2,615 matches
-
textului. Orice interpretare suspicioasă aruncată scrierilor lui Benjamin în acest mod are însă ca rezultat ratarea spectacolului pe care cărțile sale îl desfășoară. Adorno găsește ca model al acestei filozofii jocul cuvintelor încrucișate. Prelun gind imaginea, a-l citi pe Benjamin prin grila hermeneuticii marxiste echivalează cu a trage cu ochiul la răspunsuri; și acestea, de altfel, incorecte. Totuși, tentația unei astfel de pers pective nu ține doar de intenția cititorului, ci și de un gest teoretic al lui Benjamin însuși
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe Benjamin prin grila hermeneuticii marxiste echivalează cu a trage cu ochiul la răspunsuri; și acestea, de altfel, incorecte. Totuși, tentația unei astfel de pers pective nu ține doar de intenția cititorului, ci și de un gest teoretic al lui Benjamin însuși. Este vorba despre felul în care trei discursuri (teologic, politic, epistemologic) devin în unele locuri inconfundabile. În Über einige Motive bei Baudelaire, experiența șocului trimite la motive mesianice tematizate apoi în scrierile de filozofie a istoriei, împreună cu tema „po
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
odată extrase din „povestea“ acestei experiențe, își pierd înțelesul, se pietrifică și devin simple scenarii ideologice. Din întâlnirea concretă, surprin ză toare cu metropola modernă decurge o „istorie naturală“ a formelor culturii moderne și, concomitent, a adevărului. Miza scrierilor lui Benjamin nu ține doar de filozofia istoriei sau de filozofia culturii (deja un termen impropriu în cazul său), ci de o metafizică în care experiența religioasă sau cea filologică își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia mesianismului iudaic și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia mesianismului iudaic și, deopotrivă, fervoarea gestului revoluționar devin „deducții transcendentale“ ale fizionomiilor modernității. O a doua precauție vizează circumscrierea obiectului: experiența urbană. Este greu de definit statutul „orașului“ în textele lui Benjamin. Nu este vorba, în mod limpede, despre un interes sociologic sau istoric care să direcționeze cercetarea mediului urban. Benjamin respinge această interpretare, pun ctând într-o scrisoare către Scholem accentul metafizic al cerce tării sale. După cum voi încerca să arăt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ale fizionomiilor modernității. O a doua precauție vizează circumscrierea obiectului: experiența urbană. Este greu de definit statutul „orașului“ în textele lui Benjamin. Nu este vorba, în mod limpede, despre un interes sociologic sau istoric care să direcționeze cercetarea mediului urban. Benjamin respinge această interpretare, pun ctând într-o scrisoare către Scholem accentul metafizic al cerce tării sale. După cum voi încerca să arăt, este vorba despre un proiect aparte al filozofiei prime, în care căutate nu mai sunt nici un fundament transcendent, nici o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sunt nici un fundament transcendent, nici o semnificație atemporală, ci, dimpotrivă, un efect al derizoriului și o splendoare a detaliului care recompune clipă de clipă suprafața lumii. Într-o oarecare vecinătate cu empirismul transcendental al lui G. Deleuze, filozofia primă a lui Benjamin este o metodă de a vorbi despre lucruri nu din punctul de vedere al conceptului lor, ci al configurației de elemente care le diferențiază minimal și le contextualizează. Originea dramei baroce germane este un exemplu în acest sens. Orașul devine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în această analiză, nu este logica, structura unei conștiințe de sine, nici un fundament sau cod al creației culturale, ci acel ceva care întâmpină în mod nemijlocit, nealterat de identitatea conceptului: epiderma modernității, cu infinitele sale striații. După cum observă M. Savage, Benjamin alege orașul ca loc paradigmatic al modernității nu pentru a i enumera acesteia din urmă trăsăturile, gesturile, procesele definitorii, ci pentru a o surprinde în caracterul ei de ruină și în penumbra visului care îi prevestește catastrofa: ca și cum suprafața lumii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care le va înlocui mai târziu, penumbra unde lucrurile pot, de fapt, să și vădească urmele originii și pot să se recunoască pândite mereu de „eliberatorul“ lor sfârșit. Un alt element important al orașului este caracterul lui „textual“. Savage scrie: „Benjamin examined the relationship between history, experience, memory, and the built environment. This concern was closely related to his fascination with the ways in which cities could (and could not) be represented textually“. Experiența urbană nu privește doar clădirile sale și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
flaneurul, singuraticul care le privește și le alcătuiește fizionomia. Raportul dintre orașul povestit al cotidienelor și orașul zidit al arhitectului este, o arată cartea lui Fritzsche, inedit: primul stabi lește, de fapt, decorul celui de-al doilea. La fel, pentru Benjamin, locul în care arcadele Parisului își află înțelesul nu este planul arhi tectural, cât poezia lui Baudelaire. Experiența urbană este constitutivă orașului ca atare, în momentul în care îi este parcurs labirintul: pentru Benjamin, flaneurul este, fără să vrea sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de-al doilea. La fel, pentru Benjamin, locul în care arcadele Parisului își află înțelesul nu este planul arhi tectural, cât poezia lui Baudelaire. Experiența urbană este constitutivă orașului ca atare, în momentul în care îi este parcurs labirintul: pentru Benjamin, flaneurul este, fără să vrea sau să-și dea seama, o Ariadnă. Din punctul de vedere al textualității constitutive orașului, proiectul „filozofiei prime“ la Benjamin se precizează: este vorba, în acest proiect, despre o scriitură inedită, o descriere care se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urbană este constitutivă orașului ca atare, în momentul în care îi este parcurs labirintul: pentru Benjamin, flaneurul este, fără să vrea sau să-și dea seama, o Ariadnă. Din punctul de vedere al textualității constitutive orașului, proiectul „filozofiei prime“ la Benjamin se precizează: este vorba, în acest proiect, despre o scriitură inedită, o descriere care se realizează în forma unui colaj de imagini, fragmente, descrieri și formule ale „experienței șocului“. Orașul este, cum spuneam, nu un obiect constituit, o temă a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a analizei, ci un montaj literar, care are capacitatea de a fi perceput și înțeles ca imagine dialectică a secolului al XIX-lea. O a treia precauție vizează intenția lecturii pe care o propun. Adorno identifică, în centrul filozofiei lui Benjamin, „Darum ist die Mitte von Benjamins Philosophie die Idee der Rettung des Toten als der Restitution des entstellten Lebens durch die Vollendung seiner eigenen Verdinglichung bis hinab ins Anorganische“. Astfel formulată, ideea trimite direct la problema marxistă a fetișului. Alți
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Rettung des Toten als der Restitution des entstellten Lebens durch die Vollendung seiner eigenen Verdinglichung bis hinab ins Anorganische“. Astfel formulată, ideea trimite direct la problema marxistă a fetișului. Alți autori însă sunt indiferenți față de „sursa“ marxistă a gândirii lui Benjamin. Cu toate acestea, lectura pe care o fac textelor este similară. George Steiner este un exemplu: „Walter Benjamin has made highly communicative what William Blake in that wonderful phrase called «the holiness of the minute particular». His anti systematic vision
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Anorganische“. Astfel formulată, ideea trimite direct la problema marxistă a fetișului. Alți autori însă sunt indiferenți față de „sursa“ marxistă a gândirii lui Benjamin. Cu toate acestea, lectura pe care o fac textelor este similară. George Steiner este un exemplu: „Walter Benjamin has made highly communicative what William Blake in that wonderful phrase called «the holiness of the minute particular». His anti systematic vision of specific objects, artefacts, grammatical tropes, urban locales, generates a materialism which is dialectical, though only very partly
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
in that wonderful phrase called «the holiness of the minute particular». His anti systematic vision of specific objects, artefacts, grammatical tropes, urban locales, generates a materialism which is dialectical, though only very partly in any classic Marxist way“. Și acum, Benjamin oferă argumente în favoarea acestei interpretări, la care voi reveni mai jos. Nu se mai pune problema aici, ca în situația menționată mai sus (prima „precauție“), de a suspecta gestul lui Benjamin de intenții secunde; de data aceasta, se pune problema
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
very partly in any classic Marxist way“. Și acum, Benjamin oferă argumente în favoarea acestei interpretări, la care voi reveni mai jos. Nu se mai pune problema aici, ca în situația menționată mai sus (prima „precauție“), de a suspecta gestul lui Benjamin de intenții secunde; de data aceasta, se pune problema de a formula pe cât posibil metoda autorului. Interesant este, la Benjamin, modalitatea în care își corespund, sub aspectul programului teoretic, aspecte diferite: analiza aurei operei de artă (Das Kunstwerk im Zeitalter
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
jos. Nu se mai pune problema aici, ca în situația menționată mai sus (prima „precauție“), de a suspecta gestul lui Benjamin de intenții secunde; de data aceasta, se pune problema de a formula pe cât posibil metoda autorului. Interesant este, la Benjamin, modalitatea în care își corespund, sub aspectul programului teoretic, aspecte diferite: analiza aurei operei de artă (Das Kunstwerk im Zeitalter seiner tech nischen Reproduzierbarkeit) și cea a mărfii (Charles Baudelaire. Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus), între statutul alego riei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
între amintirea flaneurului și memoria ca victorie a „învinșilor“ istoriei. Este, așadar, vorba despre o viziune filozofică preci pitată într-un program anume și apoi doar „aplicată“ la diverse obiecte și domenii ale realității? Un text de tinerețe, în care Benjamin face referințe directe la tradiția filozofică, în special la Kant (Über das Programm der kommenden Philosophie), ar putea sugera un răspuns afirmativ. Într-adevăr, din punctul de vedere al tradiției filozofice, lui Benjamin îi poate fi atribuit un loc anume
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
realității? Un text de tinerețe, în care Benjamin face referințe directe la tradiția filozofică, în special la Kant (Über das Programm der kommenden Philosophie), ar putea sugera un răspuns afirmativ. Într-adevăr, din punctul de vedere al tradiției filozofice, lui Benjamin îi poate fi atribuit un loc anume, între Kant, de la care pleacă, și Bergson sau Nietzsche, pe care îl invocă în mai multe rânduri. Pe de altă parte, nu referința filozofică predomină în scrierile sale. Cea literară este covârșitor mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Pe de altă parte, nu referința filozofică predomină în scrierile sale. Cea literară este covârșitor mai semnificativă, ceea ce justifică, de altfel, un important segment din istoria receptării sale. Etero genitatea surselor face ineficientă rezumarea unei „metode“ de cunoaștere a lui Benjamin. Mai importantă este întâlnirea concretă cu textul, obiectul sau orașul, care se descriu frag mentar în paginile sale. Un „concept“ de cunoaștere este, așa dar, un precipitat ulterior; metafora limbajului adamic, cea a „cri ticii“ romantice, a dramei baroce germane
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
limbajului adamic, cea a „cri ticii“ romantice, a dramei baroce germane și a orașului secolului al XIX-lea sunt punctele semnificative de la care pornește textul de față. Ele vor fi descrise ca survenind în jocul tot atâtor „experiențe“ pe care Benjamin le descrie. Deși capi tolele par a proceda mai degrabă analitic, abia excursurile ilustrative le circumscriu, de fapt, mizele importante. La Benjamin, conceptul de „experiență“ este plurivalent. El se resemnifică în funcție de intenția teoretică a discursului. Fie ca deconstrucție a pozitivității
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care pornește textul de față. Ele vor fi descrise ca survenind în jocul tot atâtor „experiențe“ pe care Benjamin le descrie. Deși capi tolele par a proceda mai degrabă analitic, abia excursurile ilustrative le circumscriu, de fapt, mizele importante. La Benjamin, conceptul de „experiență“ este plurivalent. El se resemnifică în funcție de intenția teoretică a discursului. Fie ca deconstrucție a pozitivității tradiției (Erfahrung), fie ca nume dat unității metafizice a cunoașterii (Programm einer kommenden Philosophie) sau ca „rezultat al muncii“ (Ertrag der Arbeit
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
manifeste ca atare și să și spună propria poveste. Un caz interesant, la care voi reveni pe larg mai jos, este „trăirea (Erlebnis) șocului“ la Baudelaire, ora șul devenind vizibil ca spațiu saturat de tensiuni. Șocul presu pune, după cum clarifică Benjamin pe urmele lui Freud și Bergson, retragerea involuntară a subiectului din calea stimulilor, această retragere fiind urmată de resituarea sa în orizontul memoriei colective: în mod corelativ, prin „experiența“ șocului, obiectul iese din timp, pentru a fi scufundat în durată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din timp, pentru a fi scufundat în durată. „Miza“ expe rien ței care survine în urma șocului este cea a memoriei care ajunge să cuprindă, deopotrivă, obiectul și subiectul, iar rezultatul ei, orașul, devine o „hyper-realitate“ de consistența umbrei. Orașul lui Benjamin nu este o închipuire, nici o percepție ime diată. El reprezintă o imagine adeverită prin intermediul faptului concret al experienței și construită, de fapt, de aceasta. Textul de față va încerca, așadar, să relateze povestea unui oraș, plecând de la multiplele povești care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
așadar, să relateze povestea unui oraș, plecând de la multiplele povești care se spun despre el. Materialitatea orașului este compusă de umbrele celor care îl străbat, iar „măștile“ îi mărturisesc, după cum spunea și Nietzsche, adevărul. Tocmai din acest motiv, textul lui Benjamin nu repre zintă un proiect de analiză filozofică sau istorică, ci o nara țiune. În plus, una compusă din multe altele: cele 1001 de nopți ale orașului, așa cum sunt ele rostite de tot atâtea Șeherezade moderne. Trei tipuri de astfel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]