5,096 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADE-N ACOLADE 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului E vremea nucilor ce cad s zbat la vânt molatec gând tu firea mea subțire borangic de creolină odinioară fină de
BALADE-N ACOLADE 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354948_a_356277]
-
de sulfină te pleci cu împletita salbă și te aluneci peste firele de verde iarbă -Mai stai frumoasa mea secundă să te presar pe vaporoasa undă miros de mere coapte și gutuie pe decolteu de sân să suie Referință Bibliografică: BALADE-N ACOLADE 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2122, Anul VI, 22 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
BALADE-N ACOLADE 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354948_a_356277]
-
fiind casnica pentru creșterea a patru copii, am fost botezat abia în pârg de școală, la șapte ani, scăpând de plete și de unele boli ale copilăriei și saraciei.Trebuie să vă mărturisesc că prin 1980 am scis un roman, ” Balada pentru o pâine, lacrimi și vioară.” Era încă în sertare la editură Cartea Românească, unde era director ‘tovarășul' scriitor Liviu Călin, care, ca și alți directori de reviste, ziare și edituri, a fugit și s-a ascuns pe 22 decembrie
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
înțelege frământarea gândurilor mele ce au dat năvală, odată cu parcurgerea poeziilor tale. Ce poate fi mai frumos când spui „Când m-am întâlnit cu poezia/ Aceasta mi-a deschis larg brațele/ Și m-a mângâiat pe creștet!". Sau ca în „BALADĂ PENTRU ADOLESCENȚI" să te descopăr în postura de tată, care te confesezi băiatului tău, și spunându-i cum ai străbătut cândva aceeași stradă... și avertizându-l că „va rămâne mereu un COPIL", iar pe „INSULA FERICIRII" - loc dorit de noi
O, DRAGUL MEU GEORGE ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355015_a_356344]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ELEGIA IV Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 607 din 29 august 2012 Toate Articolele Autorului sunt Dunărea cu lacrima albastră și Bărăganul îngălbenit de soare, sunt vântul adiat al florii din fereastră balada pământului cântată pe-nserare. sunt răsăritul spulberat din delta stufului, și strigătul de păsări brodat în lumina amurgului. sunt geamătul de piatră din albia fluviului și pasul Chiralinei la marginea târgului . sunt strigăt rătăcit ca punctele-n eter, și florile
ELEGIA IV de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355299_a_356628]
-
POPULARĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș ”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești;la
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
literatura populară-o eroare morală și estetică ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș ”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești;la fel și în”Cântecul lui Vălean”,unde pe un fecior chipeș dar și muieratic și fără scrupule, o nevastă, îl ademenește cu bucate otrăvite
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale, nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale, nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și creștinește dacă are la bază crima. Interpretarea,la toate baladele pe care le analizăm,din punct de vedere moral și creștinește,prin”Creatorul”care”apare astfel ca o ființă ce-și forțează limitele naturale,limitele omenescului”tinde,cum spunea Horia Bădescu”la condiția divină”,este un fals,fiindcă,așa cum sublinia
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
creator.Natura și istoria sunt în mâinile lui Dumnezeu,nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele”Meșterul Manole”,”Miorița”,”Toma Alimoș”și”Cântecul lui Vălean”sunt de natureă negativă,nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”, fiindcă ” Cine își curmă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
Hai,Vălene,până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică crima.Poate, unii o să mă combată, afirmând că lumea a apărut înainte de real, fiindcă realul a fost perceput ulterior de gândirea omului, iar pătrunderea lui Dumnezeu în lume s-a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
lui Dumnezeu în lume s-a făcut prin intermediul omului, atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a”desăvârșirii lumii”, poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul român este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri, nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a”desăvârșirii lumii”, poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul român este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri, nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut transcendental,el se constituie în sînul adevărului.Realitatea trăită este deci a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
altă fundamentală, dintre”constatarea lucidă și sentimentul tragic, persistent dincolo de negațiile inteligenței,al necesității unor valori absolute,recunoscute ca uman inaccesibile”.(“Pentru Eugen Ionescu”/Mircea Vulcănescu, în ”Familia”, seria 111 anul 1, nr.5/6/1994, p.94/101). Spiritul baladelor comentate se apropie mai mult de sufletul tragic euripidian,așa cum a fost interpretat de Nietzsche:”In concep'ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
eroului principal(s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea, ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea ”Miorița” ”Imn cu pervaz de baladă”, sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere, ” Meșterul Manole” este o ”doină” tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locaș de cult. In acest context
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
vrei din coșul lui Haivada Selim./ Și trase mucavaua panerului turtit... “ În final, figura lui Selim devine simbol, întruchipând o umanitate situată între coordonate spirituale azi dispărute. După melci, este, ca și Selim, tot o narațiune poetică având aspect de baladă. Atmosfera copilăriei e surprinsă între niște coordonate spirituale folclorice, în versuri cu metru de descîntec:”Când Păresimii, prin lunci,/ Răspândeau pietriș de-albine,/ Ne părea la toți mai bine:/ Țînci ursuzi,/ Desculți și uzi,/ Fetișcane/ ( Cozi plăvane )/ Înfășate-n lungi
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
de idealuri și de vise Și stăm aici de veghe mai departe. De ne-au dorit de sacrificiu țara, De ne-au ucis prin intrigi domnitori, N-au reușit mai mult ca în afara Unor izbânzi mărunte uneori. În doine și balade vii izvoare Și în perenitatea unui mit, Ne înălțăm priviri cutezătoare - Coloana noastră fără de sfârșit. Erată: Autorul poeziei "O ȚARĂ"aparține regretatului poet bucureștean Adrian Simionescu și nu celui cu numele greșit... Cerem cubenitele scuze!) Referință Bibliografică: Coloana fără sfârșit
COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356965_a_358294]
-
este a doua casă. Pe lângă cântece românești arhicunoscute: „Cântă cucul, bată-l vina!”, „Că bogat îi greu”, „Dă, Doamne, la lume bine”, „Pușca și cureaua lată,” „Ciobănaș cu trei sute de oi”, turiștii au avut posibilitatea de a audia și o baladă păstorească interpretată de tinerii de la Chișinău, mai puțin cunoscută, Pe munte cu iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
s-au făcut că nu mă cunosc. Am încercat să mă apropii de tine, dar ai fugit, lăsându-mă și mai însingurat. Când m-am întâlnit cu poezia Aceasta mi-a deschis larg brațele Și m-a mângâiat pe creștet! BALADĂ PENTRU ADOLESCENȚI (fiului meu) Eu te-nțeleg prea bine, chiar și-atunci când nu mi te destăinui. Știu ce gândești! Fost-am și eu pe-aceeași stradă pe care îți plimbi pașii! O, dulce adolescență, zbucium și reverie, și dac-ar
POEME PENTRU ADOLESCENŢI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355109_a_356438]
-
rîsul meu pornesc rîurile spre Dunăre și înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind vise, în jurul meu răsună doine , balade și-n jurul meu bătucita sub opinca zăpadă zvâcnește precum sângele. Nu va mirați dacă în miez de noapte veți auzi triluri de păsări, călăreți îmbrăcați în postavuri roșii cu coroane pe frunte, nu vă mirați când vor descalecă aici
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
a operei sadoveniene de inspirație istorică, fiindcă acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte și claritate provenită din “măreția fantastică”. Cercetând cronici și opere de erudiție autorul “Fraților Jderi” a recreat istoria, folosindu-se de legende și balade, după ce a fost impresionat de relicvele mânăstirilor, cetăților, a inscripțiilor, dar și de scrierile cronicarilor. De fapt, autorul reactualizează trecutul istoric al Moldovei folosindu-se de personaje autentice preluate din cronici și documentele vremii dar introducând în povestiri și romane
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
mângâiat de ciucurile perdelelor dantelate, în adierea unei veri calde. E o invitație subtilă spre plăcere, răcorire, relaxare. În timp ce-mi întind mâna după o sticlă desfăcută și învăluită de picuri reci, am impresia că aud tot mai deslușit Balada pentru Adeline de Richard Clayderman. Îți văd degetele lungi, senzuale, acoperite pe alocuri de fire scurte de păr, cum saltă pe clapele albe și negre alternativ, cum îți închizi și deschizi ochii în febra interpretării, simt că zborul tău se
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
meleaguri neștiute, de la ochi la buze, apoi la gât și sâni, unde zăbovesc timp îndelungat, apoi își continuă mersul spre abdomen și ombilic, parcări predestinate iubirii... aceleași degete de pianist se afundă, tremurând, între coapsele înfierbântate de soare și de baladă ca să poposească între buzele inferioare, rozalii, care de multe ori se dovedesc superioare, contrar poziției lor, și aleargă, nu mai stau, către tunelurile abisale, căptușite cu mușchi extrem de fini, calzi și primitori. Degetele exploratoare în tainele femeii deschid drumul micului
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
trist Ți-am scris Baladă-rugă, numele-n Acatist... Să nu te uite neamul cum plângi la mânăstiri Din glasul de vioară, pe roșii trandafiri Ce-și scutură petale de lacrima cea sfântă Se roagă pentru tine , dar ele nu cuvântă... Balada mea desprisă din codri și izvoare Scâncetul tău șoptit mă plânge și mă doare Știu că îmi cânți pământul din care-ai răsărit Și că ți-e dor de munții prin care-ai pribegit... Eu te adun din inimi și
BALADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356086_a_357415]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VĂGĂUNI DE LUT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă doare inima, în fericirea ta, driadă pe culmi de munți adun și spun mica baladă. Închis în văgăuni de lut, stingher am ascuns luna în mister și cerul am ascuns în depărtare să nu zăresc nimic din căutare, și verdele de câmp a fost ascuns în curbura dintre munți, apoi am privit peste întinderi vii
VĂGĂUNI DE LUT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368857_a_370186]