1,344 matches
-
volum al Trilogiei nașterii este mult mai explicit: „Sunt nenăscutul care hălăduiește / prin văi opaline. / Prin alte bucovine pline / de obcine și daline. Debordând de lumine...” Cu subtilitate, poeticul surprinde anatomicul increatului: „cu genunchii la gură”, „cu ochii ca doi bănuți întorși”. Este doar un „ou viu”, rătăcind prin „cețuri primordiale”. Merită să admiri acest „trup curat, cu cetină de carne”, proaspăt, neîntinat. în aceasta constă puritatea, eloJiul, sublimul: „Sunt în Grația Ta, Doamne!...” Poetul se lasă învăluit sub arcadele clasicității
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
aibă o viață m ai bună ? În anii de după ’90, când s-a accentuat declinul moral al unui popor deja debusolat, vedeam copii săraci car e se uitau cu jind la dulciurile sau jucăriile din vitrine. Atunci mai dădeam un bănuț micuțului, dar repede mi-am dat seama că asta nu reprezintă mai nimic și că nici dacă aș fi un m are bogătaș și aș face acțiuni de caritate, tot n ar însemna mare lu cru . Trebuia făcut altceva. Trebuia
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
în cazul unui om bogat, el își poate folosi averea în folosul societății. Dar asta nu oricum. La un moment dat, într un anumit context, Isus spune: ,,adevărat vă zic vouă că această femeie care a da t cei doi bănuți pe care-i avea, a dat mai mult decât cel care dă o pungă din banii care-i prisosesc! “ Din acest punct de vedere, gestul bogatului car e d in banii oricum luați de la alții, mai dă cu mare tam-tam
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
fost? Eu și Ghiță mergeam cu rândul să cumpărăm pâine de la Roca. Acesta își avea brutăria pe șoseaua Socola, nu departe de casa noastră. Mă bucuram când îmi venea rândul să cumpăr pâine și o să vedeți de ce. Mama îmi dădea bănuțul pentru pâine, îl puneam în pumnul strâns, să nu-l pierd, se încălzea și se umezea, încât, ajuns la brutar, când întindeam palma cu el spre vânzător, trebuia să-l frece un pic între degete. Primeam o pâine mare, rotundă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
arme - e vorba de cei care făceau imprudența de a veni cu ele acasă, pentru că armele erau imediat confiscate de părinți. Îmi amintesc că mama mă trimitea să cumpăr pâine la Roca, pe strada Socola. Țuți mergea cu mine. Încălzeam bănuții în palmă, să nu-i pierd. Îmi dădea pâinea mare, rotundă și fierbinte și ajungeam cu ea acasă ciupită bine. Oricât de sătul să fi fost și tot o ciupeai, atât era de apetisantă, acel miros de pâine de grâu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
când i-am dat de capăt cu numărătoarea, pentru că în borș nu erau decât douăsprezece fasole. Vă dați seama, după acest eveniment am fost fericit câteva zile bune. Da, și mă trimitea mama la brutărie, cum vă spuneam, la Roca. Bănuțul pentru pâine din pumnul strâns (ca să nu-l pierd pe drum) se încălzea și se umezea încât ajuns la brutar, când întindeam palma cu el spre vânzător, trebuia să-l sufle ca să se usuce. La coadă nu stăteam, pentru că nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vorbesc nevestele în locul lor. Snobii vorbesc tot timpul și numai despre lucruri prețioase; unii se miră cumplit când se trezesc că s-au îmbrăcat întâmplător în haine normale. Avarii nu vorbesc, dar plâng cu tot sufletul când au scăpat un bănuț în palma vreunui om sărac. Vreun ștab de la vreo editură, pe post de dulău-șef, vorbește mieros când miroase o sfioasă cățelușă candidată la postul de secretară. Bătrânul anticar nu vorbește, dar se gândește din greu să descopere câte cărți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ch.), Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L5T6C7U4RXN8; Onopordetalia, Artemisio - Agropyrion, Artemisio - Tamaricion, Onopordion, Arction, Al., Md., Tx. *Artemisia vulgaris L. (Pelinariță) - H., Circ. Comună, z.step.-se.fa.; L7TXCXU6RXN8; Artemisietea, Senecion fluviatilis, Rumicion alpini, Arction, Tx. *Bellis perenis L. (Bănuți, Părăluțe) - H., Eur. Comună, z.silvost.-e.bo.; L8T5C2UXR7N5, Molinio - Arrhenatheretea, Cynosurion, Al., Fr., Me., De. *Bidens tripartita L. (Dentiță) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L8TXCXU8RXN8; Bidentetalia, Senecion fluviatilis, Nanocyperion *Carduus acanthoides L. - HT., Eur. Frecv., z.step
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
decât a fost vreodată. S-a interzis în oraș [vînzarea] de cantalupi și pepeni verzi, care sunt în număr atât de mare în această țară, încît s-a dat anul acesta suta pe 3-4 piaștri, adică un franc și câțiva bănuți. Populația făcea un abuz înfricoșător și foarte dăunător sănătății [din consumul lor]. În rest, orașul e plin de boli, ca febrele permanente, febrele de acces, febrele nervoase etc."184. Asupra revenirii epidemiei de holeră în Oltenia în vara anului 1836
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ca nu cumva pîrîșul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, și să fii aruncat în temniță. 26. Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuț." 27. Ați auzit că s-a zis celor din vechime: "Să nu preacurvești." 28. Dar Eu vă spun că orișicine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui. 29. Dacă, deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
săși vadă visele cu ochii. Nepoții... Generația mea însă mai are un singur vis: să aibă bani de înmormântare! Și se întreabă cu înfrigurare dacă de pe ogoarele pârloagă ce se întind pe moșiile părăsite ale satelor, vor putea scoate un bănuț pentru ultimele cheltuieli... Cu ce o fi greșit generația mea, de i s-a hărăzit o asemenea soartă de cobai? - Generația mea, generație cobai, eseu publicat în revista Elanul nr.97, martie 2010;
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
la ora 13," "Trebuie să ajung urgent la București în seara aceasta, am dat-o pe românește, haide, domnule, știu că poți dacă mai ai un loc liber. Dumneata dai bording-pass-urile, nu dai socoteală nimănui pentru numărul de persoane, toți bănuții ăștia sânt ai tăi." "Trebuie să vorbesc și cu pilotul", a fost fraza care mi-a dat speranțe. "Așteptați aici." Când a plecat și cu banii de pe tejghea, am știut sigur că voi pleca. Și ca de obicei când bătălia
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care mă făcea uneori să-mi pierd răsuflarea de râs. Sânt singurul, de altfel, din careul nostru "Luft mit Diamanten" {"von Cărtărescu zu Coșovei, von Iaru zu Stratan ...") care n-are umor. Cel puțin nu unul spontan. "Bătaia peștelui", "păpica", "bănuțul", "Cancio-Canciov", "Foma Fomici" și o mulțime de alte expresii stereotipe, jocuri de cuvinte, imitații, nebunii de adolescenți țicniți, erau creația (sau actualizarea) lui Traian. Mie îmi intrau în reflex Și ani de zile am înnebunit-o pe maică-mea cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
șpalt lui Madi un articol în care ea făcea o listă de poeți, s-a apucat să-i taie de pe listă pe toți cei care îi erau dușmani. Făcea însă aceste lucruri cu aceeași facondă puștească cu care își punea bănuți pe ochi și făcea pe orbul, își îmbrăca dinții cu poleială de ciocolată, "deschidea" sticle de bere cu pleoapa ... întotdeauna m-am întrebat cum e posibil ca în această aparență de dandy și bricoleur, puțin ireală, care trăiește ca într-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de cap. Îi ultima noastră zi! Îl conduc pe Bladesey până În cartierul roșu. Flașneta borăște niște muzică olandeză de atmosferă. Tipul care o Învârtește Își Întinde pălăria să-i punem monede În ea, da-și pierde vremea cu mine. Fiecare bănuț e rezervat pentru curve și droguri. Până și potolul a devenit un lux deocamdată. Întorc spatele pălăriei Întinse și mă strecor ca să evit o bicicletă care vine Înspre mine, căci suntem pe banda rezervată bicicliștilor, dar Bladesey e prea lent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
în ci mai mulți. Da să știi că-ț dă Dumnezău mai bini. Aista, plodu' di mâță îl dăm în foc." Prezența intrigilor, a invidiei și a răului este întruchipată, în opinia mătușii Catinca, de o formă plată, asemenea unui bănuț care prezintă mai multe asperități. Pentru subiectul nostru, aceasta este întruchiparea răului în pisică. Astfel de reprezentări și valorizări negative ale pisicii (semn al diavolului, al ghinionului, al ceasului rău) se întâlnesc în spațiul culturii tradiționale destul de frecvent. Secvența nr.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și În sufletul autoarei care a scris poemul de mai jos. Dar, Încrezătoare, În drumurile ei, Într-o binecuvîntată zi de primăvară, undeva departe de lume, a deschis poarta unui schit. Și n-a trebuit să vadă mai mult decît bănuții risipiți prin iarba fragedă. Cutia milei s-a transfigurat dintr-o dată Într-un spațiu de o nemăsurată bogăție. În acel loc de verdeață promis și găsit În modul cel mai neașteptat acolo unde toată suflarea poate avea acces fără restricții
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acel loc de verdeață promis și găsit În modul cel mai neașteptat acolo unde toată suflarea poate avea acces fără restricții. Ar putea dacă, măcar din cînd În cînd, s-ar lăsa la mila Domnului. cutia milei - prin gazonul schitului bănuți risipiți Doina Bogdan Wurm Ceainicul de-argint teiul Înfloritbunicul nu mai vinde ceainicul de argint Cornel C. Costea Nu știm precis cum se conjugă teiul Înflorit cu hotărîrea bunicului de a nu mai vinde ceainicul de argint. Există, dincolo de simetria
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a clintit ceva în resorturile lăuntrice ale ființei sale. Poate chiar i-a tăiat viața în două, făcându-l să se despartă de Petru cel boem, de risipitorul harnic care era, și care nu putuse pune laolaltă nici măcar câțiva 12 bănuți din inteligența lui între coperțile unei cărți. Poate că vorbele acelea crude l-au îndârjit și se va fi gândit poate că „o să ne arate el nouă!“. Fapt e că a început deodată să publice carte după carte. Și ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ea a clintit ceva în resorturile lăuntrice ale ființei sale. Poate chiar i-a tăiat viața în două, făcându-l să se despartă de Petru cel boem, de risipitorul harnic care era, și care nu putuse pune laolaltă nici măcar câțiva bănuți din inteligența lui între coperțile unei cărți. Poate că vorbele acelea crude l-au îndârjit și se va fi gândit poate că „o să ne arate el nouă!“. Fapt e că a început deodată să publice carte după carte. Și ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Astfel, pe coperta minusculului săptămânal "Claponul" se preciza printr-un truism: "Foiță hazlie și populară. / Apare când ese de sub tipar", iar pe coperta almanahului "Calendarul Claponului", care apare la 20 noiembrie 1878, se anunța contradictoriu: Oricine va da / 50 de bănuți / Va căpăta acest almanah / gratis." Astfel încât, putem să departajăm cu ușurință cele două tipuri de discurs, al autorului și al personajelor pe care le-a creat, în funcție de criteriul intenționalității în stârnirea efectului comic de limbaj. Acestea fiind spuse, să urmărim
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și mi-am dat seama că sunt atâția bani la mijloc și... Scoase un oftat. Îl iubesc. Zău că-l iubesc. Dar până și cele mai puternice căsnicii se destramă în ultimul timp și nu vreau să-mi pierd toți bănuții mei munciți din greu dacă ni se întâmplă și nouă. —E de înțeles, încuviință bărbatul. —Mă simt groaznic că fac asta, mărturisi ea. S-a purtat extraordinar cu mine întotdeauna, însă... —Trebuie să te asiguri. Înțeleg. Cum spuneam, nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
distrusă. Atât personal, cât și profesional. Nu avea să existe un profit cu șase zerouri. Nici o recompensă substanțială pentru munca ei asiduă din ultimii ani. Economiile ei erau cât se poate de mici, pentru că își reinvestise toate veniturile, până la ultimul bănuț, în acțiuni Ennco care acum nu mai valorau nimic. Chiar dacă apărea o companie nouă care să-i preia, aceasta i-ar fi oferit o sumă modică. Și dacă se întorcea în State, mai exista și posibilitatea să fie arestată. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nenorocitul de Black! A încercat să dea de înțeles că orice probleme ar avea compania, erau de vină numai oamenii mei. Ce căcănar! Vai, scuze. Îi privi rușinată pe Davey și Eimear, care o cercetau cu asprime. —Trebuie să pună bănuți în cutia de cuvinte urâte, zise Davey. Un euro. Nieve își luă geanta și o deschise. — Nu mai am decât o hârtie de cinci, spuse ea. Ce-ai zice să-i pun pe toți și să-mi mai rămână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
indicat a te ascunde în adăpostul de la subsol dacă ești surprins de canonada unei baterii...de șampanie ! 62. Se obțin performanțe foarte înalte dacă înoți într-un bazin...aurifer ! 63. Fără riscul de-a greși major, se poate afirma că bănuțul, este fiul mai mic sau nepotul Marelui Ban...al Craiovei?! 64. Mare rușine, tinere! Te-ai prezentat fără jenă în fața viitorilor socri, beat...de fericire ! 65. Marii stâlpi din beton au fost adânc înfipți în pământ, bătându-i cu un
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]