1,715 matches
-
America Latină și Caraibe, zonă cu valențe deosebite în istoria sclaviei negre. Matanzas, oraș cu 130.000 locuitori, apărut la 1693, are o istorie specială în lupta împotriva dominației spaniole, numele său "matanza măcelul" fiind, după unii, adoptat în urma lichidării de către băștinași, la 1510, a unei companii de militari spanioli, iar în Castelul San Severino, cu o vechime de 3 secole, fostă închisoare spaniolă, au fost împușcați 61 de patrioți cubanezi în anii mișcării de eliberare. Inaugurarea Muzeului a beneficiat de prezenta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din Shanghai și Canton au fost aduși pentru muncile la plantații începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Istoria negrilor din Cuba se întinde pe mai multe secole. La sosirea spaniolilor Cuba era locuită de 150.000 băștinași din triburile Taino și Siboney. Datorită bolilor aduse de coloniști și regimului aspru de muncă la care au fost supuși, în special în mine, se apreciază că pe parcursul a doar un secol aceștia au fost exterminați. Până la dispariția lor totală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de muncă la care au fost supuși, în special în mine, se apreciază că pe parcursul a doar un secol aceștia au fost exterminați. Până la dispariția lor totală, spaniolii au început să asalteze Coroana cu cereri de forță de muncă, acuzând băștinașii, conform unui document din 22 ianuarie 1510, că "son muy flacos e de poca fuerza" sunt slabi și de forță redusă... Sclavia neagră era cunoscută în secolul al XV-lea în Peninsula Iberică, în perioada descoperirii Americii apreciindu-se că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
se derulează pe mai departe cu alte imagini de coșmar: plecând cu amiralul Panfilo Navarez spre Florida, un uragan distruge navele lângă țărm, echipajele (600 de marinari după unii, 300 după alții), ajunse cu greu la țărm sunt măcelărite de băștinași, salvându-se doar 4 persoane, printre care și Cabeza de Vaca. Este luat ca sclav, pus la munci grele, reușește să evadeze și după ani de rătăciri ajunge la spaniolii săi, în actuala Ciudad de Mexico! (Alvaro Nuñez Cabeza de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
unde s-a oprit și Che și mă minunasem și eu, ca și el, de construcțiile miraculoase ale incașilor și de arta și bogăția pieselor din aur și nestemate expuse la "Muzeul aurului" din Lima. "Cuzco" buricul pământului în limba băștinașilor, Machu Picchu templu, fortăreața, loc de refugiu în jungla de nepătruns, la înălțimi unde numai "El condor pasa"! Cât de palidă era acum cinci veacuri "civilizația" conquistadorilor față de arhi-tectura și construcțiile, cu blocuri de piatră de 60 de tone, finisate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Academia bârlădeană și Al. Vlahuță pentru literați avea să o spună Vasile Voiculescu în Lamura nr. 4 din ianuarie 1921, când lucrurile se liniștiseră: În jurul maestrului, în anumite ocazii, se strângeau 20-30 de oameni “în toată firea”, scriitori, preoți, învățători, “băștinași sau refugiați”, întâlniri la care Vlahuță era nelipsit. El lua parte la dezbaterile care se vor numi ale Academiei de la o masă mică, de lângă un pat pe care, de multe ori, era nevoit să se întindă. De acolo, îi cuprindea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lor au fost trecute sub jurisdicția personală a împăratului. În următorii 165 de ani, regiunea a fost administrată de Roma. Au fost aduși soldați, administratori și coloniști de pe tot cuprinsul imperiului, mulți dintre aceștia din alte zone ale Balcanilor. Dacii băștinași au fost și ei romanizați. Acest avanpost al Imperiului Roman era însă greu de apărat. Ca să scurteze întinderea graniței romane, împăratul Aurelian (270-275) a ordonat evacuarea provinciei. Soldații și administratorii romani, precum și o parte a populației au trecut atunci Dunărea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în care, la venirea slavilor ocupanți, românii constituiau majoritatea covârșitoare a populației. Dovadă, în Transnistria, în anul 1723, când Rusia a ocupat acest teritoriu, românii erau 75% și după două sute de ani de deznaționalizare, rusificare, ucrainizare și asimilare forțată, românii băștinași ai acestor locuri, ajung în unele părți minoritari! Moscova, regimul comunist de ocupație, prin activitatea sa de deznaționalizare, s-a sprijinit tocmai pe această parte a populației străină românilor. Spun acestea ca să vă dați seama în ce condiții a ajuns
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
vă dați seama în ce condiții a ajuns să fie și continuă să fie “statul moldovenilor”, al românilor din Transnistria. După 1917, pe teritoriul Transnistriei, precum și după 28 iunie 1940, din Basarabia, regimul comunist rusesc de ocupație a impus populația băștinașă românească la un genocid cumplit, nemaiîntâlnit. Ilie Ilașcu, prin fapta sa, prin cuvintele sale “Vă iubesc, popor român!”, a șters rușinea cedării Basarabiei la 28 iunie 1940, a șters și pata rușinii cedării în 1997 Ucrainei, de teritorii naționale românești
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
adresa și nouă, celor veniți în acea seară de octombrie, să-i alinăm cât de cât dorul de fiu, cumplita sărăcie, durerea singurătății, durerea ce o simțea din cauza nepăsării autorităților de la București, față de ce se întâmplă cu Basarabia și cu băștinașii ei, frații noștri români abandonați. Plânge, cum nu mi-a fost dat să văd un zbucium mai mare al unei mame, un plâns înecat în lacrimi, ce venea parcă din toată ființa sa, un plâns al nedreptății ce se face
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de transport. Așa au înțeles autoritățile să-l respecte, să-l protejeze pe românul bolnav de inimă într-o margine de oraș și în condițiile mai sus arătate. Așa se respectă la Chișinău tot ce-i românesc de valoare. Sărmanii băștinași, românii adică, au pensiile cele mai mizerabile, locurile de muncă cel mai prost plătite. Privilegii au doar rusofonii și sligoii acestora... Am aflat de moartea domnului Vadim Pirogan în dimineața zilei de 17 ianuarie 2007. am fost anunțat telefonic de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
recăpăta fireasca cetățănie de români, de care nu s-au dezis niciodată. Țara în aproape 18 ani de zile care au trecut de la așa zisa „revoluție”, n-au fost în stare să repare această crimă făcută de ocupantul rus, față de băștinași, românii Basarabiei. Suntem, din păcate, indiferenți. în toată Basarabia chiar de la prima oră a diminețelor, chioșcurile de ziare sunt pline cu toate ziarele Moscovei, de la București nici unul... Un abonament la „Literatura și arta”, ajunge la Iași, de exemplu, în peste
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
care să amintească de husiți. În anul 1622 conducerea și supravegherea misiunilor catolice este preluată de către congregația „De Propaganda Fide”, care în permanență se îngrijește să trimită în Moldova frați franciscani conventuali din Italia pentru a învăța mai ușor limba băștinașilor. Este semnificativ faptul că în anul 1660 unul dintre acești misionari, Vitto Piluzzio, tipărește un catehism în limba română și cu litere latine. Este se pare prima publicație în limba română cu litere latine; dacă nu mă înșel a fost
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
chiar asasinați din cauza împotrivirii la dezlănțuirea instinctelor de rapacitate ale conaționalilor, că ei au înaintat protestele cele mai viguroase până la curtea orgoliosului Carol al V-lea, că au folosit toate posibilitățile de care dispuneau pentru a veni în ajutorul nenorociților băștinași și a sclavilor aduși din Africa. În discursul pe care Papa Ioan Paul al II-lea l-a ținut în luna octombrie la San Domingo a recunoscut și regretat imens crimele săvârșite atunci, dar a respins ferm acuza adusă clerului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
escapadă nocturnă la Constanța cu Mihai, de interes pur vizual... În primul rând - nebuniile erotice ale lui Negoițescu (e încântător de nebun!); iar în al doilea - combinații pitorești de nedescris între marinari finlandezi (vârsta 15- 50 de ani) și cocote băștinașe, îndeaproape supervizate de peștii respectivi. În sfârșit, am ajuns să văd și eu cu propriii mei ochi scene de tavernă autentice, cum numai în filme am văzut. În toate cele trei săptămâni, citit aproape nimic - câteva cânturi din Eneida - și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o aveau. Iar eu mă simțeam vinovată, însă nu puteam face nimic, nu puteam retracta un singur cuvânt nici în fața lor, nici în fața statului. Să fi fost acesta locul meu de baștină, patria, doar pentru că știam limba celor două facțiuni băștinașe? Dar tocmai pentru că o știam ajunseserăm să nu vrem și să nu putem vorbi niciodată aceeași limbă. Conținuturile noastre se dovedeau incompatibile până și în cea mai scurtă dintre propoziții. Mă bizui pe cuvintele lui Jorge Semprun. Ele se găsesc
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
intacți e doar un aspect. Fiindcă persoanele intacte trec și ele în apărare - o apărare perfect inutilă. Pun și ele pe seama Privirii Străine acele intenții de care au nevoie ca să-și justifice fuga din bătaia vătămării. Tensiunea surdă existentă între băștinași și străini se datorează ambelor părți. Dar ce se cuvine înțeles prin „Privirea Străină“, adică definirea noțiunii - asta, firește, au stabilit-o exclusiv băștinașii, persoanele intacte. Că doar e ținutul lor, e limba lor. Iar modul lor de a vedea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
intenții de care au nevoie ca să-și justifice fuga din bătaia vătămării. Tensiunea surdă existentă între băștinași și străini se datorează ambelor părți. Dar ce se cuvine înțeles prin „Privirea Străină“, adică definirea noțiunii - asta, firește, au stabilit-o exclusiv băștinașii, persoanele intacte. Că doar e ținutul lor, e limba lor. Iar modul lor de a vedea lucrurile s-a transformat într-un consens general, pe careprobabil că nimic nu-l mai poate zdruncina: Ochiul Străin se inflamează la contactul cu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pumnal în inimă. Și, tot în cadrul acestui jurnal, se vorbește de sindromul imigrantului en bonne santé. Se pare că în toate țările din lume imigranții, mai ales cei proveniți din țările sărace, au o stare de sănătate mai bună decât băștinașii. Ca și cum nu ar vrea să se îmbolnăvească, iar acest lucru le dă puteri și rezistență sporite... Ora 22.30 revin la jumătate de oră după ce am scris rândurile de mai sus despre emigranți și sănătatea lor de fier. Grupul de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a mărginit la Twain. Dacă își întorcea privirile spre Anglia, cred că nici Defoe nu mai era în siguranță. A.R. Mă întreb: oare americanii vor de adevăratelea să repare pe cale semantică, etimologică toate persecuțiile la care au supus populațiile băștinașe și pe negri? Vor cumva să se reabiliteze pentru discriminările rasiale, înlocuind cuvântul „negru“ prin „om de culoare“ și distribuindu-i pe negri în filmele de duzină numai în roluri de eroi pozitivi? R.P. Mă bucur că faceți observația asta
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fondată în jurul anului 1200, primește printre altele, o porțiune de teren între râul Olt și munții Făgărașului. În donație se precizează că de pe acest teritoriu românii au fost alungați în timpul voievodatului transilvan Benedict (1203 - 1209), imediat după înființarea mânăstirii. Românii băștinași au fost alungați, nu din dreapta Oltului, cum se crede în general, ci de pe posesiunea donată între apa Oltului și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării Oltului. Hotarul mânăstiresc începe la Olt, străbate o pășune
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
obștilor românești de către biserica catolică și statul feudal maghiar. Nu este exclus faptul ca tezaurul de argint de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș românesc nu dispare însă de pe hotarele mânăstirii Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Românească (cca.1366 - 1464). Capitala acestui ținut, Făgărașul, era numită în 1393 «marele oraș românesc» de episcopul ardelean Gobelin. Încercarea oficială de a coloniza aici unguri și sași a mers foarte greu în marea de români recalcitranți. În contactul cu băștinașii, veneticii nu puteau rezista, și desele conflicte și amenințări grave îi determinau să plece în alte părți, unde puteau fi mai la adăpostul puterii de stat. Starea aceasta era determinată de faptul că străinul aciuat aci între români, găsea tot
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
localnici. În mijlocul comitatului se organizase un mic orășel, Făgărașul, cu câțiva meseriași de neam străin, cu nobili și ostași care prea des și prea repede se schimbau ca să poată lăsa urme de cultură și să lase influențe durabile în fibra băștinașilor de milenii. Și mai exista o clasă de boieri răzeși nu prea bogată și nici prea înclinată spre renegarea propriului neam pentru slujbe mai înalte, care cu vremea s-a contopit prin muncă, suferință și ideal cu frații lor iobagi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Noe, pentru a o popula și a o îmbogăți. Acolo - spune tânărul care a dobândit cetățenia țării care l-a adoptat, nimic nu-i ca ACASĂ, în România adică. Răceala, suspiciunea și indiferența sunt trăsăturile definitorii ale relațiilor dintre băștinași și venetici. Norocoșii, acei emigranți pe care hazardul i-a aruncat în localități în care viețuiesc mai mulți români, au un cerc de conaționali cu care comunică, s au împrietenit, se vizitează unii pe alții, organizează împreună petreceri pentru care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]