3,051 matches
-
la Iași cu delegația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Argumentele invocate de partea română, pe baza canonului 17 al Sinodului al IV-lea ecumenic și canonului 38 al Sinodului al VI-lea ecumenic, care veneau în sprijinul revenirii bisericii basarabene în cadrul Sinodului românesc, au fost respinse. De asemenea, Atanasie nu a acceptat să-l pomenească la rugăciuni pe primatul României, să promoveze limba română în biserică și școlile teologice și să accepte o dezvoltare a bisericii basarabene în limitele impuse
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
sprijinul revenirii bisericii basarabene în cadrul Sinodului românesc, au fost respinse. De asemenea, Atanasie nu a acceptat să-l pomenească la rugăciuni pe primatul României, să promoveze limba română în biserică și școlile teologice și să accepte o dezvoltare a bisericii basarabene în limitele impuse de legile statului român. Plecând la Moscova, pentru a lua parte la lucrările Sinodului rus, Atanasie a cerut patriarhului Tihon să trimită o "scrisoare irenică" mitropolitului Pimen al Moldovei (datată 23 mai anul 1918). Prin această scrisoare
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
supună jurisdicției canonice a Bisericii Române". Din nou, patriarhul rus venea cu eternul argument al "Sfintei Rusii", invocând faptul că situația din anul 1918 nu poate fi comparată cu cea din anul 1812, deoarece atunci Rusia "a eliberat" pe creștinii basarabeni de sub oprimarea otomanilor musulmani, a refăcut provincia și a "civilizat-o", în timp ce se sugera că evenimentele din anul 1918 ar fi un gest neprietenesc la adresa unei Biserici-surori! În finalul mesajului, Patriarhul Tihon propunea totuși soluția ca soarta bisericii basarabene să
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
creștinii basarabeni de sub oprimarea otomanilor musulmani, a refăcut provincia și a "civilizat-o", în timp ce se sugera că evenimentele din anul 1918 ar fi un gest neprietenesc la adresa unei Biserici-surori! În finalul mesajului, Patriarhul Tihon propunea totuși soluția ca soarta bisericii basarabene să fie hotărâtă de basarabenii înșiși: Este cu totul natural și chiar necesar în momentul de față a întreba clerul și poporul basarabean cum și în ce formă ar dori ei să-și organizeze viața lăuntrică a Bisericii lor și
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
un gest neprietenesc la adresa unei Biserici-surori! În finalul mesajului, Patriarhul Tihon propunea totuși soluția ca soarta bisericii basarabene să fie hotărâtă de basarabenii înșiși: Este cu totul natural și chiar necesar în momentul de față a întreba clerul și poporul basarabean cum și în ce formă ar dori ei să-și organizeze viața lăuntrică a Bisericii lor și să stabilească relațiile ei cu Biserica Rusă și Biserica Română". "Poporul" trebuia să-și exprime voința prin Soborul local sau prin Adunarea Eparhială
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
bolșevicilor au împiedicat continuarea dialogului, fapt interpretat ulterior de Moscova drept o ocazie pentru români de a acționa fără a ține seama de Patriarhia moscovită. De fapt, în toți acești ani, au existat numeroase adunări și întâlniri prin care românii basarabeni și-au exprimat în mod limpede voința ca Biserica Ortodoxă a Basarabiei să devină parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române. La 14 și 16 iunie anul 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române emitea două documente istorice: o "hotărâre" privind
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
La 14 și 16 iunie anul 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române emitea două documente istorice: o "hotărâre" privind afacerile bisericești ale Basarabiei și o "carte pastorală" către "clerul și norodul Basarabiei", consfințind, pe de-o parte, revenirea bisericii basarabene în sânul Bisericii-mamă și constatând, pe de altă parte, părăsirea scaunelor episcopale de către episcopii ruși, care au refuzat să recunoască autoritatea Sinodului român, plecând în exil. Pentru o perioadă, treburile bisericii din Basarabia au fost girate de Episcopul de Huși
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
transnistreni la București. Faceți parte dintr-o asociație? Nicolai BIRULIN: Da, mai sunt studenți veniți din Transnistria, chiar din liceul meu și din clasa mea! Dar, nu știu de ce... nu prea comunicăm. De o lună fac parte din Liga Studenților Basarabeni din București (LSBB), un ONG, care la rândul sau face parte din Liga Studenților Basarabeni din România (LSBR). Avem în plan să realizăm multe proiecte. Membrii ligii sunt oameni foarte de treabă, majoritatea sunt domnișoare, fapt care este un plus
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
din Transnistria, chiar din liceul meu și din clasa mea! Dar, nu știu de ce... nu prea comunicăm. De o lună fac parte din Liga Studenților Basarabeni din București (LSBB), un ONG, care la rândul sau face parte din Liga Studenților Basarabeni din România (LSBR). Avem în plan să realizăm multe proiecte. Membrii ligii sunt oameni foarte de treabă, majoritatea sunt domnișoare, fapt care este un plus pentru mine! Unde dorești să te stabilești după ce vei termină studiile? Nicolai BIRULIN: Judecând la
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
când împlinești frumoasă vârstă de 20 de ani, iti doresc „La mulți ani” și îndeplinirea tuturor dorințelor! --------------------------- * Ovidiu Creangă, scriitor și benefactor româno-canadian, născut în Basarabia în 1921. A oferit deseori premii în bani elevilor merituoși din liceele trensnistrene și basarabene. Este cunoscut de copiii premiați sub numele de „Bunelu’ Creangă” sau „Bunelu’ Ovidiu”! A consemnat, George ROCĂ Sydney-București 15 ianuarie 2011 Referință Bibliografica: Interviu cu Nicolai Birulin, un tânăr transnistrean care iubește România / George Rocă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
Studii eminesciene'', 1987, ,,Transilvania în opera lui Mihail Sadoveanu'', 1999, ,,George Coșbuc în ultimii 50 de ani'', ,,Studii și portrete'', vol. I-V, 2001-2005, ,,Gavril Istrate în portrete, cronici și autografe'', 2002, ,,Crăciunul de altădată'', 2009. A editat cărțile: ,,Drumuri Basarabene'', ,,Orhei și Soroca'', de Mihail Sadoveanu, ,,Scrieri alese'' de George Coșbuc, 2001 și a prefațat două cărți ale lui Sextil Pușcariu: ,,Cercetări și studii'', 1974, și Limba română, 1976, precum și primul volum din ,,Opere'', de Timotei Cipariu, 1987. A scris
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > CU GÂNDUL LA FRAȚII BASARABENI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi sunt, negreșit, cu gândul la DISTINȘII și FRUMOȘII mei PRIETENI BASARABENI care comemorează, cu tristețe, UNIREA cea repede destrămată. Mă închin - de-aici, din masa românității - în fața STATURII lor de FĂCLIERI ai REDEȘTEPTĂRII NAȚIONALE! Și adăst ca vrednica lor osârdie întru REÎNTREGIREA ROMÂNIEI să se împlinească repede și pentru VEȘNICIE! Le
CU GÂNDUL LA FRAŢII BASARABENI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345445_a_346774]
-
Și așteptând răsplata pe Pământ: După „tăcere”, un frățesc cuvânt... Mă iartă soră, de ți-e milă, De neputința mea umilă! Mă iartă, frate, de mai poți, Că nu te-am apărat de hoți! Referință Bibliografică: CU GÂNDUL LA FRAȚII BASARABENI / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CU GÂNDUL LA FRAŢII BASARABENI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345445_a_346774]
-
de carte Unul dintre cele mai frumoase momente literare a fost prezentarea cărților ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, STARPRESS 2013, ediție bilingvă, romano-germana și Romanii Sunt Deștepți, Elevați și Talentați, STARPRESS 2013, ediție bilingvă, română engleză, de către oaspetele basarabean din Toronto, poetul și publicistul Iacob Cazacu-Istrati, prim-vicepreședinte al WRF. Dumnealui a menționat meritele grandioase ale autorului acestei antologii Doamna Ligya Diaconescu, jurnalist, poet, scriitor, publicist, economist, maestru Reiki, care este oaspetele nostru scump în Canada, după cum îi place
LANSAREA „ANTOLOGIEI STARPRESS 2013” ŞI A CĂRŢII „ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI” LA TORONTO de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345426_a_346755]
-
Ardealului Antonie Plămădeală; Despre dimensiunea creștină a gândirii marelui filosof și patriot roman - Nae Ionescu; Un pios omagiu adus operei marelui teolog otodox al secolului XX Părintele Professor Dumitru Stăniloae; Momente dramatice dar pline de lumină harică a luptei fraților basarabeni pentru apărarea tradițiilor și dreptei credințe ortodoxe române sub dictatura bolșevică, și nu în ultimul rând, viața de apostol a credinței în Dumnezeu, a domnului Nicolae Purcărea, în închisorile antonesciene, iar apoi comuniste, umilințele și torturile la care a fost
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
mătăsoasă a cântecului, așa cum e cea a interpretei Anastasia Lazariuc, nici frumusețe de spirit și de chip, de talent, de sensibilitate, toate uniforme cu seriozitatea și munca., așa cum e a cântăreței venite de dincolo de Prut, unde istoria a făcut din basarabean jumătate un frate, jumătate alt frate! Mulți ziși cântăreți de azi au gânduri despre muzică și spectacol muzical care stabilesc viziuni de incongruență cu valoarea și demască pe fervenții succesului facil rătăcind definitiv drumul gloriei muzicale. Privind pe artistă cât
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
lăcuit cerul la-nceput! De atunci, cerul e exilat din tăcerile universului în cântecele Anastasiei, unde-i mai albastru, mai adânc, mai cald, cerul și iubirea neaflându-și nicăieri bine ca-n sânul cântecelor Anastasiei Lazariuc! O crenguță de lăcrămioare basarabene În lumea de azi fenomenul muzical devine tot mai intensiv, dar grefat pe un fond de modernitate și artificialitate. Tinerii simt că nu-și pot satisface aspirațiile și plăcerea distracției, la cotele ambianței, într-o spațialitate și spiritualitate a sunetului
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
de stingeau de cum ajungeau în hotel și doar cu ghidul lor Jazek îl chema, mai puteam vorbi câte ceva, dacă eu găseam resurse de limbă în rusă, din toate amintirile copilăriei mele în care bunicul meu mai vorbea cu prietenii lui basarabeni, români dar din Basarabia. Engleză știa câteva cuvinte iar de germană fugea de ziceai că încă nu s-a terminat războiul. Sejurul s-a derulat în rest tern, a urmat seară cea mare, a mesei de protocol, la Calul Bălan
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
coste aceste experimente, în special, în situația actuală extrem de complicată? Oare nu e clar că prin toate aceste găinării se toarnă apă la moara lui Dodon. Această îmbulzeală la mesele de înregistrare pentru diverse funcții în stat este o boală basarabeană născută în această perioadă de independență - fiecare lideraș de partiduț se vede un Napoleon. Ei bine, cum spunea fostul premier Cernomîrdin „Am dorit cum mai bine dar s-a reușit ca întotdeauna”. S-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Dar
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
facebook.com/burlacu.mari Poezia de mai jos, mi-a veni acuma.... nu știu dacă e bună la ceva.... o redau exact ca din pripă: Să vă spun cine sunt Eu? Maricica din Chișinău Sunt născută la Ungheni Cu părinți basarabeni Studii, am de toate Liceu, colegiu, facultate După treapta masterat Am urcat la doctorat Am un job, am un nume Parcă totul merge bine Dar departe undeva Mă frămîntă inima Și în suflețel sunt tristă Eu visam să fiu artistă
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
Autorului Comunicat de presă (30 octombrie 2014) REF: Primăria municipiului Chișinău deplânge trecerea în neființă a jurnalistului, lingvistului și publicistului, Constantin Tănase Primăria municipiului Chișinău deplânge trecerea în neființă, la vârsta de 65 ani, a distinsului jurnalist, lingvist și publicist basarabean, Constantin Tănase, figură marcantă a presei de limbă română, luptător înflăcărat al Mișcării de Eliberare Națională. Constantin Tănase, fondatorul cotidianului național ”Timpul de dimineață” s-a născut la 24 iunie 1949, comuna Nemțeni, județul Lăpușna. După absolvirea școlii medii din
NE-A PĂRĂSIT PUBLICISTUL CONSTANTIN TĂNASE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375304_a_376633]
-
de la Hamilton ; Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin) ; Dna tehnologist Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfățat cu bucate alese și gustoase ,,ca la mama acasă’’. Aici întâlnim vechii prieteni sociologul Cristian Medelean, din Țară Moților și pe poetul și publicistul basarabean din Vadul- Leca Iacob Cazacu-Istrati ; Dl. ing. Aurel Olteanu (Giurgiu-București) ; Dna prof. Anca Olteanu (Sibiu) ; fiul lor, Daniel Olteanu (pe care l-am lăsat acum doi ani în urmă elev la un liceu francez, iar acum îl găsim student la
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
a fost Dl. Prof. Dumitru Puiu Popescu, Editor & Publisher al ziarului ,,Observatorul’’ din Toronto. Au cântat și au recitat membri ai Cenaclulu Nicapetre. De multe aplauze s-a bucurat Cleopatra Cazacu împreună cu mama eiau cântat cântece patriotice, bunicul Cleopatrei poetul basarabean Iacob C. Istrati, care împreună cu prietenii săi poeții Mircea Ștefan și Nicholas Andronesco au recitat frumoase versuri . Un moment emoționant l-a creat Sofia Loepold, pictorița de 6 ani, care de pe acum se dovedește a fi un artist înnăscut. Până
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
prognosticul descurajator al multora. Eu l-am trecut a opa oară în ultimii doi ani - și de data aceasta, tot în compania primarului comunei, dl Ionuț Gospodaru, cel care a facilitat deosebit de motivat, sufletește, relația comunității noastre sătești cu frații basarabeni, desigur, o relație prin reprezentare. Și simt că la “îngustarea” morală a Prutului a contat și modesta mea osârdie de trecător pe podul de la Sculeni, un trecător cu rosturi legate de obârșia identitară comună a trăitorilor de pe cele două maluri
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
de pipeta geneticianului. Și fiind ei, basarabenii aceștia, și cărturari de frunte, m-au luat sub aripa lor culturală. Am publicat în revistele lor, am scris cărți monografice împreună, ca însemnând asta punțile noastre peste Prut, am ctitorit laolaltă bibliotecă basarabeană în sat, am participat, deopotrivă la stat dar cu osebire la sfat, la evenimente menite să apropie cele două maluri de Prut. Acum, la cel mai recent drum al meu peste Prut, a trebuit să mă supun inițiativei exclusive (n-
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]