1,114 matches
-
din care a preluat exemplul unei curajoase ciobănițe ce pornește în căutarea unei cete de hoți și se răzbună într-un mod năpraznic pe cei care au prădat-o - și „Dolca” - de unde a preluat legătura dintre om și animalul credincios. "Baltagul" este considerat ca fiind o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat, tradițiile și obiceiurile românești: la botez, nuntă, și înmormântare. Datele din roman sunt un prilej pentru autor pentru a zugrăvi atmosfera epocii și tradițiile populare
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
că este posibil ca Nechifor Lipan să fi fost prădat de bani și ucis, confirmând temerile Vitoriei. Femeia se hotărăște să plece în căutarea soțului dispărut la terminarea celor douăsprezece săptămâni de post negru, împreună cu Gheorghiță, luând cu ei un baltag pentru a se apăra de răufăcători. După ce-și vinde restul de marfă negustorului evreu David, Vitoria pornește în zorii zilei de 10 martie, împreună cu Gheorghiță, pe drumul parcurs de Nechifor Lipan până la Dorna. Ei urmează cursul Bistriței, trecând prin
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Stânișoara. Ea îl găsește în curtea unui gospodar din Sabasa pe Lupu, câinele credincios al soțului ei. Animalul le semnalează râpa unde zăceau osemintele lui Nechifor Lipan, alături de cele ale calului său. Craniul mortului era spart de o lovitură de baltag, dovedind că moartea oierului fusese una violentă. Chemate la fața locului, autoritățile îi cercetează pe Bogza și pe Cuțui, care continuă să susțină că ei se despărțiseră de Lipan după ce-i plătiseră toți banii. Vitoria organizează un praznic mare la
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
banii. Vitoria organizează un praznic mare la Sabasa cu ocazia înmormântării oaselor lui Lipan, invitându-i pe subprefect și pe cei doi gospodari din Suha. Femeia îl acuză pe Calistrat Bogza că i-ar fi lovit soțul pe la spate cu baltagul pentru a-i lua oile, în timp ce Cuțui stătea de pază ca să nu fie surprinși de vreun drumeț. Furios, gospodarul îi dă pe toți la o parte și iese din casă, unde îl atacă pe Gheorghiță. Flăcăul se apără și-l
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
stătea de pază ca să nu fie surprinși de vreun drumeț. Furios, gospodarul îi dă pe toți la o parte și iese din casă, unde îl atacă pe Gheorghiță. Flăcăul se apără și-l lovește pe Bogza în frunte cu muchea baltagului, iar câinele Lupu îl mușcă de gât pe ucigaș. Ilie Cuțui se predă și confirmă acuzațiile femeii, în timp ce Bogza, grav rănit de mușcătura câinelui, își recunoaște vina și cere să fie iertat. Romanul "Baltagul" este împărțit în 16 capitole numerotate
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
pe Bogza în frunte cu muchea baltagului, iar câinele Lupu îl mușcă de gât pe ucigaș. Ilie Cuțui se predă și confirmă acuzațiile femeii, în timp ce Bogza, grav rănit de mușcătura câinelui, își recunoaște vina și cere să fie iertat. Romanul "Baltagul" este împărțit în 16 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Romanul "Baltagul" a fost scris pe parcursul a aproape două săptămâni (mai precis zece zile), după o expediție turistică efectuată de Sadoveanu pe valea Bistriței, de-a lungul pârâului
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
pe ucigaș. Ilie Cuțui se predă și confirmă acuzațiile femeii, în timp ce Bogza, grav rănit de mușcătura câinelui, își recunoaște vina și cere să fie iertat. Romanul "Baltagul" este împărțit în 16 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Romanul "Baltagul" a fost scris pe parcursul a aproape două săptămâni (mai precis zece zile), după o expediție turistică efectuată de Sadoveanu pe valea Bistriței, de-a lungul pârâului Neagra și prin Munții Stânișoarei, pe traseul pe care-l vor urma și personajele
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
roman, Profira Sadoveanu, fiica scriitorului, își rememora astfel acea perioadă de efervescență literară a tatălui ei: „Cum cuprinde furtuna năvalnic într-o clipită munți și păduri, așa-l cuprinde și pe Sadoveanu imboldul de-a scrie fără întârziere povestea acelui baltag, pe care îl cântărise de atâtea ori în palmă, gândindu-se la lovitura năpraznică pe care o poate da o armă ca aceea. Și, așezându-se la masa lui de lucru, scrie, scrie cu ardoare. Când se oprește o clipă
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de extremă dreaptă. Sadoveanu a fost trecut de legionari pe o listă neagră cu dușmanii neamului, cărțile sale au fost arse demonstrativ în piețe publice în ceremonii de tip autodafé, iar scriitorului i s-a trimis acasă un exemplar din "Baltagul" despicat cu o lovitură de topor. Mihail Sadoveanu nu precizează anul în care se petrece acțiunea, ci doar zilele și lunile calendaristice, vrând să sugereze că timpul acțiunii este un timp mitic, valabil pentru orice epocă în care se respectă
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
a calendarului gregorian, hotărâre adoptată de Biserica Ortodoxă Română începând cu data de 1 octombrie 1924 (care a devenit astfel 14 octombrie), ca urmare a discuțiilor purtate la conferința panortodoxă de la Constantinopol din 10 mai - 8 iunie 1923. Astfel, în "Baltagul", Vitoria Lipan trece la un moment dat prin satul Crucea și se abate la o nuntă; ea afirmă cu acest prilej că nunta ar avea loc, potrivit rânduielilor noi, în Postul Mare, dar nuntașii îi răspund că ei resping îndreptarea
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
abate la o nuntă; ea afirmă cu acest prilej că nunta ar avea loc, potrivit rânduielilor noi, în Postul Mare, dar nuntașii îi răspund că ei resping îndreptarea calendarului și îl obligă pe preot să țină sărbătorile după calendarul iulian. "Baltagul" a fost considerat de unii critici literari ca fiind o epopee românească, ce poate fi comparabilă prin tema călătoriei anevoioase pentru realizarea unei datorii morale cu "Odiseea" lui Homer, "Eneida" lui Vergilius, "Divina Comedie" a lui Dante Alighieri sau cu
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
valoare decât acei care au avut în vedere elementul statornic al neamului nostru, poporul cu limba lui”. Ca și în alte scrieri, Mihail Sadoveanu prezintă o lume rurală tradiționalistă, care viețuiește după reguli străvechi și respinge inovațiile modernității. Personajele din "Baltagul" trăiesc de secole după un ritual propriu, urmând ciclul naturii și ghidându-se după legi nescrise. Tradiția capătă aici putere de lege și sunt păzite cu strășnicie pentru că oamenii nu au încredere în instituțiile moderne precum tribunalul, prefectura sau primăria
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Dumnezeu. Credincioasă, dar și superstițioasă, ea ajunge la convingerea că soțul ei este mort și este dusă de instinct la locul uciderii lui. Autorul descrie un ansamblu de credințe, superstiții și obiceiuri populare care guvernează viața oamenilor din mediul rural. "Baltagul" a fost considerat de unii critici ca fiind un adevărat roman polițist în care se investighează un caz de dispariție, descoperindu-se o crimă și depistându-se și pedepsindu-se făptuitorii. Punctul de plecare al romanului îl constituie crima din
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
soarta, omul simplu aflându-se într-o incapacitate de a se opune destinului care i se hărăzește. Unii critici au văzut în atitudinea ciobanului moldovean o expresie cristalizată a blândeții ancestrale a poporului român, un defetism nejustificat și inexplicabil. Romanul "Baltagul" respinge această mistificare antipatriotică, prezentând cazul unei femei simple care nu cedează în fața necazurilor și luptă pentru izbânda dreptății, răzbunând moartea năpraznică a soțului ei. Personajele lui Sadoveanu nu au o atitudine senină în fața morții ca în „Miorița”, ci luptă
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
a determinat condamnarea ei la moarte prin îngropare de vie. Tenacitatea morală a Vitoriei Lipan poate fi comparată cu cea a eroinei antice Antigona, ambele personaje neacceptând niciun compromis pentru a săvârși ceea ce consideră ele că ar fi drept. Romanul "Baltagul" este o operă literară poetică compusă din elemente lirice și epice. Sadoveanu folosește o limbă literară ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale. Stilul romanului este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de o legendă, considera Alexandru Philippide. Vitoria Lipan are impregnată în suflet „o vigoare și o asprime primitivă”, iar perseverența în găsirea și pedepsirea ucigașului bărbatului ei o așază în alături de eroinele tragediilor antice. Mai mulți critici literari au considerat "Baltagul" ca fiind o capodoperă a lui Mihail Sadoveanu. Criticul Ov. S. Crohmălniceanu situa acest roman în „zona operelor capitale ale literaturii noastre și, fără nici o îndoială, ale literaturii mondiale”, în timp ce Izabela Sadoveanu îl considera „un poem epic de o desăvârșire
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
populară, scriitorul combină liricul cu epicul într-un mod desăvârșit, realizând o creație literară în care suprapune realitatea pe un mit. Romanul reconstituie o lume arhaică, cu acțiuni neschimbate timp de milenii precum transhumanța periodică potrivit anotimpului. Povestea prezentată în "Baltagul" are un accent pronunțat de baladă atât prin crima păstorească care stă la baza sa și a măiestriei cu care Vitoria încearcă să descopere adevărul, cât mai ales prin rezonanța acestor întâmplări în mijlocul naturii singuratice. „Căci așa cum balada populară a
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
poem de atitudine și de largi perspective, expresie armonioasă a geniului său liric și narativ”, scria Perpessicius. Criticul Cornel Regman îl considera „cartea cea mai răscolitoare, și artisticește cea care concentrează toate darurile de rapsod ale scriitorului”. În opinia sa, "Baltagul" semnifică o biruință a valorilor țărănești asupra înnoirilor ireversibile produse în satul românesc. Cu toate acestea, cadrul de viață nu rămâne unul arhaic și închis la înnoiri, ci asimilează acele modificări care nu contravin valorilor ancestrale ale comunității. „Prin puterea
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de viață nu rămâne unul arhaic și închis la înnoiri, ci asimilează acele modificări care nu contravin valorilor ancestrale ale comunității. „Prin puterea lui de cuprindere și sintetizare a vieții unei întregi colectivități, cu îndeletnicirile, credințele, folclorul și etnografia ei, "Baltagul" este o capodoperă și un fragment de epopee a poporului român, un excepțional poem al naturii”, sintetiza aceste opinii criticul Ion Dodu Bălan. Romanul "Baltagul" a fost tradus în mai multe limbi străine: germană ("Die Axt", Editura Albert Langen/Georg
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
cuprindere și sintetizare a vieții unei întregi colectivități, cu îndeletnicirile, credințele, folclorul și etnografia ei, "Baltagul" este o capodoperă și un fragment de epopee a poporului român, un excepțional poem al naturii”, sintetiza aceste opinii criticul Ion Dodu Bălan. Romanul "Baltagul" a fost tradus în mai multe limbi străine: germană ("Die Axt", Editura Albert Langen/Georg Müller, München, 1936; traducere de Harald Krasser; traducerea a fost editată apoi cu titlul schimbat în "Nechifor Lipans Weib" la Hamburg în 1949, la München
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
1964; traducere de Aurel Gavrilov), slovenă ("Nechiforjeva žena", Prešernova družba, Ljubljana, 1966; traducere de J.K.), rusă ("Чекан", Izvestija, Moscova, 1983; traducere de Mihail Fridman) și norvegiană ("Øksa", Gyldendal, Oslo, 1997; traducere de Steinar Lone). Prima intenție de ecranizare a romanului "Baltagul" i-a aparținut regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani. Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană, iar personajul Nechifor Lipan urma să
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
personajul Nechifor Lipan urma să se schimbe caracterologic de trei ori în timpul filmului. Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui Mircea Mureșan. Filmul "Baltagul" a fost realizat ca o coproducție româno-italiană, fiind filmat în perioada 28 februarie - 19 iunie 1969 la Sucevița, Roșu, Rarău și Buftea și având o durată de 103 minute. Personajele Vitoria Lipan și Calistrat Bogza au fost interpretate de actorii
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de Film de la Veneția, având premiera absolută la 15 octombrie 1969, la Film Forum de la Brno, și cea românească la 27 octombrie 1969, la București. Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (acuratețea imaginii și, parțial, interpretarea), precizând însă că "Baltagul" are „unele carențe de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul "Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
stâlpii din interior de către pictorul Rudolf Hermann, după modelul Bisericii Mirăuți din Suceava. Mai târziu, pictura a fost completată de pictorul Ion Doroftei. Alte reparații importante au fost și în anul 1975 când, la inițiativa și sub supravegherea pr. Gheorghe Baltag (1909-1992), protopop de Fălticeni, pe lângă renovarea zidurilor exterioare, atacate de igrasie, s-a construit actualul pridvor etajat cu o turlă octogonală deasupra sa. După anul 1990, la cererea credincioșilor și având în vedere faptul că biserica deservește Cimitirul Grădini, s-
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
parohiagradini.ro. Instalarea camerelor video s-a făcut la sugestia poliției, după spargerea cutiei milei, și la recomandarea unor enoriași. Printre preoții care au slujit aici se numără parohii: pr. Pavel Todicescu (1937?-1952), pr. Vasile Grecu (1952-1956), pr. Gheorghe Baltag (1956-1978) și pr. Neculai Apostol (din 1978). În jurul bisericii se află cimitirul Parohiei Grădini. Acesta este cel mai mare cimitir din orașul Fălticeni, având 3000 de metri pătrați și aproape 4.000 de locuri de veci. Aici au fost înmormântate
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]