3,370 matches
-
Primăria Capitalei...”. „Romană, Romană, aici e plin...”. Pe mine m-au trimis la Primărie și aici s-a ținut teleconferința cu dementu`, că să formăm comandamentele de pază, muncă, luptă și apărare, că trebuie să-i luați cu lanțurile, cu bețele, că și eu am fost tînăr, că am greșit că i-am lăsat cu păru` mare și uitați ce au făcut din țara asta huliganii ăștia. Și că o să aibă el o discuție cu CC al UTC, că nu se
De cealaltă parte a baricadei () [Corola-blog/BlogPost/339003_a_340332]
-
Europei. Dar nu contează, se decontează de la buget. Onor Lufthansa care ne duce cu o escala scurta la 160.00 EUR. Dar, na, escală... București - Budapesta Când te uiți la prețul biletelor București - Budapesta cu TAROM ai impresia că pun bețe în roate prieteniei româno-maghiare. Sub 200 de EUR nu prea ai șanse să iei un bilet. De ce? Foarte simplu. Nu au concurent și, de voie, de nevoie, ca să nu mergi 10 ore pe autostrada de la București la Budapesta, iei TAROM
sfârșitul e aici? Lacrimile unei stewardese () [Corola-blog/BlogPost/339066_a_340395]
-
a curselor ar trebui să devină obligatorie (servicii GPS legate de aparatele de marcat, monitorizate în timp real). Însă nicio reașezare a acestei activități nu poate avea loc fără creșterea tarifului pe kilometru la un nivel sustenabil. Întrebarea este dacă bețele băgate în roțile UBER ajută la reformarea industriei sau dacă serviciul de taximetrie în forma în care există azi nu ar trebui desființat în totalitate.
Am trecut pe Uber, sătul de taximetristul „fă, îți rup picioarele”. Desființați acest grup de infracționalitate organizată () [Corola-blog/BlogPost/339222_a_340551]
-
sale de manifestare - țărănești ori urbane, locale ori naționale. * Domneștii Argeșului este o comună aflată la jumătatea drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de la Argeș, la marginea râului Doamnei, la o aruncătură de băț de suspinul Anei lui Manole. Aici, în această vatră de istorie basarabă, atestată documentar printr-un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis la 4 aprilie 1523 , în 1940 existau trei muzee: a) de antichități, înființat la 5 noiembrie 1938
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Noica în 1975 unui cunoscut (v. Noica și Securitatea, vol. I, București, Editura Muzeul National al Literaturii Române, 2009, doc. 54, p.154). Așadar comunistului Gabriel Liiceanu, de îndată ce-și dădea scrierile la publicat, nu i se puneau atâtea bețe în roate cum i se puneau celui întemnițat fără vină șase ani. În plus, se cam vede limpede că cenzura comunistă încuraja impostura: Simina Noica îi spunea filozofului de la Păltiniș pe 29 ian.1972 că oricât ar crede el că
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
prin aer, apoi sunt azvârliți printre ramurile copacilor. Căpitanul privește uimit acest spectacol îngrozitor. Cu o forță nevăzută prinde vânjos o suliță și o aruncă în direcția răpitoarei. Satana o prinde cu ghearele, o rupe în două ca pe un băț, apoi se îndreaptă spre el cu ochii roșii și ciocul deschis din care iese o limbă lungă. Preda lovește cu disperare. Ciocul acvilei rupe arma în două. În clipa următoare căpitanul este înfășurat de limba acesteia și purtat prin văzduh
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
și în volum, într-o antologie colectivă a membrilor Cenaclului Literar „Elena Farago” din Craiova, „Ora planetei”, în anul 1980. L-am întâlnit la Craiova, mai târziu, la Cenaclul „Ramuri”, pe Marin Sorescu, originar din Bulzești - la o azvârlitură de băț de Bălceștiul meu. Mereu treceam cu rata aglomerată prin Bulzești, aflat pe ruta Bălcești - Craiova. A urmat atunci o pauză temporară la matematică; eu scriam de grabă poeme, eseuri, proză și mai ales țineam un jurnal intim. Acum am întors
TAINA SCRISULUI (42) – CIFRELE AU ÎNCEPUT SĂ VIBREZE LIRIC de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341388_a_342717]
-
mii și i le întinde „pușcașului” nătăfleț, care i-a luat bucuros. Aducându-și aminte că mai are ceva să-i spună conașului, fiindcă tot primea ghionturi pe sub coaste de la Bâzdoagă, prinse cu strășnicie arma, care acum era un simplu băț, nu mai avea în ea „gloanțe” și îl somă. - Mi-e milă de dumneata, dar te-aș ciurui... și se prefăcu prostul că duce mâna la „cocoș” ca să tragă, când Didinica țipă ca din gură de șarpe. - Năică, nu-l
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
de râs. - Cum e, Domnule Profesor? - Nu știu, că de-aia întrebai. N-am cunoscut om care să scormonească mai mult și mai circumspect printre structuri și categorii ca Profesorul Crașoveanu. Era de loc din Oltenia, de la o aruncătură de băț de Turnu Severin. Mi-a povestit odată cum de a ajuns să poarte numele "Dumitru". Părinții lui mai avuseseră doi feciori, care le-au murit. Cu fetele aveau noroc, dar cu băieții nu. Primul copil fusese băiat și le murise
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
o șosea. După ce am ieșit din spital am trecut la documentarea faptelor vizionând piesa de teatru “Apus de soare”, moment astrologic care precizează cu exactitate ora crimei și ora de vară la “Știrile satului”, sat aflat la o azvârlitură de băț în capul știristului. Știristul s-a făcut cântăreț de operă, iar eu m-am făcut că sunt secret ... Un fel de masculinul secretarei. Secretă a fost și înregistrarea găsită la fața locului, înregistrare cioplită în piatră prin grija unui cioplitor
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
gândim cumva la alte chestii? Sau nu știi ce să mai spui când te-nșiri pe hârtie? - Chiar mă miram și eu! - Nu te mai mira ca semnu' prostului la portiera nouă căci fără mine n-ai fi decât un băț uitat printre rânduri. Și tu, și cocoșatul ăla de Semn de întrebare. Domnu' Băț se dă mirat! Hâm! - Alo! Tăticu! Te rog frumos! Nu te folosi de mine ca Apostrof și vorbește-ți vorba întreagă. Ce tot te dai tu
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
-nșiri pe hârtie? - Chiar mă miram și eu! - Nu te mai mira ca semnu' prostului la portiera nouă căci fără mine n-ai fi decât un băț uitat printre rânduri. Și tu, și cocoșatul ăla de Semn de întrebare. Domnu' Băț se dă mirat! Hâm! - Alo! Tăticu! Te rog frumos! Nu te folosi de mine ca Apostrof și vorbește-ți vorba întreagă. Ce tot te dai tu mare și de neînlocuit? Dacă e să te cocoț acum pe un I și
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
din lână pentru orice eventualitate. Un impermeabil contra ploilor prietenoase sau dușmănoase, nu se știe niciodată. Furtună, vânt și alte fenomene... naturale și denaturate. Zi de zi cu capul pe brațe se uita atent la plasa aruncată peste ape. Un băț de pescuit pentru plăcerea de a simți mișcarea disperată sau chiar plină de speranță a peștelui, care sfârșea după câteva zbateri emoționante, înapoi în libertatea apelor. Spre amiază acosta barca străveche la mal. Peștii ajunși în desagi, plecau spre târg
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
nu se deosebesc doar prin denumire. Apoi s-a mai liniștit când a văzut zvârcolirea peștilor în plasa întinsă de dimineață. Se mira că s-a umplut fără știrea lui. Or fi fost plecat între timp, undeva departe... A așezat bățul jos, azi nu mai prinde pești pentru plăcerea de a-i arunca înapoi. Mișcări automatizate, de mult învățate, zi de zi repetate până la piață. Aglomerație mare, fiind sărbătoare de care a și uitat, fără să știe din ce motiv. Interesant
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
mai multe perle pentru toți doritorii de viață. E bine că azi n-a venit străina să deranjeze apa, peștii, aerul, liniștea obișnuită, împăcarea cu natura și cu sinele. Să stea acolo unde este. A prins cu cele două mâini bățul de pescuit și încerca să nu se gândească la nimic ca și până atunci. Dar gândurile se derulau fără invitație, se vedea cum în fiecare zi se trezește, se îmbracă, mănâncă ceva, pregătește ustensilele de pescuit, ia barca și se
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
el se analiza pe el însuși. Își punea întrebări existențiale. În ce ritm să-și continue drumul? În cel obișnuit sau în cel neobișnuit? Apariția ei parcă ar fi o insulă descoperită peste noapte, în imensitatea apelor. Își pune jos bățul de pescuit și se uită către mal. Peste două ore tot malul îl scrutează din priviri. Observă, că bățul e tras de pești, nu-i pasă. Din partea lui să-l tragă și în apă, dacă asta e intenția lor. Totul
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
obișnuit sau în cel neobișnuit? Apariția ei parcă ar fi o insulă descoperită peste noapte, în imensitatea apelor. Își pune jos bățul de pescuit și se uită către mal. Peste două ore tot malul îl scrutează din priviri. Observă, că bățul e tras de pești, nu-i pasă. Din partea lui să-l tragă și în apă, dacă asta e intenția lor. Totul se desfășoară automatizat, nu mai e nevoie de coordonarea lui. Plasa se umple cu pești fără nici un efort din partea
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
i se arătă, ca să se ascundă mai apoi, numai cu gândul de a-i oferi un spectacol magic. De multe ori se scufunda în observarea mișcărilor peștilor, dar femeia asta depășește chiar și performanța lor. Nu-l mai interesa nici bățul, nici plasa, deși existența lui depindea de acestea. -De ce nu veniți și dvs. să faceți o baie ? - întreba îndrăzneț străina. -Eu? Dar eu nu m-am bălăcit și de zece ani! - striga indignat pescarul. Din așa ceva noi nu am
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
să pescuiască într-un golf cu ape line, la locul lui obișnuit. Soarele bate la fel. Peștii trag la fel. Totul este la fel, numai în el s-a schimbat ceva. O durere îi săgeată capul. Zvâcnește neliniștea în interior. Bățul tremură în mână. Peștii nu mai vin către el, s-au înstrăinat deodată. Nu-și găsește locul, nu mai poate pescui calm. Ceva i-a zdruncinat liniștea. Cineva vrea să-i schimbe direcția vieții. El s-a născut pescar și
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
transportă pe Buddle la spitalul din Sydney. Acolo, datorită îngrijirii medicale de calitate, bătrânul lup de mare... se mai puse pe picioare. Panait îl vizita în fiecare zi, mai ales că hanul sau de la Rocks era la o aruncătură de băț de Macquarie Street, strada pe care se afla spitalul. Acolo își făcu chiar și o prietenă, o soră medicală, tânăra englezoaica, Florence Nightingale. Auzise multe lucruri frumoase despre dânsa, cu mult înainte, la sanatoriul din Londra, unde fusese internat pe
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
scoase ghiara pisicii... Și nimic nu mi-a iertat: - „Vulpea, care s-a rotit Prin saloanele puterii!... Ați văzut cum ne-a mințit, Și madam ne-a dat uitării? Dualistă, cu suplețe... Mângâia și îmi punea Printre roți, la spițe bețe, Ca s-ajungă prima, ea! Cu o clică de orbeți!... Fraților, partidu-a-mpins; Este sus, cred că-l vedeți? ...Nasul nu-i mai e de-atins. Să-i vorbiți? Vai! Nici atât; Ea conduce peste tot... Ne-a băgat la toți, pe
NONE VULPEA-N FRAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342511_a_343840]
-
născut setea de adevăr și libertate, purtată de Panait Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan pe marile „scene” ale vieții și lumii. Acestui oraș vreau să-i redau vechimea. BRĂILA nu este termen slav, el vine de la arhaicul brai=băț de bătut brânza, după Dicționarul de arhaisme și regionalisme. În tradiția locală există vorba „A nimerit orbul Brăila după mirosul de brânză”. În epoca trecută, brânza de Brăila era foarte apreciată la Paris, în „țara brânzeturilor”. Paradoxal, urmele lăsate pe
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
calea indicată de Dumnezeu. Viață este complexă și să nu uităm că „frământările, eșecurile, tragismele, bucuriile, câștigurile sau pierderile fac parte din viața noastră.” Mai poți dărui deci iubire, când ai parte de suișuri și coborâșuri? Când ți se pun bețe în roate și trebuie să faci față la tot felul de situatii și presiuni exterioare, te mai simți capabilă să oferi iubire? Cum să ai o stare de spirit bună, încredere în ceea ce ești, în ceea ce poți și în ceea ce
UN MANUAL DE INVATATURA CRESTINA PENTRU FEMEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342597_a_343926]
-
fost românii din Transilvania, care duși fiind cu forța de unguri pe front, sunt pomeniți la sectorul maghiar, printre ungurii căzuți și ei la... datorie. Era multă durere în vocea lui Vasile Șoimaru, românul care a făcut o cruce din bețe și a pus un tricolor pe ea...o singură cruce pentru miile de români căzuți la Cotul Donului! Printre ei și fratele mai mare al maestrului cântecului popular, Nicolae Sabău. După ce Vasile Șoimaru a tăcut, întristați, am ascultat naiul lui
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
munte... Din scenariu “izgonim” mama, plânsetul înfundat în frustrare și însușirea unilaterală a apei, recipientele îmbăierii și locația acțiunii, rămânând fără îndoială toate celelalte ingrediente și accesorii sufletești ale unei copilării “înecate” într-o mirare perpetuă, și mai apoi supradimensionată... “Bățul arătător” al școlarului ce cutreera harta lumii s-a poticnit în ditamai “ghildăul” și măsura nerăbdător și parcă pe furiș adâncurile în care plonjase, mai întâi din precauție cu picioarele, “pășind” apoi fidel unui clișeu biblic, pe ape, precum Învățătorul
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]