3,169 matches
-
În schimb, tumorile ERapar omogene, în sensul că nu exprimă nici RP și nici pS2. S-a observat că pS2 este prezentă și în unii ganglioni metastatici ai tumorilor primare. RE+, dar nu în ganglionii corespunzători tumorilor RE-, tumorilor mamare benigne, precum și în ganglionii axilari normali. Date de literatură recente afirmă că statusul pS2 are un rol informativ mult mai pronunțat comparativ cu RE sau PR, permițând astfel o selecție mai riguroasă a pacientelor în vederea tratamentului hormonal. În concluzie, factorii biochimici
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
18% din cazuri (3 cazuri) tumora de sân nu a fost detectată prin palpare. Chirurgia definitivă [305] a sânului a fost: mastectomie radicală (24% din cazuri); lumpectomie (76% din cazuri). Din totalul de 17 paciente, un singur caz a fost benign și alte două cazuri au fost carcinoame ductale in-situ propriu zise. Celelalte 14 paciente au fost clasificate în: carcinom ductal (78%); carcinom lobular și alte tipuri (22%). Ganglionii axilari cu metastaze au fost detectați în 41% din tumorile maligne. Disecția
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
paraxifoidian (abdominal) presupune introducerea acului la 1cm inferior și la 1cm la stânga procesului xifoid, între acesta și primul arc costal stâng acul fiind orientat spre umărul stâng. Pericardiotomia și pericardiectomia se impun în caz de pericardită constrictivă și efuziuni constrictive benigne sau maligne. Drenajul spațiului pericardic se poate realiza prin două căi de abord: abord subxifoidian care presupune realizarea unei incizii mediosagitale de la procesul xifoid până la jumătatea distanței dintre acesta și ombilic; se practică rezecția procesului xifoid, se tracționează inferior diafragmul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Pericardul este fixat de peretele venei cave superioare, mobilizarea intrapericardică fiind posibilă după secționarea lejeră a inserțiilor pericardice. Sindromul de venă cavă superioară este în 75¿ din cazuri secundar afecțiunilor maligne mediastinale și doar în 25¿ din cazuri secundar proceselor benigne. Semnele clinice ale sindromului includ edem facial al extremității superioare, dilatații venoase cefalice cervicale și la nivelul brațelor, rubor al ariilor descrise cu aspect cianogen. Vena cavă inferioară Vena cavă inferioară penetrează diafragmul la nivelul T8 și pătrunde în atriul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. Complicații Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
respiratorii este preponderent clinic. Datele epidemiologice sunt utile în cazurile provenite din focare epidemice. Diagnosticul etiologic este dificil, etiologia fiind indicată în mai puțin de 50% dintre cazurile diagnosticate clinic. În cazurile sporadice și necomplicate de viroze respiratorii, care evoluează benign și se vindecă spontan în câteva zile, efortul de identificare etiologică presupune proceduri laborioase, costisitoare și este lipsit de utilitate practică. Datele nespecifice de laborator, hemoleucograma și markerii de inflamație, sunt investigații suficiente, pentru diferențierea majorității infecțiilor respiratorii acute virale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Investigațiile radiologice pulmonare nu au valoare pentru diagnosticul virozelor respiratorii decât în măsura în care absența modificărilor specifice exclude alte afecțiuni. Laringoscopia și radiografia antero-posterioară a gâtului, pentru evidența obstrucției subglotice, sunt necesare în diagnosticul laringitei. Complicații Deși virozele respiratorii sunt considerate afecțiuni benigne, uneori pot apare complicații, mai ales la persoanele cu deficite de apărare. Pneumoniile, sinuzitele, otitele virale sunt consecința propagării infecției de la nivelul căilor aeriene superioare către alveolele pulmonare, sinusurile paranazale sau urechea medie. Obstrucția respiratorie cu insuficiență respiratorie acută este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
permit diferențierea între diferitele tipuri de enterovirusuri și nici față de alte infecții virale. Astfel de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite acute limfocitare benigne, paralizii de tip polio. Unele manifestări clinice sunt relativ specifice pentru anumite tipuri virale și pot sugera etiologia. Diagnostic Diagnosticul enterovirozelor se bazează pe manifestările clinice compatibile, pe datele epidemiologice (atunci când pot fi identificate) și pe datele virusologice. Diagnosticul virusologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pot remite spontan. Uneori, după 5-6 zile, febra poate reapare, însoțită de semne meningeene. Lichidul cefalorahidian se caracterizează prin pleiocitoza ușoară (câteva zeci de celule), cu formulă limfocitară sau mixtă, proteinorahie moderat crescută și glicorahie normală. Meningita leptospirotică are evoluție benignă. Complicațiile imunalergice tardive sunt uveita, iridociclita, nevrita, mielita, encefalita. b. Forma icterică pluriviscerală, denumită și sindromul Weil, asociază manifestări viscerale diverse, de intensitate variabilă: hepatice: icter colestatic, creștere moderată a transaminazelor și trigliceridelor renale: insuficiența renală acută (frecvent cu diureza
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fătului, determinând leziuni cu localizare și severitate dependente de vârsta sarcinii la momentul primoinfecției materne. Tablou clinic Manifestările clinice ale toxoplasmozei dobândite sunt diferite la imuno competent față de imunodeprimat. Toxoplasmoza la imunocompetent este frecvent asimptomatică (80%). Formele simptomatice sunt obișnuit benigne, apărând ca febră moderată (<38șC), astenie, poliadenopatii persistente câteva săptămâni, erupții, corioretinită (5-10%), sindrom mononucleozic sanguin. Toxoplasmoza la imunodeprimat este dominată de formele cerebrale, manifestate cu febră, cefalee, somnolență, crize comițiale, semne de focar neurologic. Toxoplasmoza congenitală este urmată de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mandibulară neprotezată; carii simple 3.7, 4.8; secreția salivară eliminată prin orificiul canalului Stenon drept este normală (după aspect și cantitate). Datele din anamneză și examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) permit conturarea unui diagnostic de probabilitate de: „Tumoră benignă de glandă parotidă dreaptă”. Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ ecografie (ultrasonografie) parotidiană; ¾ sialografie parotidiană dreaptă; ¾ examen computer tomografic pentru segmentele cap-gât; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
neprotezată; Carii simple 3.7, 4.8; Sindrom depresiv reacțional; Strabism divergent ochi drept”. Diagnosticul pozitiv al afecțiunii de bază este susținut prin următoarele argumente clinice și imagistice: 1) sediul, forma, consistența, creșterea lentă a tumorii pledează pentru o tumoră benignă de parotidă; 2) statisticile indică pentru adenomul pleomorf o frecvență crescută între tumorile benigne parotidiene; 3) absența adenopatiei locoregionale de însoțire; 4) absența paraliziei de nerv facial de partea tumorală (prezența sa ar fi fost un semn de malignitate tumorală
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Diagnosticul pozitiv al afecțiunii de bază este susținut prin următoarele argumente clinice și imagistice: 1) sediul, forma, consistența, creșterea lentă a tumorii pledează pentru o tumoră benignă de parotidă; 2) statisticile indică pentru adenomul pleomorf o frecvență crescută între tumorile benigne parotidiene; 3) absența adenopatiei locoregionale de însoțire; 4) absența paraliziei de nerv facial de partea tumorală (prezența sa ar fi fost un semn de malignitate tumorală parotidiană); 5) absența modificărilor tegumentare locale (ulcerația tegumentului suprajacent tumorii ar fi indicat o
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de nerv facial de partea tumorală (prezența sa ar fi fost un semn de malignitate tumorală parotidiană); 5) absența modificărilor tegumentare locale (ulcerația tegumentului suprajacent tumorii ar fi indicat o tumoră malignă parotidiană); 6) rezultatul CT (descriere sugestivă de tumoră benignă, fără adenopatie de însoțire). Deși diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele prezentate, CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 118 facem totuși și o trecere în revistă a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Alte adenoame
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de compresiune asupra elementelor anatomice din vecinătate. Evoluția cazului cu tratament se va face către vindecare; cazul examinat are indicație chirurgicală absolută, în condiții de programare a intervenției, tratamentul chirurgical fiind singurul care poate aduce vindecarea. Analiza parametrilor: tipul afecțiunii (benignă), stadiul bolii (necomplicat), CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 119 vârsta pacientului (adult tânăr), starea generală (bună), tare organice asociate (compensate), riscul operator se cotează ca fiind minim. Intervenția chirurgicală. Cazul examinat are indicație chirurgicală absolută
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a pieselor de teatru bulevardier, ochiul analistului observând și un fir de ciorap care s-a desprins. Egotismul eroului implică „și dorința de a poza, rezultat al unei formații livrești și al capacității de autoiluzionare. Amăgirea cunoște la început forme benigne, naive; tânarul profesor, invitat într-o clasă de fete să țină o conferință, preocupat de impresia pe care o face adunăturii de <<jeunes filles en fleurs>>, își închipuie că <<fiecare din fete tresărea, poate cu gândul la dragostea ce trebuia
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
o gliomatoză cerebrală. Recomandarea noastră este ca la această întrebare să se răspundă printr-o formulare mai cuprinzătoare și totodată evazivă de genul este un proces expansiv intracranian”, folosind termeni care să fie cât mai accesibili pacientului. „Este o tumoră benignă sau malignă?” Dacă la prima întrebare răspunsul nu poate fi dat cu certitudine, in mod similar trebuie ca și răspunsul la această întrebare să fie cât de cât evaziv. Sunt puțini pacienții care să accepte cu seninătate un răspuns de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
metastazelor cerebrale, și ca atare acceptă diagnosticul și în cele mai multe cazuri așteaptă un răspuns ferm în dorința lor de a lupta cu boala, marea majoritate a pacienților cu tumori cerebrale primare își leagă speranța de prezența unei tumori cu caracter benign. De aceea, chiar și când toate circumstanțele clinico-imagistice pledează pentru caracterul malign, opinia noastră este să formulăm un răspuns care să nu distrugă speranțele: „certitudinea o vom avea doar după rezultatul histopatologic”. „Operația este singura soluție terapeutică?” Această întrebare trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
teratoide/rabdoide. B. Tumori ale meningelui Tumori ale celulelor meningoteliale 1. Meningiom: − meningotelial, − fibros (fibroblastic), − tranzitional (mixt), − psamomatos, − angiomatos, − microchistic, − secretor, − bogat în limfoplasmacite, − metaplazic, − cordoid, − cu celule clare, − metaplastic; 2. Meningiom atipic; 3. Anaplazic (malign). Tumori mezenchimale non-meningoteliale 1. Benigne: − Lipom − Tumori osteocartilaginoase − Histiocitom fibros − Altele: Angiolipom Hibernom Leiomiom Hemangiom 2. Maligne: − Condrosarcom − Hemangiopericitom − Histiocitom fibros malign − Sarcomatoza meningeala − Rabdomiosarcom − Liposarcom − Fibrosarcom − Leiomiosarcom − Osteosarcom − Hemangiopericitom anaplazic − Angiosarcom − Sarcom Kaposi − Sarcom Ewing-PNET. Leziuni melanocitice primare 1. Melanocitoza difuză 2. Melanocitom 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu modificările genetice, în special 124 în ceea ce privește gradul necrozei ischemice [6]. În plus, există diferențe clinice în ceea ce privește vârsta la debut și evoluția clinică. Diferența majoră între glioblastomul primar (de novo) mai frecvent și glioblastomul secundar apărut în urma evoluției unui astrocitom benign este apariția unei cascade de modificări genetice în cazul celui de al doilea [7], (vezi schema de mai jos). EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE CRISTIAN IONEL ABRUDAN, DANA MIHAELA CERNEA EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE LA ADULȚI Tumorile cerebrale primitive nu sunt neoplazii foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumorilor cerebrale”). Tumorile cerebrale primare pot fi clasificate în funcție de localizare. La adulți 80-85% din tumorile sunt supratentoriale, iar 15-20% infratentoriale. Principalele tipuri histologice și frecvența lor sunt [4]: - Glioblastom multiform 20-25% - Astrocitom anaplazic 3-5% - Astrocitom de grad mic 18-20% - Ependimom benign sau malign 3-5% - Oligodendrogliom benign sau malign 2-4% - Meduloblastom 2-4% - Meningiom 15-18% - Schwanom 6-8% - Adenom hipofizar 8% - Pinealom benign malign 1-2% - Angioblastom < 1% - Papilom < 1% - Chist epidermoid < 1% - Craniofaringiom < 2% - Tumori neuroepiteliale primitive (PNET) < 2% - Lipom < 1% - Alte tipuri < 2
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pot fi clasificate în funcție de localizare. La adulți 80-85% din tumorile sunt supratentoriale, iar 15-20% infratentoriale. Principalele tipuri histologice și frecvența lor sunt [4]: - Glioblastom multiform 20-25% - Astrocitom anaplazic 3-5% - Astrocitom de grad mic 18-20% - Ependimom benign sau malign 3-5% - Oligodendrogliom benign sau malign 2-4% - Meduloblastom 2-4% - Meningiom 15-18% - Schwanom 6-8% - Adenom hipofizar 8% - Pinealom benign malign 1-2% - Angioblastom < 1% - Papilom < 1% - Chist epidermoid < 1% - Craniofaringiom < 2% - Tumori neuroepiteliale primitive (PNET) < 2% - Lipom < 1% - Alte tipuri < 2%. Tumorile supratentoriale. Tumorile selare, de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
infratentoriale. Principalele tipuri histologice și frecvența lor sunt [4]: - Glioblastom multiform 20-25% - Astrocitom anaplazic 3-5% - Astrocitom de grad mic 18-20% - Ependimom benign sau malign 3-5% - Oligodendrogliom benign sau malign 2-4% - Meduloblastom 2-4% - Meningiom 15-18% - Schwanom 6-8% - Adenom hipofizar 8% - Pinealom benign malign 1-2% - Angioblastom < 1% - Papilom < 1% - Chist epidermoid < 1% - Craniofaringiom < 2% - Tumori neuroepiteliale primitive (PNET) < 2% - Lipom < 1% - Alte tipuri < 2%. Tumorile supratentoriale. Tumorile selare, de chiasmă și regiune pineală considerate și tumori de linie mediană reprezintă 8-12% din toate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tineri (germinoamele). Ependimoamele și papiloamele sunt localizate la nivelul ventriculului al treilea. Dintre tumorile localizate în emisferele cerebrale și ventriculii laterali cele mai frecvente tumori sunt astrocitoame, glioblastoame, ependimoame și oligodendroglioame. Glioblastoamele sunt mai frecvente la bărbați. Meningioamele sunt tumori benigne dezvoltate din arahnoida cu localizare pe fața interna a durei mater. Rareori se găsesc în ventriculii laterali. Meningioamele sunt de două ori mai frecvente la femei ca la bărbați. Meningioamele atipice sunt rare și sunt de multe ori asociate cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din patul tumoral, care pot conduce la o interpretare eronată, de reziduu sau recidivă tumorală. În funcție de natura procesului tumoral următoarele controale se efectuează la intervale de 3 luni, pentru tumorile maligne, sau la 6 luni, și apoi anual pentru tumorile benigne. Terapia anticomițială poate fi menținută în doze minimale până la 3-6 luni postoperator, retragerea ei făcându-se progresiv. TRATAMENTUL RECIDIVELOR În cazul tumorilor benigne (meningioame, neurinom de acustic etc.) tratamentul chirurgical este cel care rezolvă cazul prin ablarea tumorală în totalitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]