2,242 matches
-
Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în codrii Moldovei ca o uriașă reptilă, mlădiindu-și corpul și solzii sclipitori, prapurii lui Ștefan poartă chipul Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. Trilogia prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc aparte în rândul romanelor istorice sadoveniene îl deține Creanga de aur, scriere ce învie o epocă foarte îndepărtată, când creștinismul abia începuse să pătrundă printre locuitorii Daciei. Acțiunea se desfășoară mai cu seamă la Bizanț și are un
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Polifonii, Iași, 2001, 31-37; Ion Pecie, Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu, București, 2001; Popa, Ist. lit., I, 706-712; Vârgolici, Portrete, 180-194; Constantin Dram, Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Gheorghe Jurma, Sadoveanu sau Lupta cu balaurul, Reșița, 2002; Negrici, Lit. rom., 86-89, passim; Nicolae Crețu, Prințul și Daria Mazu, CL, 2003, 11, 12; Larisa Ileana Casangiu, Personajul sadovenian, Constanța, 2003; Săndulescu, Memorialiști, 162-172. Ov. S. C.
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
porunca Domnului. Voievozii întăreau hotărârile cu caracter testamentar luate de boierii lor. Radu de la Afumați confirma un act prin care „nimenea să nu aibă amestec, ci să fie celor rămași dintr-înșii și fiilor lor”, consfințind deciziile luate de logofătul Balaur și de soția sa Ana. Câteva decenii mai târziu, la 8 iunie 1580, Mihnea Turcitul întărea („am văzut Domnia Mea și am citit și cartea răposatului părinte al Domniei Mele la Alexandru voievod”) ocinile și vecinii jupâniței Neaga, văduva armașului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamne ferește!, nu erea ca alte femei, ea erea năzdrăvană”. Pruncul ce se naște (dintr-o mamă văduvă) se va arăta a fi în posesia unor puteri suprafirești, care îi îngăduie să smulgă și să care lemne grele, să omoare niște balauri opozanți și să nu se teamă de intențiile criminale ale unei mame ucigașe („Știa că mumă-sa vrea să-i pună capul, dar nu purta mare frică”). Continuă probele la care este supus de mamă (la început în înțelegere cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
opozanți și să nu se teamă de intențiile criminale ale unei mame ucigașe („Știa că mumă-sa vrea să-i pună capul, dar nu purta mare frică”). Continuă probele la care este supus de mamă (la început în înțelegere cu balaurul) și, după smulgerea lemnelor și uciderea balaurilor, feciorul este trimis după „apă vie și apă moartă, de unde să bat munții în capete”, după un „purcel de scroafă selbatecă cu dinții de fer”, după o „pasere de înde de întâlnesc vânturile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intențiile criminale ale unei mame ucigașe („Știa că mumă-sa vrea să-i pună capul, dar nu purta mare frică”). Continuă probele la care este supus de mamă (la început în înțelegere cu balaurul) și, după smulgerea lemnelor și uciderea balaurilor, feciorul este trimis după „apă vie și apă moartă, de unde să bat munții în capete”, după un „purcel de scroafă selbatecă cu dinții de fer”, după o „pasere de înde de întâlnesc vânturile care bat”, după „mere de aur de peste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
capturat de mama malefică (legat cu funii de un stâlp, băiatul „se suce o dată și funiile se rup”; va fi apoi imobilizat cu „lanțuri grele, cât piciorul de groase și cu funii de mătasă”), ucis și tăiat în bucăți de balaur, feciorul este „refăcut” de călugăr cu ajutorul apei moarte (subtilizată cândva) și înviat prin apa vie. își obține chiar și inima, implantată în piept de „păsăruică”. Finalul este ca în orice poveste: voinicul taie capul „bălaurului” (aliat suprafiresc al mamei rele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar în el mulțime mare de oameni, în mijlocul lor vede pe fratele cufundat în râul de foc până la gât”507. întemeiați pe astfel de plasări, autorii erminiilor bizantine le puteau recomanda zugravilor: „Iară dedesuptul roatei fă o groapă și un balaur mare întru dânsa, având în gura lui un om cu fața în jos, văzându-se până la mijloc; și moartea aproape lângă dânsul, înlăuntru și ea în groapă; și ține în mână o seacere mare, pre care în grumazul bărbatului o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
grumazul bărbatului o pune și îl trage pre dânsul jos”. Cartea de pictură bisericească, indicând direcția „în jos”, recomanda și alte explicații: „Iară la groapă [scrie] acéstea: «A tot mâncătoriul iadul și moarteaț. Iară la acela pre carele îl înghite balaurul acéstea: «Amar și cine mă va izbăvi pre mine dintru a tot mâncătoriul iad?”508. Pedepsele Iadului erau reprezentate în picturile ce împodobeau pereții bisericilor, făcându-i curioși și pe călătorii străini 509. în biserica transilvăneană Leșnic, zidire de la începutul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
feminină. Noua feminitate). Texte din Femeia în fața oglinzii vor fi incluse apoi în sumar număr de număr, ceea ce îi dă ocazia lui E. Lovinescu să scrie un prim foileton critic despre Hortensia Papadat-Bengescu (17/1919). Mai sunt găzduite fragmente din Balaurul, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, precum și proze scurte, iar opera marii prozatoare e comentată de F. Aderca sau de Anton Holban, alături de mai vechii exegeți, care îi recenzează volumele sau redactează medalioane noi (E. Lovinescu, Tudor Vianu). Alt
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
fantasme, scene de viață, întâmplări parte adevărate, parte născocite în această autoficțiune. Copilul Nini are, de pildă, o doică, Ana Szilágyi, fata unui meșter sticlar, venită din nordul țării. Ana îi poartă de grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 139-142; M.N. Popp, George Vâlsan, „Rânduiala”, 1935, 3; Simion Mehedinți, Profesorul George Vâlsan, U, 1935, 217; Adrian Maniu, Poetul geograf, U, 1935, 218; T. Păunescu-Ulmu, Tristeți de prin Ardeal, R, 1935, 7-9; Dimitrie I. Balaur, Profesorul Gheorghe Vâlsan. Un savant religios, BOR, 1935, 9-10; Iorga, Oameni, III, 459-460; Tiberiu Morariu, Vintilă Mihăilescu, Biobibliografia lui George Vâlsan. 1885-1935, Cluj, 1937; Elena Costache Găinaru, George Vâlsan ca literat, București, 1941; N.I. Dumitrașcu, George Vâlsan în scrisori. O
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
pentru cuvintele: câștigă , liniștit, ceartă, nedumeriți LA GURA SOBEI Înserarea coboară peste sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
LA GURA SOBEI Înserarea coboară peste sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am ieșit la plimbare prin grădină. Soarele era deja la lucru. Pe o petală de tradafir, o albină își
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
1957; ed. Deva, 2003; Flăcări nestinse (în colaborare cu Ana Șoit), Deva, 1959; Drumul spre ziuă, București, 1960; Valea Jiului, București, 1963; Buzdurucă, cel născut dintr-o nucă, București, 1966; Ulciorul nu merge de multe ori la apă..., București, 1975; Alungarea balaurului, București, 1971; Ora albă, Petroșani, 1971; Spre ziuă, București, 1972; Valea bucuriei, București, 1972; O faptă de un milion, București, 1975; Care-i rostul tău..., București, 1979; Țupa-Țup și prietenii săi, București, 1982; Cavaleri ai meritului pioneresc, cu ilustrații de
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
continuă în aceeași notă simplist-elegiacă, în Vibrări (1938) pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
treabă. Întâi și-ntâi face lăutoare, apoi iese afară și începe a striga: — Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse și pădurea fojgăia de-o mulțime de balauri și de tot soiul de jivine mici și mari! Însă, tare în credință și cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le îngrijește cât nu se poate mai bine
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și ale tătucuței de ciudă și de rușine, dar n-avea ce face. În sfârșit, cu mare ce a ajuns și ea acasă, la mă-sa, dar și aici nu le-a ticnit bogăția. Căci, deschizând lada, o mulțime de balauri au ieșit dintr-însa și pe loc au mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, și apoi s-au făcut balaurii nevăzuți cu ladă cu tot. Iar moșneagul a rămas liniștit din partea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
nu le-a ticnit bogăția. Căci, deschizând lada, o mulțime de balauri au ieșit dintr-însa și pe loc au mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, și apoi s-au făcut balaurii nevăzuți cu ladă cu tot. Iar moșneagul a rămas liniștit din partea babei și avea nenumărate bogății: el a măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic. Cucoșii cântau acum pe stâlpii porților, în prag și în toate părțile
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
altul defensiv. Primul, atacantul sau jucătorul ofensiv, este cel ce lansează o anumită operațiune asupra unei resurse informaționale, iar al doilea, apărătorul sau jucătorul defensiv, își propune să se apere de operațiunea declanșată de atacant. De regulă, atacantul este „zmeul”, „balaurul” sau „băiatul cel rău”, dar o astfel de catalogare nu este valabilă în toate cazurile. Jucătorii din ambele tabere pot acționa individual sau în grupuri organizate (structurate) și neorganizate (nestructurate). Ei pot acționa la nivelul unui stat sau nu, putând
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
București, 1966; Nimic despre fotbal, București, 1966; O fetiță caută un cântec, București, 1967; Cui îi e frică?, București, 1967; Zâmbiți, vă rog, București, 1967; De iarnă..., București, 1968; Retușați modelul, Timișoara, 1968; Zamfir Chiț-Chiț, București, 1968; Misterioasa dispariție a balaurului Coca, București, 1969; Aventurile lui Așchiuță, București, 1970; Băiatul cu ghitara, București, 1971; Și-am încălecat pe-o șa..., București, 1971; Șut... gol, București, 1971; Zboară, zboară..., București, 1971; Grădina poveștilor, București, 1972; Poveste la grădina zoologică, București, 1976; Verișorii
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
o colivie de aur, care, deși are grăunțe din belșug, dorește să se elibereze și să-și caute singură hrana. Alexandru Zevedei, personajul principal al romanului, preferă „izgonirea din rai” pentru a se consacra nestingherit muncii științifice. Prietenul său, Cristian Balaur, tip conformist, ajunge ministru în ierarhia socialistă și se confruntă cu propriul fiu, care îl face responsabil de situația gravă în care se află țara. Romanul Ave, Maria (2000) este o poveste de dragoste între un student român, Paul, și
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]