1,932 matches
-
pregătește ceva”: Ideea este că tinerii politicieni ă aceia care au intrat acum în Parlament, alții au ceva vechime ă vor schimba fața României... Da sau nu... La ce să ne așteptăm din partea lor? N-am vrut să chemăm niște bandiți bătrâni, niște mafioți, niște corupți, niște dinozauri, niște veterani, niște miniștri, niște deputați în două-trei-patru legislaturi. Am chemat doi oameni foarte tineri, foarte drăguți, foarte isteți, să vedem dacă trebuie să ne așteptăm la ceva bun de la ei. Intenția realizatorului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
să evoce jocurile, etichetate ca „distracție burgheză”. O fac doar ca să evoce lumi decăzute. Astfel, la Eugen Barbu, pe vremea Princepelui, personajele se ruinează pe pharaon - un precursor de poker - ca și nevasta lui Kir Ianulea. Mai încoace, în Groapa, bandiții joacă tabinet pe bani sau mai ales barbut, prilej pentru autor să noteze expresii argotice cu savoare suburbană: spatiu, șapte boabe, pară-n coadă etc. Tabinet, benign însă, joacă și țăranii lui Preda. Bridge-ul nu prea prinde în literatură
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în Groapa, asasinul bea cu victima, colegul care îl turnase, apoi pune lăutarii să îi cânte de moarte și îl înjunghie. Un autopsier se îmbată metodic cu țuică servită în „sticlă de lampă” sau „gamoaie” apoi cântă „Hristos a înviat”. Bandiții se adună „La Borțoasa” unde cântă Zavaidoc și se bea între altele „vin de Șaba”. Față de reputația autorului lor, personajele lui Creangă sunt foarte cumpătate. Economia rurală nu permitea, se vede, cheltuieli mari cu băutura. Smaranda îl ceartă pe Ștefan
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat..., care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud se poartă Leiba Zibal în O făclie de Paște cu adversarul său, banditul Gheorghe, dar are scuza că aici conflictul se putea termina doar cu moartea unuia dintre părtași. Personajele lui Camil Petrescu sunt niște duelgii fără leac. Se bat cu „epeul” și pistolul ca dracii. Andrei Pietraru, în Suflete tari, îl provoacă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ea o țigancă prostituată și artistă de circ. Văzându-l și ascultându-l pe Vasile la Vulpea Roșie (unde într-adevăr acesta a cântat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cântecului, Zavaidoc cere unui bandit vestit să-l ucidă pe rival, ceea ce tâlharul refuză din motive estetice: îi plăcea și lui să-l asculte pe cântăreț. Găsește însă o soluție și trimite un subaltern al său care o ucide pe Zaraza. Iar Cristian Vasile îi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
conducerea lagărului împotriva deținuților politici: Înscrie-te și tu, pana mea firavă, în corul ce preamărește acest trib! Au fost proslăviți ca pirați, ca flibustieri, ca vagabonzi, ca ocnași evadați. Au fost proslăviți ca nobili briganzi de la Robin Hood până la bandiții de operetă -, am fost asigurați că au inimi simțitoare, că îi fură pe cei bogați, împărțind cu cei săraci. O, sublimi ortaci ai lui Karl Moor! O, Celkaș, rebel romantic! O, Benea Krik, o, desculți odesiți și trubaduri ai lor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
personaje. Perspectiva prezentată la începutul romanului, care aparține lui Rusanov, nu-i este deloc favorabilă lui Kostoglotov: ... unul care părea și el rus, dar nu prea aveai motive să te bucuri de o asemenea vecinătate: avea o față tipică de bandit. Probabil, arăta așa din pricina cicatricei [...] sau a părului negru, țepos și nețesălat, care se zburlea în toate părțile; sau, poate, pur și simplu, din pricina expresiei feței sale grosolane și aspre. Pe deasupra, banditul părea să mai aibă și pretenții culturale tocmai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o asemenea vecinătate: avea o față tipică de bandit. Probabil, arăta așa din pricina cicatricei [...] sau a părului negru, țepos și nețesălat, care se zburlea în toate părțile; sau, poate, pur și simplu, din pricina expresiei feței sale grosolane și aspre. Pe deasupra, banditul părea să mai aibă și pretenții culturale tocmai termina de citit o carte 328. Această percepție, marcată de evaluări negative, îl va urmări pe Kostoglotov pe tot parcursul romanului, adăugând atribute dintre cele mai diverse ("bădăran", "mitocan", "scandalagiu", "personaj tulbure
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îl apropie de prototipul său, care avea același obicei. Ca și în cazul lui Nerjin, în portretul fizic al lui Kostoglotov apare un semn distinctiv, care îl scoate din banal cicatricea de pe obraz, dobândită în lagăr, în timpul unei încăierări cu bandiții. Cicatrice are și prototipul personajului, pe frunte. Dintre detaliile fizice ale lui Kostoglotov atrage atenția, în plus, părul "lățos", care duce la atribuirea unei porecle. În momentul apariției în spital, Kostoglotov este "un lungan încălțat cu cizme, într-o manta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și intenții ale sale, și discursul indirect, care arată adevărata față a personajului. Rusanov vorbește cu ceilalți politicos, îngrijit, dar în discursul interior apar termeni dintre cei mai nepoliticoși, prin care îi insultă pe toți. Astfel, Oleg Kostoglotov este numit "bandit", "nețesălat", "mitocan", "bădăran", iar Efrem Podduev este desemnat prin termeni de genul "dracul bandajat", "nesimțit" ș.a. În viața fără cusur a birocratului apare brusc un element perturbator boala incurabilă și, ca urmare, el experimentează spaima, sentiment de care îl protejase
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
voluntari, iar înrolarea forțată a persoanelor singulare, în vederea prestării serviciului militar, era cauzată de apariția unor situații de necesitate reală. În cazul în care, în rândurile armatei romane apăreau depopulări vizibile, se admiteau, date fiind situațiile excepționale: gladiatori, sclavi, barbari, bandiți și canalii. În aceste situații, poporul simplu putea să refuze efectuarea serviciului militar, fără a întâlni vreun obstacol în acest sens. Nu a existat nici un conflict sau vreo criză între stat și Biserică, care să fi amenințat creștinismul timpuriu pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-acum! (Iese Edgar) Un pic de sînge va-ntări părerea Că m-am purtat eroic. (Se rănește la braț) Am văzut bețivi Mai mult făcînd în joacă. (Intra Gloucester și slujitori cu torțe) Tata! Tata! Stai! Ajutor! GLOUCESter: Unde-i banditul, Edmund? EDMUND: Stătea în beznă-aici, cu spada-n pumn, Vrăji rele mormăind, luna chemînd Să-i fie zee bună. GLOUCESTER: Unde e? EDMUND: Privește, sîngerez. GLOUCESTER: Unde-i banditul, Edmund? EDMUND: Fugi pe-aici, cînd n-a putut defel
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
slujitori cu torțe) Tata! Tata! Stai! Ajutor! GLOUCESter: Unde-i banditul, Edmund? EDMUND: Stătea în beznă-aici, cu spada-n pumn, Vrăji rele mormăind, luna chemînd Să-i fie zee bună. GLOUCESTER: Unde e? EDMUND: Privește, sîngerez. GLOUCESTER: Unde-i banditul, Edmund? EDMUND: Fugi pe-aici, cînd n-a putut defel... GLOUCESTER: Hai, urmăriți-l! După el! Ies cîțiva slujitori) Defel, ce? EDMUND: Persuade me to the murder of your lordship; But that I told hîm the revenging gods 'Gainst parricides
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
emotivitate și empatie, și redefinește discursul politic adaptat la mijloacele media. Discursul politic împotriva mișcărilor de rezistență constă într-un vocabular înfierat, încărcat de adjective și sintagme ce transmit ura de clasă, ordinea, radicalitatea și normalitatea comunistă. Disidenții sunt numiți "bandiți", "criminali", "teroriști", "asasini", "dușmani ai statului", "elemente dușmănoase", "dușmanii clasei muncitoare" ca să formeze o opinie publică potrivnică lor. Reușita împotriva disidenței se materializează la nivelul limbajului prin note eroice, prin slăvirea eroilor căzuți în lupta cu anticomuniștii. Violența acestui tip
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
luau lumea-n cap."137 În loc să declanșeze cercetarea vinovaților, pro curorul de la Turnu-Măgurele dă aviz de arestare a lui N.T. Moldoveanu, în vreme ce Mihălescu avea "imunitatea" din partea guvernului Brătianu. La această ispravă, Eminescu răspunde pe 2 iunie 1879: "În sfârșit administrația bandiților roșii au căzut în mreaja foarte fină pe care d. Moldoveanu i-a întins-o de luni încoace. Deodată cu arestarea d-sale, care trebuie să-i fi cauzând bucurie, se va descoperi o rețea întinsă de hoții și falsificări
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
În înțelepciunea sa, Guvernul Legal nu a ripostat în nici un fel, nedând prilej tâlharilor teroriști să producă o baie de sânge nevinovat. La ora optsprezece și patru minute, Marile Puteri s-au pus de acord și au emis un ultimatum bandiților. Care au dispărut fără urmă. La ora douăzeci, pe Marele Turn cu Ceas a apărut din nou drapelul național, iar un sfert de oră mai târziu, Președintele Robert Emersson Bubu s-a adresat poporului, asigurându-l că n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
213 147. A Opta Minune a Lumii, simbolul care n-o să piară niciodată 214 În colecția Epica au apărut: Dan Tomorug, Hotarul zeilor Romel Moga, Drumul regăsirii Constantin Simirad, Pelerin prin două milenii Eugen Uricaru, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș 1 Grigori Ivanovici avea pararotacism: nu-l putea pronunța pe "r" și-l înlocuia cu "l". De multe ori i s-a întâmplat să fie întrebat de oficialități cum îl cheamă și răspunsul său să nu coincidă cu actele
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
În înțelepciunea sa, Guvernul Legal nu a ripostat în nici un fel, nedând prilej tâlharilor teroriști să producă o baie de sânge nevinovat. La ora optsprezece și patru minute, Marile Puteri s-au pus de acord și au emis un ultimatum bandiților. Care au dispărut fără urmă. La ora douăzeci, pe Marele Turn cu Ceas a apărut din nou drapelul național, iar un sfert de oră mai târziu, Președintele Robert Emersson Bubu s-a adresat poporului, asigurându-l că n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
213 147. A Opta Minune a Lumii, simbolul care n-o să piară niciodată 214 În colecția Epica au apărut: Dan Tomorug, Hotarul zeilor Romel Moga, Drumul regăsirii Constantin Simirad, Pelerin prin două milenii Eugen Uricaru, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș 1 Grigori Ivanovici avea pararotacism: nu-l putea pronunța pe "r" și-l înlocuia cu "l". De multe ori i s-a întâmplat să fie întrebat de oficialități cum îl cheamă și răspunsul său să nu coincidă cu actele
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și 3 case de rugăciuni. În cele 8 mănăstiri și schituri stiliste se adăpostesc 48 de călugări și 112 de călugărițe. [...] Stiliștii, pe lângă zvonuri alarmiste și instigări împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea Slătioara, conduși de G., au oferit adăpost și hrană grupului banditului Dochița. În noaptea de 14/ 15.11.1950, călugării de la mănăstirea Slătioara, în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea Slătioara, conduși de G., au oferit adăpost și hrană grupului banditului Dochița. În noaptea de 14/ 15.11.1950, călugării de la mănăstirea Slătioara, în frunte cu G. și H. și un număr de credincioși fanatici, au imobilizat în mănăstire doi ofițeri de miliție care erau în urmărirea bandei lui Dochița, făcând
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în mănăstire doi ofițeri de miliție care erau în urmărirea bandei lui Dochița, făcând imposibilă arestarea acestora. La mănăstirea Copăceni, călugărul stilist M.N. a adăpostit în 1951/1952 pe chiaburul T., urmărit de autorități pentru nepredarea cotelor. Pentru adăpostire de bandiți și pentru instigări publice, în martie 1952 au fost reținuți pe bază de probe 14 călugări stiliști între care M.N. și H.D. Mulți credincioși stiliști îndemnați de conducătorii lor refuză să scoată buletine de populație menționând că «aceasta este pecetea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
o coordonase, arătând că: În șapte ani, Ministerul de Interne a avut de Îndeplinit sarcini grele. De la 6 martie 1945 până la 26 mai 1952, dușmanul dinăuntru și dinafară a primit nenumărate lovituri. În cei șapte ani, peste 100.000 de bandiți au fost arestați și condamnați pentru că au uneltit Împotriva regimului nostru. Aceasta a Însemnat sute de organizații teroriste, de diversiune, de spionaj descoperite și nimicite. Întreg aparatul de opresiune al burgheziei (Siguranța, Serviciul Special de Informații, Serviciul de Contrainformații al
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În care a făcut-o a declarat la anchetă, În 1953, Însuși fostul ministru de Interne: De la 6 martie 1946 până la 26 mai 1952, dușmanul dinăuntru și dinafară a primit numeroase lovituri. În cei șapte ani, peste 100.000 de bandiți au fost arestați și condamnați pentru că au uneltit Împotriva regimului nostru. Aceasta a Însemnat sute de organizații teroriste, de diversiune, de spionaj descoperite și nimicite. Întreg aparatul de opresiune al burgheziei, Siguranța, Serviciul Special de Informații, Serviciul de Contrainformații al
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aveau o anumită tranșanță, o anumită radicalitate eliptică determinată de starea de război ce reclama impunerea sau formarea unei opinii publice potrivnice acestor grupuri de rezistență și În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]