1,331 matches
-
spunem Europa ne gândim întotdeauna la cultura și civilizația ei, astfel încât aceste trei noțiuni pot fi uneori înlocuite. Dacă astăzi Europa înseamnă cultură și civilizație, este important de observat că, poate într-un mod paradoxal, ea s-a format din barbarie, din năvălirile popoarelor germanice și slave și a trebuit să lupte greu pentru a supraviețui în istorie, fiind după expresia lui Marc Bloch o „citadelă asediată sau mai bine spus invadată” (Braudell, 1994, 15). La începuturile ei, lumea europeană a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
condescendență față de popoarele septentrionale, Voltaire a deschis o nouă perspectivă geografică despre Europa, ea fiind privită de la Est spre Vest. Ca lider incontestabil al iluminismului, Voltaire concepe Europa de Est ca aflându-se pe scara progresului, într-un proces de trezire de la barbarie spre civilizație. El dezvăluie dinamismul popoarelor din acest spațiu (ruși, români, cehi, polonezi, albanezi) și introduce în gândirea europeană ideea acțiunii istorice, izvorâtă din nevoia recuperării rămânerii în urmă, „a timpului pierdut”. Este paradoxal cum problema de înapoiere și dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a națiunii, graba cu care clasele conducătoare se repeziseră spre Occident a devenit chiar o cauză a înapoierii. Găsindu-se cu mult prea în urma stăpânilor săi pentru a-i mai putea urma, poporul a fost lăsat în drum și abandonat barbariei sale. Acest rău social se regăsea și în politică. Fără armonie între ele, instituțiile erau în dezacord cu țara; importate din străinătate și fără rădăcini în pământ, ele erau adeseori transplantate înainte ca aceasta să fie pregătită a le primi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
insensibilitate, care ar fi culmea filozofiei dacă n-ar fi ultima treaptă a abrutizării și simptomul destrămării. L-am văzut în 6 octombrie pe străzile din Versailles, înconjurat de asasini și mângâind faimosul Taie-cap: asistam la spectacolul corupției cerșind ajutorul barbariei; și-a plătit însă crima, care nu i-a servit la nimic: conspiratorul nu era decât un laș, acoliții săi doar niște tâlhari, iar trădarea lui n-a găsit, ca să-l slujească, decât trădători. Nu numai dintre toți prinții, ci
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
anului 1944, când o parte din armata hitleristă, în retragere de pe frontul sovietic, și-a însușit forțat localul și a făcut aici adăpost temporar și amenajări spitalicești. Drept "răsplată", la plecarea lor din vara acelui an (1944), au incendiat cu barbarie acest strălucit lăcaș de cultură românească. Așa se face că între anii 1944 și 1958, Școala Normală a funcționat cu greutate în diverse localuri improvizate din oraș, pentru ca, din 1958, să funcționeze, sub numele de "Liceu Pedagogic", în mărețul edificiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită, decepțiune, denatura, desfigura, dualism, duplicitate, echilibru, eufemistic, febril, flagrant, flotant, funebru, funest, gregar, imoralitate, impetuos, magnificență, maltratare, munificență, odios, onestitate, oportun, predilecție, rapacitate, rudimentar, rutinar, sporadic, stereotipie, stupid, vigilență ș.a. Mare parte dintre neologismele folosite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
păduri dese, din smîrcuri și drumuri impracticabile, a unei țări locuite de gali sălbatici, "cu corp mare, pielea umedă și albă, cu părul blond", purtînd o mustață mare, acești războinici al căror caracter este marcat de "lipsă de judecată, de barbarie și de sălbăticie". Autorii antici, Diodor din Sicilia și Strabon, nu fac decît să ne transmită o imagine stereotipă a Galiei, adesea reluată și agravată de istorici ai secolului al XIX-lea. Realitatea este mai complexă și mai nuanțată. Galia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Benedict). Rolul creștinismului în fuziunea grupurilor etnice este primordial, ca și în conservarea culturii antice. Aceasta din urmă, cu reculul latinei și al scrierii, închiderea școlilor, abandonarea marilor lucrări și a sculpturii monumentale părea sortită dispariției. În ce îi privește, barbarii, artiști în arta metalelor, au adus procedee noi atît în fabricarea armelor, cît și în confecționarea bijuteriilor. Ei se distingeau în mod special în arta filigranului și a orfevreriei cloazonate, care constă în montarea pietrelor prețioase colorate sau a metalelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Toulouse, Privat, 1971, p. 237. Cifrele comerțului exterior al Marsiliei între 1783 și 1792 arată mai întîi ceea ce nu ar putea surprinde partea capitală deținută de comerțul cu Levantul (adică cu porturile Mediteranei orientale ținînd de Imperiul Otoman), cu porturile Barbariei (adică din Africa de Nord) și cu porturile italiene și spaniole. Dar ele arată de asemenea că Marsilia, port mediteranean, face o parte importantă a acestui trafic (26%) cu Antilele, ceea ce dovedește locul ocupat de insule în economia fraceză la sfîrșitul perioadei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de a scrie, ca pe dreptul, ca pe salvarea speciei umane; ridicîndu-se cu o neobosită energie împotriva tuturor crimelor fanatismului și ale tiraniei; urmărind în religie, în administrație, în moravuri, în legi, tot ceea ce avea caracterul opresiunii, al durității, al barbariei; ordonînd, în numele naturii, regilor, soldaților, magistraților, preoților să respecte sîngele oamenilor; reproșîndu-le cu o energică severitate pe acela pe care politica sau indiferența lor îl risipeau încă în lupte sau în suplicii; luînd, în sfîrșit, drept strigăt de luptă: rațiune
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în ce privește cunoașterea, societate fără structură calitativă, lăsată în voia individualismului. Or, el declară că singura soluție a omului occidental, a societății occidentale de a se redresa spiritual constă în abandonarea în bloc a mentalității moderne. Omul modern poate scăpa de barbaria care îl amenință din punct de vedere spiritual doar dacă recuperează o mentalitate, o situare în lume și în societate de tip tradițional. înălțimea metafizică de la care Guénon face critica lumii moderne, rigoarea și justețea acestei critici sînt cu totul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cel dintâi e unul de caracter socialmoral și vrea să arate un anume raport al individului față de societate, ceva care îl distinge de primitivitate și de grosolănie. Civilizația ar fi deci regula multiplă a vieții în societate, opusă stării de barbarie. În acest sens e sinonimă cu politețea, cuvânt mult mai vechi în limba franceză și care vine de la grecescul politeia. În treacăt să adăugăm că ar fi interesant de studiat timpul și împrejurările în care cuvântul politesse se încetățenește în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
distruge iluzia de unitate a civilizației umane. În fața acestei situații neprevăzute, termenul francez se însărcinează cu un nou și bizar înțeles, cuprins în expresia paradoxală de „civilizația necivilizaților”. în știința franceză contemporană, expresia aceasta e consacrată. Dar atunci primitivitatea sau barbaria cu care năvălește noul sens în termenul de civilizație nu distruge vechiul lui înțeles de politețe, precum varietatea rudimentară a conținutului recent nu anulează sensul integral pe care i-l dăduse Guizot? Sensurile termenului de civilizație au ajuns astfel la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi decât o prelungire a păgânismului ascuns sub aspecte creștine. În lupta cruntă împotriva statuilor, care e cu mult anterioară iconoclasmului, era același popor grec, care le adorase până ieri, iar astăzi le vedea deșertăciunea. Nu era un act de barbarie anticulturală, cum e acuzat cu superficialitate creștinismul, ci un act de supremă lepădare de minciuna religioasă reprezentată în marmură. Nu era o luptă împotriva artei, ci împotriva zeilor sculptați și a templelor unde se adăpostea deșertul lor cult. Totuși, nepracticând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
clișeul școlii. Poetul e foarte indignat că trăiește la București în vremea noastră, într-un timp ca cel de astăzi și la Nord, într-o cetate De pe Pontul Euxin Tot așa maeștrii parizieni ai genului, când ajung la Atena, blestemă „barbaria nordică” în care s-au născut. Disprețul poetului pentru leagănul natal devine caustic când constată că, în loc să fi avut dascăli pe Platon și pe Aristotel ca și cum nu i-ar fi putut citi în bibliotecă! l-a avut pe Arunu, om
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
invers decât cea greacă și deci nu era socotită compatibilă cu arta. În această concluzie se întâlneau cu clasicismul francez, pentru care adevărul creștin nu trebuia înjosit în ficțiunile artei. Cât despre mitologia națională, ea era încă socotită drept o barbarie în comparație cu frumusețea celei grecești. Voss, citat de Tudor Vianu, zicea că una față de cealaltă e „ca o cocină de porci față de un palat”. Ieșirea dintr-un asemenea impas teoretic se poate considera Faust, capodopera lui Goethe, clădită pe un mit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pașnicele declarații de politică fundamentală ("Adunarea Națională își exprimă mulțumirea și admirația față de toate puterile aliate care, împotriva unui dușman pregătit pentru război de multe decenii încoace, pe calea unor lupte strălucite duse cu înverșunare, au salvat civilizația din ghearele barbariei"), formularea privitoare la frontierele vestice ale teritoriului era cât se poate de circumspectă: ea exprima unirea cu România a "românilor și a teritoriilor locuite de ei" și anunța pretenția românilor asupra Banatului până la Tisa. "Libertatea totală" anunțată pentru "popoarele conlocuitoare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Așa a fost"9. Natural, în rândul românilor domina amărăciunea, dezamăgirea și furia: Nația română este sfâșiată de vecini dușmănoși. Este o nedreptate strigătoare la cer, o crimă împotriva umanității și civilizației; ne-am fi așteptat ca, la vestea acestei barbarii, toată lumea să se revolte, toată lumea să ne ajute să salvăm existența nației sau măcar cineva să se sensibilizeze la vederea tuturor nenorocirilor care ne-au lovit. Dar nimeni nu se mișcă, nimeni nu protestează, noi singuri ne zbatem" - scria în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
structura identică a universului sensibil. La fel, prin fundarea axiomatică sau grupal-teoretică, matematicele asimilează doctrinele diverse și slujesc scopul ridicat de a instrui de unitatea universului moral al conceptelor. În acest chip ele încetează de a mai fi o laborioasă barbarie ci, participînd la desăvîrșirea figurii armonioase a lumii, devine umanismul cel nou". Decelăm o firească justificare a ermetismului propriu în paginile dedicate lui Carl Friedrich Gauss la centenarul morții, publicate în "Gazeta matematică" (mai 1955) cînd menționează ermetismul memoriilor matematicianului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care întrupează această ființă nouă, oricît de puternic apare încă animalul violent, viclean și hrăpăreț chiar în majoritatea oamenilor de tip tehnic, hotărît este că în sînul acestui tip numai se întîlnește ființa nouă, specific omenească. Politica este însăși perpetuarea barbariei originare. Stăpîni ori stăpîniți, aceleași porniri primitive inspiră voințele celor mulți. Singur tipul tehnic reprezintă emanciparea autentică de această primitivitate: el constituie excepția adevărată în nivelul comun al speciei, fiindcă singur el este o ființă nouă, care nu poate încăpea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să se concentreze asupra unui obiect și să-l pătrundă. Spirit al suprafețelor strălucitoare, poet al spumelor fosforescente, al peisajelor odorante, Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
i-au închis în sinagogă și le-au dat foc. Cruciații se dovedeau în adevăr - buni creștini -. Purtarea cruciaților, atît de crudă și de barbară, - a umplut de mînie întreaga populație mahomedană a Orientului. “ Atunci, la început de mileniu, în urma barbariei și haosului creat de cruciade, s-a simțit nevoia ca cineva să facă puțină ordine. Ca și cale de consecință , s-au înființat niște organizații, pentru a face puțină ordine în dorința nemăsurată a unora de a jefui. De a
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
pună mîna pe par și să alunge minciuna din mintea și sufletul lui și a celor din neamul său. Scrierile din vechime ale grecilor și din primele secolele ale erei noastre numeau barbari pe locuitorii de la nordul Istrului din ținutul Barbaria sau Barbaricum adică Geția în maxima ei întindere, iar în text Saul spune că îi cunoaște ca mari iubitori de Evanghelia păcii pe sciți și pe barbari, dar acești barbari nu puteau fi decît geții. Tăblițele de plumb descoperite la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și care a înțeles, dacă mai era ceva de înțeles, că plăsmui- rea pute îngrozitor. Origene a fost obligat să recunoască aceste grave antinomii ale Torei și Talmudului, datorită filozofilor greci care au început să o studieze dezgustați de dovezile barbariei iudaice existente în scrisorele pretins ,,dăruite” de Iahwe. El recunoaște că multe texte din Tora și Talmud nu pot fi luate în sens literar pen-tru că ar încălca bunul simț, de parcă iudeo-creștinii au pus vreodată preț pe bun simț și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în ce privește cunoașterea, societate fără structură calitativă, lăsată în voia individualismului. Or, el declară că singura soluție a omului occidental, a societății occidentale de a se redresa spiritual constă în abandonarea în bloc a mentalității moderne. Omul modern poate scăpa de barbaria care îl amenință din punct de vedere spiritual doar dacă recuperează o mentalitate, o situare în lume și în societate de tip tradițional. înălțimea metafizică de la care Guénon face critica lumii moderne, rigoarea și justețea acestei critici sînt cu totul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]