3,363 matches
-
niciodată atît de puternică între președințiile austriacă (al doilea semestru din 1998) și germană (primul semestru din 1999) ale UE. Tabel cu prezența partidelor social-democrat în guvernele din cele 15 țări (martie 1999) Nume Afiliere partinică Funcție Erik Derycke SP belgian Ministru de externe Jacques Poos PSOL Ministru de externe Franz Vranitzky SPÖ Prim-ministru Tony Blair BLP Prim-ministru Robin Cook Ministru de externe Gerhard Schröder SPD Prim-ministru Lionel Jospin PS francez Prim-ministru Poul Nyrup Rassmussen SD Prim-
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
federațiile se confruntă cu probleme de acțiune colectivă 714. Desigur, au existat contacte și schimburi cu actori partinici din alte federații europene de partide. În actul întîi, PS portughez, aflat la guvernare, avea relații bune cu creștin-democrații și prim-miniștrii belgian și luxemburghez, Jean-Luc Dehaene și Jean-Claude Junker. Într-o situație primejdioasă, Partidul Laburist Britanic a fost favorabil liberalizării piețelor, apropiat prin asta de liderul spaniol Aznar, al cărui partid popular era la putere. Faptul are implicații în coerența internă a
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Willy Claes, Hasselt, 4 septembrie 2000. Stefan Collignon (convorbire telefonică Bruxelles-Londres), 10 septembrie 2002. Massimo D'Alema, Roma, 23 septembrie 2002. Mady Delvaux-Stehres, Luxemburg, 9 martie 2001. Harlem Désir, Bruxelles, 24 aprilie 2004. Elio Di Rupo (mărturie a președintelui PS belgian cu ocazia conferinței L'avenir de la gauche en Europe, organizată de Cercle du Libre Examen al Universității Libere din Bruxelles) Bruxelles, 2 aprilie 2003. Anna Diamantopoulou, Bruxelles, 24 aprilie 2004. Robert Goebbels, la acea dată deputat european și fost ministru
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Europeană, Proposition de règlement du Conseil sur le statut et le financement des partis politiques européens (présentée par la Comission européenne), COM (2000) 898 final, 2001/0011 (CNS), Bruxelles, 13 februarie 2001. 215 Interviu cu Didier Seeuws, de la reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, 25 februarie 2002, Bruxelles. 216 Loc. cit. 217 Aricolul 308, "Version consolidée du traité instituant la Communauté eurpéenne", în Journal Officiel des Communautés européennes, C 325, 24 decembrie 2002. 218 Comisia Europeană, Explantory Memorandum for Amended Comission
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Europene, Note à l'attention du Président du Conseil (2379ème réunion, 29-30 octombre 2001). Point: Proposition de règlement sur le statut et le financement des partis politiques européens, GAG-statutpartis-291001, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 224 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 225 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 226 Loc. cit. 227 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (26 noiembrie 2001). 228 Consiliul Uniunii Europene, Proposition de règlement sur le statut et le financement des
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
2001). 228 Consiliul Uniunii Europene, Proposition de règlement sur le statut et le financement des partis politiques européens, dosar interinstituțional 0011 (CNS), 14484/01, Limite, PE 117, INST 116, Bruxelles, 26 noiembrie 2001. 229 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 230 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 231 Loc. cit. 232 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 233 Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
117, INST 116, Bruxelles, 26 noiembrie 2001. 229 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 230 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 231 Loc. cit. 232 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 233 Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, Lettre à Guy Verhofstadt, Louis Michel, Annemie Neyts et Romano Prodi, Bruxelles, 10 octombrie 2001. Această solicitare a intrat în dimensiunea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, op. cit. Această solicitare a intrat în dimensiunea "formulare politică" a procesului politic european: Consiliul Uniunii Europene, Copy of the Letter, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 237 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 238 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 7 martie 2002. 239 Michel Winock, Le socialisme en France et en Europe. XIXe-XXe siècle, Seuil, Paris, 1992. 240 Annie Kriegel
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
dimensiunea "formulare politică" a procesului politic european: Consiliul Uniunii Europene, Copy of the Letter, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 237 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 238 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 7 martie 2002. 239 Michel Winock, Le socialisme en France et en Europe. XIXe-XXe siècle, Seuil, Paris, 1992. 240 Annie Kriegel, "La IIIe Internationale", în Jacques Droz (ed.), Histoire générale du socialisme, vol. III, De 1919
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
p. 1. 330 Loc. cit. 331 Interviu cu Massimo D'Alema, Roma, 23 septembrie 2002. 332 Gerassimos Moschonas, op. cit., pp. 94-95. 333 Interviu cu Massimo D'Alema, Roma, 23 septembrie 2002, confirmat de mărturia lui Elio Di Rupo (președintele PS belgian) de la conferința asupra "Viitorului stîngii în Europa", organizată de Cercle de Libre Examen al Universității Libere din Bruxelles, Bruxelles, 2 aprilie 2003. 334 Interviu cu Robert Goebbels, pe atunci deputat european și ministrul luxemburghez al economiei, Bruxelles, 29 martie 2001
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
1997. 555 Ottmar Schreiner, parlamentar, vice-președinte al grupului SPD din Bundestag, Contribuition to the Meeting on 8 September 1997 in Brussels, 2 septembrie 1997. 556 José Antonio Grinan, Document élaboré par le PSOE (Espagne), 31 octombrie 1997. 557 Partidul Socialist Belgian, Amendments from the PS-Belgium to the Draft Common Position of the PES on Employment. 558 Ruari Quinn, Paper: PES Working Group on Employment Policy. 559 Obiective: PS politici de susținere; A apărarea locurilor de muncă; E reducerea inegalităților; OC ocupare
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
arăt eu spre ecran. Cel mai nou model Phillips, cu patru difuzoare sunet cvadrafonic și ecran de 78 de centimetri. Nu-i rău. L-am văzut la Tandy cu o zi În urmă. Cel din centru de lângă Crawford’s. — Liga Belgiană de fotbal de pe Eurosport. L-am Înregistrat. Mechelen contra Molenbeck. Băiatul din Mechelen dă un gol marfă! Uite! Tom derulează Înapoi, iar bulangiul ăla belgian dă o lovitură super de la douășcinci de metri. Poate c-or fi ei niște puțoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
văzut la Tandy cu o zi În urmă. Cel din centru de lângă Crawford’s. — Liga Belgiană de fotbal de pe Eurosport. L-am Înregistrat. Mechelen contra Molenbeck. Băiatul din Mechelen dă un gol marfă! Uite! Tom derulează Înapoi, iar bulangiul ăla belgian dă o lovitură super de la douășcinci de metri. Poate c-or fi ei niște puțoi plicticoși, da știu să joace fotbal. Nu ne-ar fi stricat așa ceva acolo În Ayrshire sâmbătă, ei Tom, m-apucă pe mine exaltarea, În timp ce el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În Bruxelles. Bladesey și cu mine mai avem o oră de stat până la zborul spre Schipol. Schimb niște bani și mă duc la bar să bag În mine două halbe de Stella. Te simți ca un milionar cu francii ăia belgieni dar merită ca curu. Văd că bulangii ăia la costum și cravată care stăteau În fața mea În avion s-au așezat și și-au luat o bere. Apoi Îl ginesc pe puțoiu ăla obraznic și slinos, găozaru ăla care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Albert (1972:96) oferă un exemplu interesant al modului în care Burundi a perceput conflictul între trupele engleze și germane în Africa de Est pe timpul primului război mondial și transferul ulterior prin care Burundi a devenit, din colonie germană, colonie belgiană. Aceste evenimente sînt văzute ca o ceartă cu consecințe fatale între un bărbat și socrul său, plecați la o vînătoare de elefanți. Modificarea, spune Albert, are loc datorită "nevoii de înfrumusețare literară, în special prin aluzii și figuri de stil
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de Napoleon al III lea, de regele Prusiei și de cancelarul Otto von Bismark. La 10 mai 1866 a depus jurământul ca domn constituțional. La 1/ 13 iulie 1866 a fost promulgată o nouă Constituție. ea era inspirată după constituția belgiană din 1831, a fost elaborată fără aprobarea puterilor garante și a fost considerată drept „ un veritabil act de independență”, pentru că nu menționa suzeranitatea otomană și garanția marilor puteri; avea un caracter liberal și se Întemeia pe principiile moderne: separarea puterilor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Poarta care nu reușise să impună intervenția armată, deși se bucuraseră de sprijinul Rusiei, era nevoită să recunoască pe Carol I ca domnitor al României. Caracteristici: Prima constituție internă românească promulgată fără aprobarea marilor puteri, este alcătuită după modelul Constituției belgiene din 1831, era un act de factură liberală. Principii: suveranitate națională, guvernare reprezentativă și responsabilă, separarea puterilor, responsabilitate ministerială, monarhie ereditară, 67 drepturi și libertăți cetățenești, titlul statului România. Separarea puterilor Puterea executivă: domn și guvern, Prerogativele domnului: numește și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Italia; “communeros” Spania; “Burchenschaften” statele germane; “Frația” Țara Românească. -În 1830 în Belgia a izbucnit o revoluție burgheză și națională datorită hotărârii de unire cu Olanda, luată de marile puteri în timpul Congresului de la Viena (1815); la 4 octombrie 1830, Congresul belgian a proclamat independența Belgiei, recunoscută de Olanda în 1839. -Aspirațiile naționale au avut un rol deosebit în Imperiul Habsburgic în timpul revoluțiilor de la 1848 1849, care au determinat mișcări: o de desprindere a națiunilor dintr-un imperiu, formându-se state naționalecazul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
adoptată destul de repede, datorită pericolelor externe care impuneau găsirea unei soluții de compromis în pofida diferențelor de opinie dintre grupările liberale și cele conservatoare. Constituția de la 1866 -a avut la bază proiectul întocmit de Comisia Centrală; -a avut ca model Constituția belgiană una din cele mai democratice din vremea respectivă; -a fost dezbătută pe articole în Adunarea Constituantă și aprobată prin vot la 29 iunie/11 iulie 1866; -a fost promulgată de prințul Carol la 1/13 iulie 1866; -a fost structurată
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
este limba oficială, iar titulatura oficială a țării este República de Guinea Ecuatorial. După Congresul de la Berlin din 1885, se creează Statul Liber Congo ca proprietate a regelui Leopold II al belgienilor, marele vînător; în 1908, acesta devine o colonie belgiană pînă în 1960, cînd își declară independența sub numele de Zair. De abia în 1912, Italia deține primele ei trei colonii: Tripolitania (azi inclusă în Libia), Cirenaica și arhipelagul Dodecanez. În Asia Centrală, Coroana Britanică deține Beluchistan-ul (din 1876), în timp ce Nepalul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
21 de ani primul ei roman de dragoste, Jigsaw§§§§§§§§§§§§§§§§§§§. Pe piața muzicală apar trei compoziții importante: Simfonia Pastorală de Ralph Vaughan Williams, Simfonia nr. 1 de Arnold Bax și Simfonia Culorilor de Arthur Bliss (v.Muzica). 1923. Trupele franceze și belgiene ocupă regiunea industrială Ruhr din Germania (ianuarie) ca urmare a faptului că Germania nu și-a achitat cota de reparații de război. // Bonar Law demisionează din motive de sănătate și se formează Cabinetul Baldwin (mai). // Rhodesia de Sud capătă statutul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Chamberlain demisionase, iar Churchill devenise premier (10 mai, la ora 6 p.m.) chiar în ziua în care Wehrmacht-ul a invadat Olanda, Belgia și Luxemburg. Armata franceză așteaptă impasibilă atacul german în spatele "liniei Maginot" care se întinde pînă la frontiera belgiană. Armata germană efectuează un atac surpriză, străpunge linia de apărare în zona Ardennes (Ardeni), cucerește orașul Sedan, traversează fluviul Meuse, ajungînd pînă la 20 mai în zona Canalului; întrucît generalul Weygand (care l-a înlocuit pe generalul Gamelin în fruntea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
documentare despre cele două războaie mondiale sau poate chiar au "prins" în copilărie cel de-al Doilea Război Mondial, vor fi constatat că existau diferențe de formă notabile între căștile de fier (căștile de război) purtate în armata franceză și belgiană, germană, engleză, română, italiană, portugheză, sovietică și americană. Diferențe dintre cele două războaie și concluzii de ordin militar O compararație între Primul și cel de-al Doilea Război Mondial evidențiază atît asemănări, cît și deosebiri. Principala asemănare este aceea că
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la colegiul St. John din Cambridge. A deținut mult timp (1809-1828) portofoliul de Război în guvernele tory Perceval, Liverpool, Canning și Goderich. A fost ministru de Externe (1830-1841) în cabinetele Grey și Melbourne. Pe timpul mandatului său, a sprijinit formarea statului belgian (1830-1831), a format cu Franța, Spania și Portugalia "Alianța Cvadruplă" (1834) îndreptată împotriva pretendenților la tronurile Spaniei și Portugaliei, a sprijinit Turcia împotriva Rusiei și a declanșat primul Război al opiului (1840). Ocupînd portofoliul Externelor în cabinetul Russell, a trebuit
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dedat, crede el, la speculații stranii. Sanchez este și el un experimentalist, pentru care observația trebuie să releve exactitatea raportului cauză-efect și obiect-subiect. PERSONALITĂȚI MEDICALE REPREZENTATIVE ALE RENAȘTERII UN ANATOMIST : ANDREAS VESAL (1514 - 1564) Descendent dintr-o familie de medici belgieni de origine germană, Vesal a dobândit la un moment dat naționalitatea spaniolă, prin profesie fiind adoptat și de Franța și Italia. Vesal face studii la Louvain, Paris, Montpellier, Padova și ajunge profesor universitar, autor de cărți medicale, celebru practician și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]