5,020 matches
-
sfârșitul anilor 1870 sau chiar de la începutul anilor 1880. Pentru a identifica cele trei personaje din argint, reprezentate fiecare sub o arcadă, în cele trei nișe de pe laturile sigiliului, am pornit de la opera din care s-au inspirat pentru acest balet mai mulți coregrafi ai secolului XIX : romanul lui Jacques Cazotte, din 1772, Le diable amoureux. El pleacă de la evocarea unor practici necromantice, bazate pe complexul de doctrine ezoterice și simbolice al Cabalei, pentru a evoca totodată, metaforic, ispitele primei tinereți
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
feri în viitor, prin grațiile ei, de tentațiile diavolului. Aceasta este canavaua pe care mai mulți coregrafi au brodat propriile lor versiuni, pe mai multe scene europene. Primul a fost Joseph Mazilier, care montează în 1840, la Opera din Paris, baletul pantomimă, în trei acte, Le diable amoureux, schimbând numele personajelor și punând accentul, cum era firesc, pe supranatural, dar și pe exotism, și ducându-și personajul, în aventurile sale, în Orient. Au urmat, în 1842, tatăl posesorului sigiliului nostru, Filippo
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
un tânăr student, Carlo (Karl, din Heidelberg), care se instruia în magie neagră. În versiunea din 1852, cea de la Berlin, de care este legat Sigiliul în discuție și care are titlul Satanella oder Metamorphosen, spectacolul s-a amplificat, devenind un balet în trei acte, și și-a modificat și substanța narativă. Personajul Satanella devine o adevărată încarnare a diavolului, care-l va duce pe Carlo la pierzanie, în timp ce Bertha, logodnica sa, respinsă de el, se va căsători cu un ofițer onest
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
înalte. Pe sub tunică poartă o cămașă închisă pe gât, cu mâneci lungi, mâneci care par alcătuite din zale (ca o suită de brățări), iar pe cap o pălăriuță cu vârful pe frunte. În fine, pe lângă aceste două personaje principale ale baletului, ca o contrapondere, întruchipând personajul pozitiv al poveștii, este reprezentat și cel de al doilea personaj feminin, Bertha, logodnica respinsă de Carlo, cel aflat sub mrejele Satanellei. Bertha, poate nu întâmplător, pășește cu dreptul înainte, depășind ușor cadrul nișei, în timp ce
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
junior, au entuziasmat publicul vremii. După aproape un secol și jumătate, în 1989, Roland Petit nu a mai fost interesat de efecte spectaculoase ci de psihologia personajelor, pornind de la o idee de Jean Anouilh, după Jacques Cazotte. Spectacolul, montat la Baletul Național din Marseille, pe muzică de Gabriel Yared, a avut ca interpreți principali (în filmarea din 1991) pe Jan Broecks (Tânărul), Jean-Charles Verchere (Diavolul) și Alessadra Ferri (Cherubin) și urmărea confruntarea și sentimentul complex de atragerea-respingerea dintre doi bărbați, al
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
și prin aceste rânduri, doamna Miona Vladuta- Kirițescu, stabilită în Germania, m-am adresat celor de la Deutsches Tanzarchiv din Köln, întreținând, o corespondență de câteva luni (între aprilie și septembrie 2003) cu domnul Frank-Manuel Peter, Director al Arhivei Germane de Balet din Köln. Datorită dânsului am aflat că, cel târziu începând din anul 1864, Paolo Taglioni a devenit Cavaler al Coroanei Regale, Ordinul clasa a IV-a, astfel explicându- se prezența coroanei regale de pe sigiliul său. De altfel, regele era cel
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
al istoriei noastre. La alte piese scrie cui au aparținut, dar la aceasta, nu. Și, în acest fel, se închide, probabil pentru totdeauna, posibilitatea investigării drumului parcurs de această mică și prețioasă piesă, martoră a unui moment important din istoria baletului european, pe care presupunem că un iubitor de artă o cumpărase din Germania și o adusese în România, înainte să fie deposedat de ea. Din păcate, în corespondența desfășurată cu domnul Peter, prin intermediul doamnei Miona Vladutu-Kirițescu, directorul Arhivei Germane de
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
european, pe care presupunem că un iubitor de artă o cumpărase din Germania și o adusese în România, înainte să fie deposedat de ea. Din păcate, în corespondența desfășurată cu domnul Peter, prin intermediul doamnei Miona Vladutu-Kirițescu, directorul Arhivei Germane de Balet din Köln a înțeles greșit că piesa fusese confiscată în Germania, fapt care, dacă ar fi avut loc, eu nu aș fi avut cum să îl cunosc. Tot dânsul își exprima regretul că Sigiliul lui Paolo Taglioni se află la
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
talpa sigiliului. Desigur, cele mai mari șanse le au cercetătorii germani, motiv pentru care voi trimite acest text, tradus și însoțit de imaginile aferente, specialiștilor locului unde a fost realizată această piesă, concepută ca un omagiu adus de corpul de balet al Operei Regale din Berlin lui Paolo Taglioni, unul dintre cei mai prolifici coregrafi ai secolului al XIX-lea. Bibliografie: Jacques Cazotte, Le diable amoureaux. Ed. Nilsson, Paris, șfără anț. Agnes de Mille, L’ame de la danse, Avant-propos Jean-Louis Barrault
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
Liana Tugearu Să ai prilejul de a participa, pe parcursul unui singur an, la cinci premiere ale unui teatru de balet din România anului 2010, este, în egală măsură, cu totul neașteptat și încântă tor. Teatrul de Balet Sibiu a oferit această șansă iubitorilor dansului. Și asta nu pentru că la Sibiu totul merge ca pe roate, ci datorită faptului că directorul
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
Liana Tugearu Să ai prilejul de a participa, pe parcursul unui singur an, la cinci premiere ale unui teatru de balet din România anului 2010, este, în egală măsură, cu totul neașteptat și încântă tor. Teatrul de Balet Sibiu a oferit această șansă iubitorilor dansului. Și asta nu pentru că la Sibiu totul merge ca pe roate, ci datorită faptului că directorul companiei sibiene, Ovidiu Dragoman, nu este dispus să se lase strivit sub vremi, ci face tot posibilul
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
un public cultivat. Dar în ceea ce privește dansul, el s-a format de abia în ultimii doi, trei ani. De aceea fiecare pas făcut în direcția cuceririi acestui public este deosebit de important. Și recenta premieră a constituit unul dintre acești pași. Premiera baletului Giselle de la Sibiu ne-a invitat să ne gândim la tot felul de lucruri. În primul rând, legate de Pavel Rotaru, cel care a repus-o acum în scenă, un artist puțin, sau deloc, cunoscut de generațiile tinere, pentru că a
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
În 1978 semnalam apariția unei noi formații instrumentale a Operei, Camerata coregrafică, și a unui nou coregraf, Pavel Rotaru. Clasician ca formație (studii în România și la Școala Teatrului „Kirov” din Sankt Petersburg) și interpret al majorității rolurilor prime din baletele clasice și romantice ale Baletului Operei Române din București, Pavel Rotaru se dovedea consecvent cu linia sa anterioară și în cele trei piese montate de el atunci, Clipe, pe muzică de Maurice Ravel, Miniaturi, pe un colaj din muzică de
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
noi formații instrumentale a Operei, Camerata coregrafică, și a unui nou coregraf, Pavel Rotaru. Clasician ca formație (studii în România și la Școala Teatrului „Kirov” din Sankt Petersburg) și interpret al majorității rolurilor prime din baletele clasice și romantice ale Baletului Operei Române din București, Pavel Rotaru se dovedea consecvent cu linia sa anterioară și în cele trei piese montate de el atunci, Clipe, pe muzică de Maurice Ravel, Miniaturi, pe un colaj din muzică de George Enescu, Vasile Jianu și
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
plus, în lucrarea Clipe se adăugau elemente de neoclasicism, iar una dintre piesele suitei Miniaturi, - Toaca, creată și cântată de Ion Maxim și interpretată de Ioan Tugearu - era concepută într-un limbaj modern. În anul următor, în cadrul unei Seri de balet Pavel Rotaru, acestor piese li s-au adăugat și Apollon Musagèt, de Igor Stravinski. A urmat o lungă perioadă de timp când despre cei plecați, printre care se afla și Pavel Rotaru (din 1979), nu am mai știut nimic, până când
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
dansului de la noi, și anume a aceleia a dansului academic de operă. Au mai trecut aproape douăzeci de ani, și Pavel Rotaru a revenit în țară, după o perioadă petrecută în Slovenia și Croația, de astă dată la Teatrul de Balet din Sibiu, cu recenta montare a baletului Giselle, pe muzică de Adolphe Adam și într-o versiune după Jean Coralli și Jules Perrot, prin care se dovedește legat de aceeași tradiție care l-a format. Actul întâi are un aer
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
a dansului academic de operă. Au mai trecut aproape douăzeci de ani, și Pavel Rotaru a revenit în țară, după o perioadă petrecută în Slovenia și Croația, de astă dată la Teatrul de Balet din Sibiu, cu recenta montare a baletului Giselle, pe muzică de Adolphe Adam și într-o versiune după Jean Coralli și Jules Perrot, prin care se dovedește legat de aceeași tradiție care l-a format. Actul întâi are un aer vetust, așa cum îl știm, încărcat de pantomimă
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
dansul clasic european - ca și întreaga cultură și civilizație europeană - a devenit un bun comun, preluat pretutindeni în lume. În Asia preluarea s-a făcut prin intermediul școlii clasice ruse, inclusiv în cazul celor doi balerini coreeni, absolvenți ai Academiei de Balet „Kirov” din Sankt Petersburg. Așa se explică linia lor impecabilă, la care s-a adăugat și o contribuție interpretativă de mare valoare, în cazul balerinei Hye Min Hwang. În schimb, contrastul pomenit mai sus, dintre structura corporală și linia solicitată
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
schimb, contrastul pomenit mai sus, dintre structura corporală și linia solicitată de formele clasice, a fost vizibil în cazul interpreților pas de deux-ului din primul act, Megumi Koshi și Takahiro Tsubo, angajați ai companiei sibiene. Pe lângă membrii trupei, Teatrul de Balet din Sibiu a mai avut și alți invitați: pe Traian Vlaș, un Hans cald, firesc, pe Horațiu Cherecheș, cu tehnica sa strălucitoare și pe Sergiu Dan în pas de quatre, alături de membrii companiei Ruth Bromwen și Adela Sterp-Crăciun, apoi pe
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
pe Francisc Strnad (Contele) și pe Anca Strnad (Bathilde) cât și câteva balerine constănțene integrate actului doi. Împreună, sub bagheta lui Pavel Rotaru, dansatori ai trupei și invitați, au remodelat, pentru publicul sibian, lumea de intens farmec poetic a acestui balet.
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
4 secții sportivă de pe ramura de sport cu performanță minimum 10 norme de antrenori, în funcție de valoarea secțiilor; - 1 post la Centrul republican de pregătire a loturilor naționale; - pentru activitatea - 1 post la fiecare radioclub de radioamatori județean. 3. Maestru de balet și - cîte 1 post la fiecare secție pianist corepetitor: feminină de gimnastică sportivă sau modernă. 4. Organizator de - 1 post pe unitate la cluburile acțiuni sportive: de fotbal; - 1 post pe unitate, dacă are cel putin 5 secții de performanță
LEGE Nr. 29 din 29 decembrie 1967 *** Republicată cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizica şi Sport. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106236_a_107565]
-
Liana Tugearu O nouă premieră a Baletului Operei Naționale București a reunit, în aceeași seară, lucră rile a două personalităț i distincte ale coregrafiei mondiale, americanul de origine georgiană, George Balanchine, și cehul stabilit de mult timp în Olanda, Jiři Kylián. Piesele alese din creația lor se
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
cel mai mult ci faptul că ele aparțin unor creatori care au o înțelegere diferită asupra relației dintre muzică și mișcare și un mod cu totul deosebit de a modela mișcările corporale, care se ivesc din magma propriilor idei. Seara de balet, prezentată de curând pe scena Operei Naționale București, a cuprins în prima parte două piese de George Balanchine, montate în premieră în România, în urmă cu un an, Vals fantezie pe muzică de Mihail Ivanovici Glinka și Serenada de Piotr
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
Trustului George Balanchine, care le-a remontat la București - iar în a doua parte lucrarea Falling Angels, aparținând unuia dintre cei mai apreciați coregrafi contemporani, Jiři Kylián. Și în acest din urmă caz este vorba de prima montare a unui balet al acestui coregraf pe o scenă românească, iar acuratețea stilului acestuia a fost asigurată de asistenta sa, Nancy Euvering, care a lucrat îndelung cu dansatoarele Operei bucureștene. Valsul fantezie, creat în 1953, dar mai ales Serenada, a cărei premieră mondială
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
la un artist care, în paralel cu dansul, a studiat timp de trei ani, la Conservatorul din Sankt-Petersburg, atât pianul cât și compoziția, fiind, totodată, și fiul unui compozitor și crescând deci într-un ambient saturat de muzică. Pentru Balanchine „Baletul este înainte de orice o problemă de tempo și de spațiu: spațiul delimitat de scenă, timpul furnizat de muzică”. Cele mai caracteristice realizări ale sale, între care se înscriu și cele două piese puse în scenă la București, sunt balete fără
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]