2,818 matches
-
interdisciplinare fiind dedicate folclorului (Aurel Turcuș, Numărătoarea mare și Clasificarea creației aforistice și enigmatice în folcloristica românească, Doina Comloșan, Pentru o tipologie a faptelor folclorice, Ioan P. Bogdan, Originea «trunchiului de arbore fermecat», Philipp Detlef Strunk, Accepțiunea timpului în folclorul bănățean). În buna tradiție a studiilor academice, cercetările sunt însoțite de rezumate în limbi de circulație, cuprinsul fiecărui tom fiind de asemenea tradus în rusă, franceză, engleză și germană. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
școlar (1947-1949) în Timișoara. Face parte din Comitetul de conducere al asociației literare Altarul cărții, devenită ulterior Asociația Scriitorilor din Banat. Este secretar de redacție la revista „Luceafărul” din Timișoara (1935-1942), fiind apoi prezent în redacția publicațiilor „Dacia” (1942-1944), „Viața bănățeană” (1944-1945), „Românul” (1945-1948). Între 1935 și 1937 scoate împreună cu Marius Bucătură revista pentru copii „Prichindelul”. Este membru al Grupării Învățătorilor Scriitori din România. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Aradul”, „Colț de țară” (Timișoara), „Gazeta învățătorilor” (Arad), „Fruncea”, „Luceafărul”, „Reșița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
și 1937 scoate împreună cu Marius Bucătură revista pentru copii „Prichindelul”. Este membru al Grupării Învățătorilor Scriitori din România. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Aradul”, „Colț de țară” (Timișoara), „Gazeta învățătorilor” (Arad), „Fruncea”, „Luceafărul”, „Reșița”, „Societatea de mâine”, „Vestul”, „Scrisul bănățean” („Orizont”) ș.a. În 1942 a obținut un premiu oferit de Gruparea Învățătorilor Scriitori din România. A debutat cu elegia Cad frunzele la „Adevărul literar și artistic”, în 1930. Continuă ca dramaturg, publicând în anii ’30 mai multe piese de teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
aprilie 1872, 31 martie și 31 decembrie 1874, bilunar între 13 ianuarie și 15 septembrie 1875. În 1872 periodicul, redactat de poetul Iulian Grozescu, este un supliment al ziarului politic „Albina” și se află, astfel, sub influența politică a familiei bănățene Mocioni. În consecință, P. combate politica activistă și pe reprezentanții ei din Banat, precum și excesele administrației dualiste, dar, prin pana, uneori inspirată, a lui Iulian Grozescu, satira capătă un sens mai general. Schițele, anecdotele, versurile satirice critică politicianismul, parvenitismul. Hazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289020_a_290349]
-
foxterrier”, „Forum studențesc”, 1981, 6; Marcel Corniș-Pop, „Camera de mercur”, O, 1982, 25; Ion Arieșanu, „Camera de mercur”, O, 1982, 34; Ion Bogdan Lefter, Melancolia adolescenței pierdute, RL, 1982, 38; Ioan Holban, Epica poemului, CRC, 1985, 44; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 72-74; Eugen Bunaru, Bagheta magică a poeziei, O, 1999, 3; Dieter Schlesak, „Rumänien. Post scriptum”, „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik”, 2000, 1. F.C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
încă din familie, măreau "riscul" emigrării, ca și descoperirea individuală a "Lumii Libere" prin bursele și călătoriile de documentare oferite ori acceptate de statul-partid în faza lui de "liberalizare" de dinaintea închiderii neostaliniste în național-comunism. Născut în 1940 într-o familie bănățeană tipică pentru clas-a mijlocie superioară a zonei adică legată educativ, cultural, social-politic, economic, etno-lingvistic, confesional, matrimonial de creuzetul central-european și atrasă oarecum inevitabil în nucleul tehnocratic din capitala României Mari -, Virgil Nemoianu se încadrează la vârful promoției pe care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a contrapunctului pare să fie mai degrabă efectul unui hazard de montaj. Imola (Ioana Moldovan, lăcrămoasă) trăiește așadar la Timișoara împreună cu colegele ei de fabrică, șvăboaica Hilde (Mihaela Rădulescu, mămoasă) și Nina (Daniela Nane, irosită), într una dintre acele case bănățene care seamănă cu versiunea locală a locuințelor neorealiste : o clădire aproape neverosimilă, cu o intrare gen turn și cu două șiruri de coridoare exterioare de o parte și de alta, care dau în curtea interioară a imobilului. Această locație este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
răstimpuri în cadru, parcă spre a ne aminti că mai există ceva viu și adevărat în această poveste... Din păcate, nici Sergiu Nicolaescu, nici încercatul său scenarist, prozatorul D.R. Popescu, nu par să și fi dat seama că atât casa bănățeană, cât și animalele domestice prezente în film sunt adevăratele vedete ale filmului și că ar fi meritat o dramă animalier-locativă pe măsură : patrupedele sunt reduse la un rol decorativ (sau simbolic ? e greu de spus), contemplând mute povestea pe cale de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prezente în film sunt adevăratele vedete ale filmului și că ar fi meritat o dramă animalier-locativă pe măsură : patrupedele sunt reduse la un rol decorativ (sau simbolic ? e greu de spus), contemplând mute povestea pe cale de desfășurare, în timp ce fabuloasa casă bănățeană (care ar trebui să facă imediat obiectul unei restaurări UNESCO !) pare să alunge sistematic personajele filmului... Din fericire, nu același lucru se poate spune despre film : 15 este un film de maturitate una dintre cele mai irezistibile comedii despre Revoluție
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în secolul al XVIII-lea mai multe texte religioase și lexicografice în limba română cu alfabet latin, manuscrise sau tipărite (așa-numitul Catechism catolic al lui P. Canisius, tradus de Gheorghe Buitul, apărut la Cluj, în 1703; cele două dicționare bănățene, Anonymus Caransebesiensis și Lexicon Masilianum, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea etc.). Practic însă literatura în limba română a secolelor al XVI-lea - al XVIII-lea, cuprinzând traducerile Bibliei (Palia de la Orăștie, 1582, Noul Testament de la Bălgrad, 1648
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Transilvaniei cu România. Actele de unire primeau astfel, odată ce deveniseră legi o nouă sancțiune democratică 42. Alexandru Lapedatu s-a aflat și el în rândurile celor o sută de mii de oameni veniți la Alba Iulia din toate ținuturile transilvane, bănățene, maramureșene și ungurene, trăind alături de ei bucuria visurilor împlinite. Iată cum evoca marele eveniment: ,,Am fost și eu în mijlocul imensei mulțimi, aclamând cu delir pe suveranul întregitor de neam care venea în fruntea gloriosului cortegiu, călare, având la dreapta, pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
viața lui Tudor Vladimirescu, ajuns domn (Capul din fântână). Piesele apasă pe inflexibilitatea eroilor în relațiile cu trimișii împăratului, respectiv cu ai boierilor antireformiști. Și aici se simte impactul actualizării ideologice forțate. B. a întocmit mai multe antologii din poeții bănățeni, din epigramiști și din scrierile despre Horea. SCRIERI: Candelabre albastre, Timișoara, 1936; Flori de piatră, Timișoara, 1940; Elogiul simplității, București, 1967; Blaga în marea trecere, București, 1970; Iancu și Pajura. Capul din fântână, Reșița, 1972; Avram Iancu, București, 1972; Arhitectura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
Bellu, „Reșița”, 1937, 40; M. Georgescu, „Flori de piatră”, VS, 1940, 2406; I. Arcaș, „Elogiul simplității”, „Făclia” (Cluj), 1967, 6408; Petru Poantă, „Blaga în marea trecere”, „Făclia”, 1970, 9 august; Ion Cocora, Avram Iancu, TR, 1973, 10; Nicolae Țirioi, Barocul bănățean, O, 1973, 7; Ungureanu, Imediata, I, 59, 102-103; Nicolae Țirioi, „Focul rece”, „Drapelul roșu”, 1982, 11 970; Al. Jebeleanu, Elogiul simplității, O, 1985, 12; Al. Husar, Pavel Bellu, „Lebăda solară”, CL, 1985, 4; Valentin Tașcu, Poezie și simplitate: Pavel Bellu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
făcând ani și ani naveta, din gara Lugoj, la primele ore, încă întunecate ale dimineții, apoi luat de o șaretă sau încălecând un cal la vreo haltă oarecare pentru a străbate noroaiele și câmpurile acelor așezări, lecuind și asistând țăranii bănățeni, vitregiți de barbara și fără-de-sfârșit „colectivizare” - deci furt al pământului, vitelor, uneltelor și energiilor lor -, țărani bănățeni care, împreună cu nemții, cu șvabii, produseseră înainte, sub „ticăloasa burghezie”, recoltele la hectar cele mai performante ale țării, folosind deja înainte de război mijloace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de o șaretă sau încălecând un cal la vreo haltă oarecare pentru a străbate noroaiele și câmpurile acelor așezări, lecuind și asistând țăranii bănățeni, vitregiți de barbara și fără-de-sfârșit „colectivizare” - deci furt al pământului, vitelor, uneltelor și energiilor lor -, țărani bănățeni care, împreună cu nemții, cu șvabii, produseseră înainte, sub „ticăloasa burghezie”, recoltele la hectar cele mai performante ale țării, folosind deja înainte de război mijloace mecanizate de ultimă oră!... Prietenul Pax, Panciu trăiește și azi, este medic pensionar la Lugoj, singur, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
convoi de deținuți politici, sub comuniști, într-o scenă de război, iar Titel descrie o scenă în care soldații germani se poartă ca niște bandiți, trăgând cu pușca mitralieră în femei și copii, urcați în copaci, undeva pe un câmp bănățean, în timp de adevărații bandiți fuseseră „ostașii sovietici” care, în marșul lor „de eliberare” a țării românești „de sub jugul fascist”, ucideau civili și violau femeile fără multe ezitări. Le-am reproșat ambilor prieteni aceste „mici inexactități”; în cazul scenei descrise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
născut la Seliște-Arad. A desfășurat o bogată activitate de folclorist. În domeniul creației s-a afirmat ca un compozitor puternic atașat de muzică populară românească. A scris operele: “Năpasta “, “Constantin Brâncoveanu” și “Horia”, opera cosmică “Kir Ianulea”, “Divertisment rustic”, “Rapsodia Bănățeană”, “Două dansuri” și suita “Petrecere populară”, toate pentru orchestră, unconcert pentru pian și orchestră, muzică de cameră și film. <contents> -Argument..................................................................pag. - Considerații metodice privind predarea educației muzicale la clasele a III-a și a IV-a.............................................................. pag. - Tipuri de
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
1995 este director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timișoara și coordonator al departamentului de istorie literară. Concomitent, lucrează ca profesor universitar asociat la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Tibiscus” din același oraș. Debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1959) și editorial, cu volumul Mânie și marmură, apărut în 1968. Colaborează la „România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Rostirea românească”, „Ramuri”, „Limbă și literatură” ș.a. Chiar de la prima carte a lui D. critica a remarcat existența unui sistem poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
școlii ca factor decisiv în progresul de ansamblu al civilizației materiale și spirituale. Ca un corolar al acestui demers, trăind în acest colț mirific de țară, ne-am propus o abordare istorico-pedagogică asupra evoluției învățământului și educației în provincia istorică bănățeană, prezentând dinamica sistemului de învățământ și pe cei mai cunoscuți reprezentanți locali ai diferitelor curente și școli pedagogice înregistrate de la instaurarea dominației austriece în zonă până în perioada interbelică. În prezentarea devenirii istorice a învățământului bănățean ne-am străduit să punem
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
intuitiv, solid și fundamental.” În opinia sa, acest principiu răspunde la două cerințe pedagogice fundamentale, una ,,subiectivă”, de formare a spiritului, iar cealaltă ,,obiectivă”, informativă, legată de varietatea obiectelor de învățământ, care furnizează suportul informațional pentru intuiție și învățare. Pedagogul bănățean clasifica obiectele de învățământ în discipline morale, reale și religioase, toate trebuind să respecte principiul intuiției, această idee reflectând originalitatea autorului. În ce privește inspirația de factură herbartiană, Borgovan prelua treptele învățământului primar, cele psihologice sau formale ale procesului de învățământ. Un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
București și Craiova, prin întreaga sa activitate didactică și operă rămânând în debutul său profesional un continuator al liniei herbartiene prin intermediul lui Ion Popescu. Ca și Herbart, Velovan pornește în cercetarea sa de la fundamentarea psihologică a procesului instructiv-educativ, pentru pedagogul bănățean pedagogia nefiind doar o știință de cunoaștere și de legi, ci mai degrabă una normativă. Psihologia este știința care conferă fundamentare științifică pedagogiei. Velovan considera că la baza proceselor psihice se află un mecanism care, prin asocieri succesive și simultane
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
impuse fie de Curtea de la Viena, fie de guvernele maghiare de după 1867, fie de Biserica Ortodoxă sârbă, fie de capii Bisericii Ortodoxe Române de la Sibiu. Ca atare, demersul acestui studiu se oprește prioritar asupra învățământului și legislației școlare din provincia bănățeană în perioada cuprinsă între ultimele decenii ale secolului XVIII și primele două decenii ale secolului XX. Alături de dinamica educației și învățământului, studiul nostru zăbovește și asupra unor pedagogi iluștri și doctrine pedagogice din aceeași perioadă, care au influențat decisiv evoluția
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
românești. Accesul elementelor românești la o instrucție de rang superior, la școlile secundare din Banat sau din alte areale geografice, iar după 1820-1830 într-un număr ridicat la universități apusene, a fost facilitat de numeroasele reforme implementate în domeniul învățământului bănățean care și-au avut debutul în perioada monarhiei luminate. În felul acesta se explică faptul că cititorii cărților și periodicelor românești până la 1848 proveneau în bună măsură din rândul bănățenilor, mulți dintre ei aparținând lumii școlii și bisericii ortodoxe românești
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acestei legiuiri, un an mai târziu s-a înființat Comisia școlară pentru Banat, compusă din trei membri, care și-a asumat planul formulat de instanța legislativă iliră pentru organizarea școlilor naționale. Din punct de vedere doctrinar-pedagogic, reforma școlară în provincia bănățeană s-a suprapus cu reforma generală din Austria, inaugurată de Felbiger, prin legea din 1774, Allgemeine Schulordnung, cu efecte directe asupra școlilor germane și celor din granița militară. Școlile românești din provincia civilă au fost reorganizate prin Regulae directivae din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prin legea din 1774, Allgemeine Schulordnung, cu efecte directe asupra școlilor germane și celor din granița militară. Școlile românești din provincia civilă au fost reorganizate prin Regulae directivae din 1774 și Schulpatent-ul din 1776. Reforma școlară a debutat în provincia bănățeană în anul 1774, atunci când a fost adoptată Legea Allgemeine Schulordnung, aplicată școlilor germane și a celor din Granița Militară, precum și Legea Regulae Directivae, ultima aplicată școlilor ortodoxe din provincie. Prima lege stabilea un învățământ elementar organizat în trei tipuri de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]