3,080 matches
-
așezat între două dealuri și un pârâu care uneori seacă. Într-o lucrare din 1646 se spune că satul Valea Seacă a mai purtat și numele de "Bogdan Falva" (satul lui Bogdan). Situat într-o vale, în care este mare belșug de vin și bucate, existând 55 de suflete catolice care aveau biserică la Faraoani, însă nu se poate preciza motivul pentru care a avut și acest nume. Pe la anul 1840 administratorul care a venit să confere Mirul amintește că a
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
de D. Cornilescu”. Ulterior, arhimandritul Iuliu Scriban avea să scrie: „În cursul lui 1920, d. Cornilescu, cu ajutorul principesei Calimaki, a izbutit să-și tipărească traducerea lui cuprinzând Noul Testament și Psalmii.” În prima sa ediție a NT, Cornilescu a folosit din belșug parafraze, recurgând adesea la soluțiile de traducere adoptate de traducătorul elvețian Louis Segond. Influența versiunii Segond asupra versiunii Cornilescu a fost semnalată de către Gala Galaction la scurtă vreme după publicarea NT din 1920, într-un articol publicat pe 21 iulie
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
fie cunoscute foarte bine schimbările, prefacerile și transformările 181 care au loc în interior, pentru a ști când cineva se face vinovat chiar de poluțiile avute. Oxigenarea mai slabă a creierului, ca urmare a meselor copioase, stropite și udate din belșug cu băuturi și datorată faptului că digestia celor ingurgitate solicită o cantitate mai mare de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului și instalarea
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ceva mai recent la posturile noastre de televiziune și sună așa: Testosteron. Denumirea unui alt hormon, produs de cu totul alte glande decât cele suprarenale. Cu câteva luni în urmă îl puteai auzi sau privi numai pe posturile rusești (din belșug puse la dispoziția moldovenilor de către „echidistantul" Sun-TV!) și îl puteai accepta cu oarecare înțelegere și compasiune: „Ia te uită, domnule, ce-a ajuns Rusia! Cu natalitatea la pământ, pierzând anual de două ori mai multă populație decât poate adăuga, ce
Salvarea neamului by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6772_a_8097]
-
la o perfecțiune la care visează cititorul și autorul deopotrivă. (Roxana Ciripan) *în spațiul acestei rubrici, artistului plastic ploieștean Filip Köllö i-au fost publicate în multe bune rânduri poeme remarcabile, consistente, talentul literar cu care este înzestrat beneficiind din belșug de cultura și sensibilitatea pictorului și graficianului recunoscut care este. Să ne amintim că Filip Köllö ne-a fost recomandat cu căldură și convingere, cu niște ani în urmă, de regretatul nostru coleg, poetul Ion Stratan. Sunt convinsă că dacă
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
vineri, 13 iunie, vor concerta formațiile AIM (Jimbolia), Bogy& Zsolt (Timișoara) și Blue Family (Iugoslavia), iar sâmbătă, 14 iunie, vor cânta Bega Blues Band și Molnár Dixieland Band (Ungaria). Intrarea la concerte va fi liberă, iar distracția și „asorteul“, din belșug. SIMONA POPOVICI „Tandrețe și abjecție“ l Premieră la Naționalul timișorean Cea de-a șaptea și ultima premieră a Teatrului Național Timișoara în actuala stagiune poartă semnătura regizorului Ioan Ieremia, care propune o versiune scenică personală după „Tandrețe și abjecție“ de
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
când te-am văzut, ei bine... semănai leit cu el. Nu ți se pare ciudat? În timp ce râdea, Nobunaga își ascunse gura după evantaiul întredeschis. Dosan tăcu, de parcă ar fi băut o supă amară. Hotta Doku și Kasuga Tango nădușeau din belșug. Când masa se sfârși, Nobunaga spuse: — Ei, am abuzat de bunăvoința dumitale. Aș dori să traversez Râul Hida și să ajung la popasul de noapte înainte de apusul soarelui. Îmi iau rămas bun. Pleci chiar acum? se ridică Dosan odată cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
dau o fugă pe la prăvălii și cumpăr pe datorie. Tokichiro își plesni coapsa: — Gonzo, contez pe tine. Luă un evantai și începu să-și facă vânt, cu mișcări ample. Sufla o briză de toamnă, iar frunzele de paulownia cădeau din belșug; zburau și mulți țânțari. — Cine sunt invitații? — Maiștrii de construcții. Probabil vor veni cu toții în grup. Tokichiro făcu o baie în copaia din grădină. Chiar atunci, de la intrsrae strigă cineva. — Cine e? întrebă servitoarea. Vizitatorul își scoase pălăria și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
aceia dintre voi cărora nu le place sake-ul, este mâncare și dulciuri. Muncitorii erau uimiți. Deodată, începură să-și facă griji că nu puteau termina proiectul până în a treia zi. Dar Tokichiro se chercheli primul. — Hei! Este sake din belșug. Și e al castelului, așa că, oricât de mult am bea, în magazie tot mai rămâne. Dacă bem, putem dansa, cânta sau doar dormi, până la bătaia tobei. Curând, muncitorii încetară să se mai plângă. Nu numai că erau scutiți de muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de încurajare. Negustorii își deschideau prăvăliile, ca de obicei. Meșteșugarii lucrau ca întotdeauna. Până și fermierii își cultivau plantațiile. Însă circulația pe drumuri se oprise cu câteva zile în urmă. Orașul era puțin mai singuratic, iar zvonurile se răspândeau din belșug. Am auzit că Imagawa Yoshimoto mărșăluiește spre apus cu o armată de patruzeci de mii de oameni. Ori de câte ori se întâlneau, cetățenii neliniștiți speculau cu privire la soarta lor. Mă întreb cum plănuiește Seniorul Nobunaga să apere orașul? — Pur și simplu n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Hayashi? — Da, stăpâne. — Ești un om bătrân, așa că probabil ți-e greu să stai mult timp așezat. Aici discuțiile s-au sfârșit, iar orele sunt înaintate. Du-te acasă și culcă-te. — E prea mult... murmură Hayashi, vărsând lacrimi din belșug. Plângea fiindcă, după părerea lui, erau ultimele zile ale clanului. În același timp, regreta că era considerat un bătrân bun de nimic. Dacă sunteți atât de hotărât, nu mai spun nimic altceva despre intenția dumneavoastră de a lupta. — Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se mărită cu o rudă a soției lui Hideyoshi, la castel. — Au crescut cu toții, îi spuse Hideyoshi mamei sale, privind-o mulțumit. Aceea era fericirea lui și marele său stimulent pentru viitor. Era sfârșit de primăvară. De pe streșini cădeau din belșug flori de cireș, peste rezemătoarea unde dormita Nobunaga. — A... așa e. Amintindu-și ceva, Nobunaga scrise repede un bilet și îl puse pe un mesager să-l ducă la Sunomata. Întrucât Hideyoshi devenise stăpânul unui castel, nu-imai era la îndemână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pentru a-l susține. Căzu cu fața pe podea; o băltoacă de sânge se întinse pe rogojină, ca o petunie roșie desfăcându-și petalele. Hideyoshi se repezi înainte și cuprinse capul lui Hanbei, astfel că sângele care șiroia acum din belșug îi înroși poala și pieptul. — Hanbei! Hanbei! Mă lași singur? Pleci numai tu? Ce-am să mă fac pe câmpul de luptă, fără tine, de-acum încolo? strigă el, vărsând șiroaie de lacrimi, fără să-i mai pese de aparențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
să le curgă și se uitau unii la alții, strâmbându-se: — Îmi simt stomacul stors ca o cârpă udă. În seara aceea, luna era minunată, dar soldații n-ar fi vrut decât s-o poată mânca. Frunzele moarte cădeau din belșug pe acoperișurile fortăreței și prin jurul porții castelului. Un soldat le mesteca lacom. Sunt gustoase? întrebă altul. — Mai bune decât paiele, răspunse omul și mai culese una. Dintr-o dată, arătând îngrețoșat, tuși de câteva ori și vomă frunzele pe care tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ars Muntele Hiei! — Chiar așa? râse Hideyoshi. Cred că și păduchii s-au plictisit să fie asediați, în campania asta care nu se mai termină. — Da, dar situația noastră e diferită de aceea a Castelului Miki. Păduchii au provizii din belșug, așa că dacă nu-i ardem, nu se vor da bătuți niciodată. — Ajunge. Încep să am și eu mâncărimi. — N-ați mai făcut baie de peste zece zile, nu-i așa, stăpâne? Sunt sigur că „inamicul” v-a ocupat tot teritoriul, roiuri-roiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ar trebui să vă îngrijiți mai bine sănătatea. Cele cinci organe interne - ficatul, inima, splina, plămânii și rinichii - se manifestă în cele cinci aspirații, cele cinci energii și cele cinci sunete. De exemplu, dacă este bolnav ficatul, vărsați lacrimi din belșug; dacă inima e vătămată, sunteți asediat de temeri, oricât de curajos ați fi în mod normal; dacă suferă splina, vă înfuriați ușor; dacă plămânii funcționează incorect, treceți prin chinuri mintale și nu aveți forța psihică de a înțelege de ce. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lui, posturile sale fixe, e nevoie aici de un minim de îndrumare și, nu în ultimul rând, de o perspectivă clară asupra inventarului de problemă. Noi le putem oferi eventualelor pericole experiența pașilor greșiți pe care i-am făcut din belșug și așa mai departe. Marian Voicu: Relația cu Ucraina ar putea intra sub auspicii mai favorabile. Președintele Băsescu pomenea de mici dispute, este vorba despre respectarea drepturilor celor 500.000 de minoritari români din Ucraina, de delimitarea platoului continental, chestiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
era nesincer, fiindcă începu să mestece și să clefăie fără chef când chelnerul ne aduse păstrăvi la grătar, apoi turnedo Rossini... IV Cum am mai spus, nu numai somnul rațiunii naște monștri, ci și o luciditate prea mare. Stropind din belșug cu vin roșu acest turnedo care îi plăcuse, sau mai bine zis îl preparase cândva Rossini, descoperii că nici Olimpia, nici Laura, nici Claudia, și nici Măgduța nu erau ceea ce spiritul meu, saturat de aerul rarefiat și abstract al preceptelor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
socoate; Speră, luptă fără teamă, Fapta nu e val ce trece; Frați de-ndeamnă, frați te cheamă Cum poți sta-mpietrit și rece?" .......................................... Cîte sute de catarge Dârze lasă malurile Multe sunt ce nu le-or sparge Vânturile, valurile Duc belșug, solii de viață Și străbat pământurile, Ști-vor înfrunta prin ceață Valurile, vînturile." Textele nici nu mai necesită, credem noi, a fi comentate. Este celebru poemul său despre mineri, Silvester Andrei salvează abatajul. Mort în 1954, în foarte scurt timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
capăt într-altul al lumii,/ Semnăm pentru pace, semnăm cu avînt,/ Căci nu vrem iar sînge pe-ntinderea lumii,/ Nici scîncetul foamei, nici lacrima mumii,/ Nici neagră ruină nu vrem pe pămînt.// Vrem pace, ca holda să legene-n soare/ Belșugul de aur al vremurilor noi:/ Uzina să nască mașini și tractoare/ Și-n goana spre mîine de roți și motoare/ Să rîdă speranța ce freamătă-n noi.// Semnăm ca războiul să nu se mai joace/ Zvîrlindu-ne-n bezna sălbaticei uri./ Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ezdra. De asemeni celor ce se întreabă de ce se numește învățătura lui Hristos "buna vestire", celor ce caută obîrșiile rasismului și celor pe care-i interesează prototipurile Birocrației". Hristos, cel care multiplică pîinea, vinul, peștii, este un Dumnezeu al bogăției, belșugului, al hranei și veseliei și unde se vede și se afirmă mai în plinătate ca la ospăț, printre puținele locuri unde omul se bucură "de bucuria altuia, ba și are nevoie de această bucurie: ospățul e cu atît mai frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sîngele celor morți? De bună seamă că aceia care au învîrtit manivela mașinii de tocat carne, chiar și numai în 1937, nu mai sînt tineri, au între cincizeci și șaizeci de ani, și-au trăit anii cei mai buni în belșug și îndestulare, în confort, și orice pedeapsă pe măsură e tardivă și nu mai poate fi săvîrșită. Noi însă vom fi mărinimoși, n-o să-i împușcăm, nu le vom turna pe gît apă sărată, nu-i vom da hrană ploșnițelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
derutează prin dispersare. Ea se petrece în Transilvania, Moldova, Muntenia, dar și în „Elizeu” ori pe „tărâmul morților”. Apoteoza celor doi cărturari ardeleni, celebrată de zei și de populația română din toate provinciile, devine un tablou alegoric convențional, scăldat din belșug în „focuri bengalice”. Piesa este cu totul nereușită din cauza lipsei simțului istoric, a neglijării proporțiilor și a limbajului bombastic. G. este autorul unui Lexicon de conversație storicesc religionariu, din care a publicat primul tom (literele A-B) în 1847 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
semnalat necesitatea dezvoltării marketingului. Marketingul vizează publicitatea (promovarea) și se reflectă în vânzare. Are efecte și în producție, dar se manifestă în special în distribuție. Apariția marketingului s-a datorat unor numeroși factori printre care se regăsesc: * declanșarea stării de belșug; * apariția producției de masă; * dezvoltarea anumitor procese sociale cum ar fi urbanizarea, creșterea gradului de risc; * forța de acțiune a dezvoltării economice și sociale postmoderne. Marketingul a apărut mai întâi ca practică și apoi s-a dezvoltat ca știință, luând
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a înmormântării și a învierii Lui. A crucii, prin nelucrarea păcatului, a morții, prin lepădarea cea mai deplină a răutății, a mormântului, prin renunțarea la închipuirile produse în suflet de lucrurile supuse simțurilor, a învierii, prin bogăția virtuților și a belșugului cunoștinței adevărului Lui și prin ridicarea cugetării de la cele stricăcioase la înălțime, ca să devin de un trup și de un suflet cu El (Col. 1, 13)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste fapte mântuitoare ale lui Hristos trebuie să devină
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]