop arătat la bâlci sau ca un joc de artificii și focuri bengale, proiectate pe o zariște albastră, fără sfârșit. Cadențate sau nu, ele cad în rafale că ploile nedomolite de aprilie, vădind capacitatea autoarei de a se multiplică la infinit, fără să obosească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Albastră; ora 11, „Păcală“ de C. Pepino, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, Lip Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de V. Eftimiu, Teatrul Nottara, Sala Studio; ora 19, „Râul de bâlci“ de I. Crăciun, Theatrum Mundi, Sala Mare; ora 22, „Românie dragă, Elveția mea“ de C. Udrea, T.N. Târgu-Mureș, Sala Albastră l 5. 10, ora 17, „Jacques sau Supunerea“ de E. Ionescu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Sala Albastră; ora 19
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
lei); Timiș: 27. 08-1. 09 - Vocea morții - SUA - premieră (15, 17, 19, 21); 2-3. 09 - Julia - SUA - premieră (13, 15, 17, 19, 21); prețul unui bilet: 6,00 lei (marți, tarif redus: 4,5 lei). LUGOJ: Victoria: 27. 08-1. 09 - Bâlciul deșertăciunilor - SUA - premieră (16, 18, 20); prețul unui bilet: 6,00 lei; 2-3. 09 - Închis. REȘIȚA: Dacia: 27. 08-1. 09 - Traducătoarea - SUA - premieră (15, 18, 21); 2-3. 09 - Soacra mea e o scorpie - SUA - premieră (15, 17, 19, 21), prețul
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]
-
nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la fel ca un caleidoscop arătat la bâlci sau ca un joc de artificii și focuri bengale, proiectate pe o zariște albastră, fără sfârșit. Cadențate sau nu, ele cad în rafale că ploile nedomolite de aprilie, vădind capacitatea autoarei de a se multiplică la infinit, fără să obosească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la fel ca un caleidoscop arătat la bâlci sau ca un joc de artificii și focuri bengale, proiectate pe o zariște albastră, fără sfârșit. Cadențate sau nu, ele cad în rafale că ploile nedomolite de aprilie, vădind capacitatea autoarei de a se multiplică la infinit, fără să obosească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în cerul gurii închise -dar nu toți văd același lucru, deși privesc în aceeași direcție: eu văd cum se pierd norii, femeia vede cum Dumnezeu iese din trupul bărbatului, bărbatul nu mai vede pe nimeni, toți cei din preajmă văd un bîlci prin care se plimbă fără noimă lumea, haine bătute de vînt într-un magazin second hand - (dacă toată imaginea pe care o redau acum apare ca o pată pe un cer senin, cine sunt acești oameni ai căror ochi cară
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
mica noastră republică, prinsă ca într-o menghină, între UNESCO și NATO, la 150 de caragiali putere. Nenea Iancu s-a făcut scăpat invocînd o criză de sciatică pentru a sta la Berlin și a nu participa, în 1912, la bîlciul celebrărilor dedicate lui, pe-atunci sexagenar. Cum ți s-ar părea - delicată cititoare și politicos cititor - să profităm de absența lui pentru a-l cinsti cum singur n-ar fi vrut-o?" Pe scurt, chiar e vorba despre un calendar
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
copilăriei: „Posomorâta lor înlănțuire/ Nu e decât un spasm încremenit/ -Suprema încordare de granit,/ Rămasă dintr-o altă întocmire“; Rucărul de altădată îl putem redescoperi amintindu-ne (dintr-un album) și unele tablouri pictate de Nicolae Grigorescu la fața locului - „Bâlciul de la Rucăr“, „Maternitate“, „Vatra de la Rucăr“. Atestat documentar în 1418, Rucărul este cunoscut din manualele de istorie ca loc de vamă, de supraveghere și de pază, zidurile ruinate de pe Dealul Orății păstrând în amintire popasul pe care l-au făcut
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
a lui Agopian. In orice caz, pe plaja dintre Athos și Isarlâk ei sînt împreună; Agopian, mai aproape de Isarlâk - un amestec de sultan tăvălit în mirosurile organice și în apele parfumate ale haremului, de negustor misterios și de iluzionist prin bîlciurile lumii, dar cu priviri de moralist și cu gîndul împovărat de speranța că de după orice colț sau din orice tufiș Dumnezeu i se poate revela în toată slava lui orbitoare, Ilfoveanu, mai aproape de uscăciunea monastică și de spaimele ascunse că
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
la vedere. La vedere, doar butaforie: evenimente naționale se fac din câțiva bieți palmieri extravaganți care se ofilesc sau nu, evenimente naționale se fac din plecarea în masă la cules de căpșuni, evenimente naționale se fac din deschiderea unui parc/bâlci acvatic pe un litoral kitsch, scump și îmbătrânit. Autostrăzi sau cartiere de locuințe nu se inaugurează decât, repetat, la timpul viitor, decât pe planșe: ne sunt arătate ca la copiii tâmpiți cu bețișorul pe planșe frumos colorate și unii dintre
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
de la piperat la amar. Întocmai ca la Garcia Lorca, din care Bogdan O. Popescu își ia devize, în original, are gust de mentă, gust de fiere... George Vulturescu, Monograme pe pietrele Nordului, editura Limes, Cluj-Napoca, 2005, 105 pag. Circul polar Bîlciul este, de obicei, o deprindere din miazăzi. Fără stofă de cabotin, Nordul nu poartă mască. L-aș vedea, mai degrabă, ca actor cu fața lui într-un monolog aspru, colțuros, dar e, firește, tocmai chichirezul poeziei să vadă altfel. Un
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
într-o rețea nevăzută. Lacrimile îmi curg dezlănțuite ca o ploaie de vară și eu alerg și alerg... Trebuie să mă îndepărtez de acest loc, care pentru mine poartă un singur nume - trecut. Acasă... nu mai este demult acasă. La bâlci Ce freamăt se așeza pe oraș odată cu sosirea anuală a bâlciului, sau iarmarocul, cum ziceau bătrânii. Când se apropiau zilele temeiului, adică hramul de Sf. Ilie de pe 20 iulie, micul oraș renăștea parcă, lăsându-și zdrențele cernite ale fiecărei zile
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
de vară și eu alerg și alerg... Trebuie să mă îndepărtez de acest loc, care pentru mine poartă un singur nume - trecut. Acasă... nu mai este demult acasă. La bâlci Ce freamăt se așeza pe oraș odată cu sosirea anuală a bâlciului, sau iarmarocul, cum ziceau bătrânii. Când se apropiau zilele temeiului, adică hramul de Sf. Ilie de pe 20 iulie, micul oraș renăștea parcă, lăsându-și zdrențele cernite ale fiecărei zile, își lua haine de sărbătoare. Și când spun asta, știu ce
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
de Sf. Ilie de pe 20 iulie, micul oraș renăștea parcă, lăsându-și zdrențele cernite ale fiecărei zile, își lua haine de sărbătoare. Și când spun asta, știu ce spun... Cu o săptămână înaintea temeiului, străzile din apropierea terenului unde se instala bâlciul erau pline de forfotă și culoare. Femei venite din satele din jurul Fălticeniului, de prin Mălini, Sasca, Tarna Mare,Ipotești,Mitoc, Bosanci, umpleau gardurile înveșmântându-le cu neasemuite covoare moldovenești cu deosebită alesătură țesute la războaiele de prin casele gospodinelor harnice
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
trecătorii: - Hai la brânză bună! Hai la mere murate...! Era o priveliște incadrată de un zumzet continuu și o paletă de culoare de care mi-e tare dor, pe care nu am mai văzut-o de peste 30 de ani. Era bâlciul așteptat de întreaga suflare din targul Fălticeniului. Odată intrat în vârtejul uman, care se înghesuia să intre pe străduța îngustă ce ducea spre iarmaroc, erai prins ca într-o sarabandă a reclamelor strigate alandala și pe care urechea le aduna
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
semințe de dovleac prăjite: - Numa nu ma navaliț' câti șăpti, opt, viniț'! Și lumea chiar dădea năvală. Se cumpăra orice, chiar de nu-ți trebuia musai. Toate resursele bănești erau epuizate repede și fără păreri de rău. Unii veneau la bâlci doar pentru a asculta muzica și pentru a se întâlni cu prieteni dragi. Seara, de pe la ora 5, era un adevărat pelerinaj, un du-te vino continuu.Treceau prin fața casei noastre oameni de toate vârstele, de la bătrâni până la copii care abia
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
se întâlni cu prieteni dragi. Seara, de pe la ora 5, era un adevărat pelerinaj, un du-te vino continuu.Treceau prin fața casei noastre oameni de toate vârstele, de la bătrâni până la copii care abia mergeau în picioare și toți se grăbeau spre bâlci. Fiecare era îmbracat în cele mai frumoase haine, ca la o paradă a modei autohtonă, așa arătau trecătorii de pe strazile fălticenene timp de două trei săptămâni, cât ținea iarmarocul. Dar de departe cel mai atrăgător loc erau străzile din împrejurime
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
să lupte cu realitatea tot dură, tot murdară a României privind spre viitor, ci se autoinjectează cu trecut, un trecut romanțat, reambalat în policromie - ca odinioară revistele lucioase ale Vestului, apariții de vis pentru românul anilor ’80. Așa-zisul „divertisment”, bâlciul cretino-sexual care invadează mass-media, nu era de ajuns pentru anestezierea populației. În loc de confruntări între oamenii politici ai momentului - buni, proști, cum or fi, pe ei o să-i votăm la iarnă - asistăm la o vânzoleală a umbrelor trecutului. Cu ce efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
descoperit, ca om, mult după 1990. De unde îl crezusem un optzecist marginal, nichitist votcar și, la ocazii, familiar cantautor al cenaclului Flacăra, l-am citit (și auzit pe CD) acum ca pe un suflet oropsit, de urs bătrân plimbat la bâlciuri derizorii, sincer și frumos mirat de tot ce i se întâmplă. Doar ce am dat de câteva ori mâna pe la târgurile de carte, el ca atent redactor la Editura All, eu ca nevinovat samsar de carte. Ce ne-a apropiat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
celor evidențiate, în timp, de Rapoartele Curții de Conturi“? Ce înseamnă „prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri“?!? Nu am de gând să continui comedia. Sigur că toată lumea știe ce se află îndărătul paravanului spoit hidos, ca la bâlci. Obsesia obsesiilor: Traian Băsescu. Pentru răfuiala cu un om, pentru ambițiile politicianismului dâm bovițean, pentru capriciile vinovățiilor răzbunătoare ale câtorva agenți (și agenții) de putere, majoritatea parlamentară a României e gata să dea la fiare vechi cea mai prestigioasă internațional
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fundalul exasperării opinie publice față de samavolniciile PSD-ului". Potrivit deputatului PDL, "PSD-ul este partidul hegemonic care pierde din indigestie, de prea multă putere, din când în când, în 1996, în 2004", după care "vine o coaliție heteroclită care începe bâlciul imediat după ce ajunge la putere, CDR în 1996, Alianța D.A. în 2004, PDL-ul în 2008-2009". Paleologu crede că PSD va recidiva, iar exasperarea îi va determina pe români să voteze pe altcineva, însă nu poate să nu constate că
Paleologu: La PDL, se ceartă calicii pe ceaunul gol by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37349_a_38674]
-
istorie în diferite licee franceze, oroarea de "mondenitate" îl va face să respingă orice elogii sau gesturi de apreciere și, cum declară în Literatură pentru stomac (1950) - adevărat manifest literar - să denunțe cu vehemență expunerea scriitorilor ca niște "animale de bâlci" atrași de "farsa premiilor". Coerent cu acest mod de a vedea, Julien Gracq a refuzat, în 1951, Premiul Goncourt ce i se decernase pentru capodopera sa, }ărmul Sirtelor. Franța îi va aduce totuși un binemeritat omagiu pe care nu a
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]
-
înrudit, mai de aproape sau mai de departe, cu marfă (< magh. marha „vită“ < v. germ. marhat < germ. actual Markt „piață“ < lat. mercatus „piață“), cu miercuri (< dies Mercurii „ziua lui Mercur, zeul comerțului la romani), cu iarmaroc (< ucr. jarmarok < germ. Jahrmarkt „bâlci“, compus din germ. Jahr și Markt < lat. mercatus „comerț“, derivat al lat. merx „marfă“), cu marchitan (înv.) „negustor (ambulant) de mărunțișuri“ (< pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat în parte prin it. commerzio
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]