1,886 matches
-
McCaffrey încă erau considerați venetici, iar Hattie era privită ca „o mică snoabă“, nimeni nu avea senzația unei trădări. Unul dintre cele mai generale aspecte ale ticăloșiei umane este graba cu care aproape fiecare dintre noi se lasă antrenat de bârfă. Până și „persoanele cele mai discrete“, ca domnișoara Dunbury, doamna Osmore, erau gata să zâmbească la auzul mârșăviilor, ba uneori le și repetau! Omul care nu fusese niciodată bârfit, datorită virtuoasei sale austerități, era William Eastcote. Dar din acest punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
face față. Toate acestea se îmbinau în el. Nu-l văzuse de multe ori pe Rozanov în societate, dar în asemenea rare ocazii (de pildă când discuta cu Margot sau cu Albert), impunea o seriozitate care anihila orice posibilitate de bârfă sau chiar de mici glume malițioase. PearI mai cunoștea câte ceva din părerile lui Rozanov asupra lui George și își dădea seama de proporțiile iritării provocate de intruziunea acestuia în tablou. Întâmplător, Pearl și Hattie îl vizitaseră pe John Robert în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scrisoarea sinucigașului. Până la urmă, a rămas la fel de nesigur dacă a procedat just sau nu, dar se temuse să scoată o vorbă, pentru a nu fi acuzat de înlăturarea dovezilor. Ancheta a fost mușamalizată de Vernon Chalmers, care urmărea să evite bârfele și o publicitate adversă, iar ceremonia funerară - incinerare la crematoriu, conform cu dorința decedatului, exprimată prin testament - a urmat imediat după încheierea anchetei. Presa națională a relatat știrile în legătură cu regretabila încetare din viață a lui John Robert Rozanov, și diferiți străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o fetiță. Poate că, până la urmă, John Robert ar fi trebuit să mai aștepte? Tom și Hattie intenționează să aibă o droaie de copii, așa că în viitor vor exista încă o sumedenie de McCaffrey care să le ofere subiecte de bârfă celor din Ennistone. Sfârșitul oricărei povestiri e arbitrar. Cum eu o închei acum pe aceasta de față, s-ar putea găsi cineva care să mă întrebe: „Dar cum naiba cunoști atâtea lucruri despre oamenii ăștia?“ Ei bine, viețile se interpenetrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și o manieră (forma logică și clară). Norma cea mai importantă este cea a calității, adică a capacității de a transmite adevărul. În actul de comunicare, există nuanțe și expresii diferite. Există: conversație, discuție, dialog, așa cum, în același timp, există bârfă, dispută sau simplul stat de vorbă. Toate deservesc același scop al omului, de a rămâne în relație, de a găsi modalități eficiente de păstrare a unui raport corect cu celălalt și de menținere a procesului dialogic. 1.2.2 Conversație
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lor de vedere în antiteză față de o chestiune anume. Același dialog se distinge de așa-zisul stat de vorbă, deși acesta ar putea părea o modalitate informală, atât de dialog, cât și de conversație, și se poate ușor materializa prin bârfă, care, de obicei, dezvoltă o judecată cu caracter peiorativ asupra unor oameni sau situații existențiale. Aceste modalități de comunicare, indiferent de natura lor, nu sunt simple evenimente care se întâmplă inopinat în viața omului, ci sunt procese, pentru că au o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a fost provocată de atitudinea regelui și a apropiaților lui. Totul s-a încheiat printr- un armistițiu cu ducele Burgundiei, iar Jeanne a fost nevoită să rămână pentru o vreme la Curte. Acolo s-a văzut din nou umilită de bârfele și intrigile celor ce nu o vedeau cu ochi buni, cărora le-a și căzut victimă. Cel mai mult o îngrijorau lingușirile fariseice ale celor care, de fapt, urmăreau distrugerea ei. Din umbră, lucra omul diavolului Toate intrigile și calomniile
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
doamna femeie de serviciu aflată între două divorțuri dintre care ultimul fără cununie. Au urmat alte trei adeziuni smulse pe sub ușa liftului special blocat, și încă patru accepțiuni ale ce căror anonimat trebuie să-l respect din motive constituționale de bârfă. S-a adăugat neașteptata cerere de înscriere a unei vecine care speră să-și vadă copiii începând o viață nouă și îmbelșugată prin imigrare oficială în Esperanția, patria de origine a limbii cu același nume. În sfârșit, nu pot trece
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
faci lucruri diferite”. Mi-a plăcut mult ideea și am reținut-o deși atunci pe moment nu am înțeles-o prea bine. Abia mai târziu am avut explicația acestui fapt. Deoarece gândind (cam) la fel, rostind aceleași lucruri (politică, fotbal, bârfă etc.apropo, vorbind de rău pe alții probabil că veți avea probleme cu dinții și în general probleme stomatologice și observăm că cei mai mulți dintre noi avem astfel de probleme!), făcând aceleași lucruri zi de zi ne vom „atrage” să ni
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
alimentele „băute” adică mestecate până devin aproape lichide, ca o pastă (subțire). Păstrați tăcerea în timp ce mâncați. Meditați la aspectul sacru al actului de nutriție. Bunicii noștri ne spuneau doar: „închină-te, așează-te, taci și mănâncă căci masa este sfântă”. Bârfa sau vorbitul despre terțe persoane la masă (poate) DUCE LA ÎNGRĂȘARE! Cantitatea medie (care diferă totuși de la om la om) orientativă de consumat la o masă ar putea fi de 500 grame pentru bărbați și de 400 grame pentru femei
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
mare, eu procedez cam ca arabii care-și depun încălțările la intrarea în moschee. Mă desprind de problemele curente. Nu mă atrage, așadar, să iau parte la șuetele care se încing pe plajă ori pe terasă și să aud obișnuitele bârfe literare. Le evit cât pot. Mă salut cu cei cu care mă întîlnesc, pe coridoare, la masă, pe faleză și cam atât. E mai bine. Și pentru ei. Și pentru mine. Numai de n-ar ploua. E o zi splendidă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la cină, crupierii fiind supravegheați prin camere video ascunse pentru a nu se preta la vreun aranjament. Aud că ar exista, într-adevăr, în America, naivi care ar cumpăra parcele în rai. Până acum n-am întîlnit nici o dovadă că bârfa aceasta ar avea un temei serios. Toate avertismentele publicitare pe care le-am văzut se refereau la "viața de acum", cu un dispreț desăvârșit pentru metafizică. Și nicăieri acest dispreț nu e mai evident ca la Las Vegas. Tot ceea ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Angeles, nu ezitam să mă consider un citadin convins. Aici, încep să am unele dubii. Nu mai sunt sigur nici că mi-am păstrat o privire lucidă asupra mizeriilor de la noi. Dovadă că mă surprind, uneori, fiindu-mi dor de bârfele de-acasă! Orașele noastre, cu mahalaua extinsă, deseori, până în centru și cu fandoseli cosmopolite cam provinciale (altădată, firmele erau, cu plăcere, "franțuzite", acum, cu o plăcere și mai mare, sunt "americanizate") îmi par, mai degrabă, aglomerații urbane decât producătoare de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ori a irlandezilor. Am aflat prea multe întîmplări cu români care se plâng, cu predilecție, de alți români, ca ele să nu aibă un sâmbure de adevăr. Comunitățile românești din Los Angeles, New York sau Chicago (aici mă bazez doar pe bîrfe) arată, mai degrabă, ca un vas spart. Ce blestem lucrează la asta, nu știu. Și, la drept vorbind, nici nu vreau să știu. De vreme ce eu n-aș fi fost capabil, presupun, să-mi aranjez un rost în exil, nu cred
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
roșie, de rac fiert și pe urmă răcit. Ba chiar îi înțeleg. Se plictisesc, probabil, ascultând continuu vântul care aduce, vara, nori de praf sau emițând ipoteze despre deșertul pe care expedițiile nu reușesc să-l descopere. În Asybaris, băiete, bârfa constituie un medicament". Uneori, când nu se controlează de ajuns, iese la iveală o tristețe bine ascunsă, dar doctorul Luca se grăbește totdeauna să-și reia aerul său obișnuit, de clovn bătrân căruia îi place să spună lucruri ciudate. Într-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
șteargă de praf măcar la două zile, atâtea pendule și să țină ordine într-o "casă de nebuni", cum bodogăne ea. M-am săturat s-o aud. Și făcu un gest plictisit, disprețuitor, care arăta cât preț punea pe asemenea bârfe. Apoi, mormăi ceva ambiguu: ― Melancolia nu cruță pe nimeni, să știi. Și, la urma urmei, între liniștea sfinților și furia nebunilor nu e decât o diferență de diagnostic. Poate, nu întîmplător la intrarea coridorului prost luminat de la etaj, unde se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ori pe Julius să petreacă o seară cu ele, asigurîndu-l că prietenele sale au un mare respect pentru cărți, "sunt niște intelectuale". Pentru ea ar fi fost o mare izbândă atragerea tânărului custode la "dezbateri". Ar fi demonstrat amatorilor de bârfe că grupul era deschis și bărbaților, cu condiția să fie inteligenți, nu niște animale care asudă la vederea unei femei. Dar Julius a refuzat-o politicos, pretextând că statul în bibliotecă, într-un aer înăbușitor, îi dă mari dureri de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
că fata cea mai fru moasă din liceu îi îngăduia unui coleg mai curând șters și firav s-o conducă acasă era pentru toată lumea (dar mai ales pentru Victor) o mare enigmă. Într-o seară, pe când Ingrid îi povestea ultimele bârfe din clasa ei, Victor începu să-mpăturească, cu gândurile aiurea, o foaie de hârtie plină de mâzgăleli pe care-o găsise pe biroul ei. Fata se-ntrerupse ca să-i urmă rească degetele ce pliau hârtia pe diagonale, îndoiau colțuri, netezeau
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
limită, obsesiile, muzica, îndrăgostirea - toate ne spun altceva. Tot ce te scoate din rutina vieții tale „reale“ îți arată că, trăind fără reflecție despre tine însuți, te duci de fapt în jos pe un tobo gan de senzații, satisfacții, imagini, bârfe, obiecte, minciună și strălucire, tot mai departe de nucleul viu al ființei tale. Ești un simplu consumator care se consumă în primul rând pe el însuși. Și vei ră mâne mereu așa dacă viața nu se hotărăște o dată să te
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ultimele sale cărți de succes și povesti cât de bine mergea Țara mirării la agenții europeni. —E cea mai tare de până acum, Gerald, de departe. N-am nici o îndoială. — Nu e nevoie să doborâm recorduri, Bob. Continuară schimbul de bârfe din industrie, în mare viteză. La un cappuccino total inutil, Cavanaugh spuse, în sfârșit: —Bine, gata cu gluma. Hai să-ți văd asul din mânecă, omule. Trecuseră treizeci și trei de ani de la ultima mână de blackjack a lui Weber. La Columbus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ma-a-a- rim-a-a-a-ri și eu sunt, deocamdată, mi-i-i-c. În fruntea lor e zmeoaica cea rea, mama zmeilor, Lăcomia. ...Înțeleg că Lăcomia i-a chemat numai pe fiii ei cu chip de om. Pentru că sunt aici Vanitosul, Mierosul, Invidia, Ura, Gelozia, Răzbunarea, Bârfa, Egoismul și Prostia. Doamne, ce mai nume au și zmeii ăștia! Auziți: Vanitosul, Mierosul, Invidia, Ura, Gelozia, Răzbunarea, Bârfa, Egoismul și Prostia. De unde știu eu cum îi cheamă? Pentru că scrie pe ei, dar cred că nu pot citi decât pisicile
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Lăcomia i-a chemat numai pe fiii ei cu chip de om. Pentru că sunt aici Vanitosul, Mierosul, Invidia, Ura, Gelozia, Răzbunarea, Bârfa, Egoismul și Prostia. Doamne, ce mai nume au și zmeii ăștia! Auziți: Vanitosul, Mierosul, Invidia, Ura, Gelozia, Răzbunarea, Bârfa, Egoismul și Prostia. De unde știu eu cum îi cheamă? Pentru că scrie pe ei, dar cred că nu pot citi decât pisicile ce scrie pe fiecare. V-am spus doar că noi vedem tot. Împreună cu mama lor, care se numește Lăcomia
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
dar tu știi ce ai de făcut, babo? Lăcomia: Sigur că știu. În ce mă privește, eu, mama voastră și a tuturor zmeilor din lume, eu zmeoaica Lăcomia, îi voi lua ca ajutoare pe cei trei handicapați ai mei, Egoismul, Bârfa și Prostia. Egoismul, cu vederea lui scurtă nu se poate vedea decât pe el și așa își poate împinge semenii spre prăpastie. Bârfa are logoree, adică nu se poate opri din trăncănit. Ea va reuși să zăpăcească lumea cu tot
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
din lume, eu zmeoaica Lăcomia, îi voi lua ca ajutoare pe cei trei handicapați ai mei, Egoismul, Bârfa și Prostia. Egoismul, cu vederea lui scurtă nu se poate vedea decât pe el și așa își poate împinge semenii spre prăpastie. Bârfa are logoree, adică nu se poate opri din trăncănit. Ea va reuși să zăpăcească lumea cu tot felul de scorneli, nu contează dacă spusele ei sunt adevărate sau nu. Ba chiar îi plac grozav minciunile, se distrează în fiecare zi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
distrează în fiecare zi cu ele. Prostia, cu mintea ei slabă, e numai bună de dat sfaturi. Tuturor, pentru orice. Iar eu, Lăcomia, cu ajutorul celor trei, voi face ca bogații să sufere mereu de sete. Sete de bani, sete de bârfă, sete de prostii. Egoismul le va crește într-una pofta de bani, îi va face să alerge ca nebunii după bani, după cât mai mulți bani, să nu se sature de bani, să se calce în picioare unii pe alții ca să
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]