1,524 matches
-
apă. Materia mea preferata este matematica, pentru că este mai interesantă și solicitantă. Îmi place limba engleză și sper că într-o zi o voi vorbi foarte bine. Am multe cărți preferate, dar cea care m-a fascinat este „Frumoasa și Bestia” pentru că m-a impresionat bunătatea și spiritul de sacrificiu al fetei. Mie îmi place mult salata orientală. Mama spune că am gusturi bune.Dar nu îmi place borșul. Aș mânca toată ziua ciocolată și înghețată, se spune că conțin hormonul
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
ieși în fugă pe verandă. Am intrat în casă, întrebându-mă unde-o fi câinele. Mă uitam în jur prin sufrageria jerpelită, când deodată un mastiff cafeniu, imens, sări la mine, cu fălcile larg deschise. Am bâjbâit după armă, dar bestia începu să mă lingă pe față. Am rămas amândoi locului. Câinele își proptise labele din față pe umerii mei, de parcă am fi dansat lindy hop. O limbă imensă lipăi spre mine, iar femeia strigă: — Cuminte, Hacksaw! Cuminte! Am pus mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Îl avea: — Bla, bla, bla, gheață și zăpadă, bla, bla. Rahaturi Înflorite despre curajul cu care sapă polițiștii printr-o „mină respingătoare a morții“. Bla, bla, căutând „dovezile vitale care-i vor pune la adăpost pe copiii noștri de această bestie“. O, o să-ți placă bucata asta. Eroul Local al Poliției, „Lazăr“ McRae nu s-a lăsat mai prejos, ajutând echipa să sorteze carcasele de mână. Se pare că ai salvat și viața agentului Steve Jacobs când l-a atacat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
icnit și m-am Întors să văd cine-i, atunci am mai primit Încă o lovitură În nas, din care m-am ales cu deviația de sept. Nu pot să descriu exact ce s-a Întâmplat; cred că omul primar, bestia ce dormea În afundul conștiinței mele s-a trezit și a acoperit pentru o clipă rațiunea, așa cum un nor acoperă brusc lumina soarelui și o parte din jur se umbrește; În penumbra aceasta, am avut timp să-l dobor, luptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
convorbiri cu mine. Își bate joc de tot ce simt pentru el, mă desconsideră și mă lovește cu biciul nemilos al indiferenței și al disprețului. Simt cum mă Înjosesc, prestigiul meu În clasă a dispărut, chiar și bădăranul de T., bestie ordinară și mârșavă, are Îndrăzneala să mă insulte și să Își bată joc de mine și de suferința mea. Nu mai pot. Simt că mă Înăbuș. De ce, natură bestială, de ce m-ai făcut atât de mică? 31 ianuarie 1960 (duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
intra În luptă cu capul sus, cu fruntea dârză și cu pumnul strâns. De azi Încolo, Dinu va fi cucerit prin alte metode decât acum, metode În care mândria va ocupa primul loc, iar adorarea lui ultimul. Veți vedea voi, bestii umane! 7 aprilie 1960 (joi) Azi s-a petrecut un mic incident neplăcut la școală. Diriginta mi-a dat un referat, iar eu am vrut să aleg ca ajutor pe Dinu, Însă el a renunțat, ceea ce m-a făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să o văd pe Guly decoltată... Cred că ai fi bună de aruncat cu fărașul pe geam...“ Iată opinia „iubitului“ meu Dinu, pe care mi-a spus-o În față. N-am ce spune, m-am simțit foarte bine... Ah, bestii, mă voi răzbuna crunt pe nemernicia voastră. Și dobitocul de Dinu, crede că domină tot, dar În schimb are o fire femeiască, moale, ca o cârpă care se Îndoaie luând forme diferite, de aceea l-am iubit. Eu am un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sâmbătă) Un șoc nervos puternic m-a distrus moral. Sunt bolnavă de nervi, nebună. Și viața e atât de crudă... Azi am luat un 4. Mama m-a insultat, tata la fel. Îi desconsider pe toți, vă urăsc de moarte, bestii cu nume de om, va veni și clipa În care Îmi va sălta inima de bucurie, călcând pe cadavrele voastre Însângerate. Dar acum... voi plânge, voi suferi iar și totul se va transforma poate Într-un nou șoc, poate ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
s-a făcut 21.30. Când am telefonat acasă, mama m-a chemat urgent și mi-a trântit telefonul! L-am luat pe Fredy și am venit. Ce a urmat e groaznic. Cele mai grele insulte, haimana etc. De ce? De ce, bestii ordinare? De ce? N-am lăcut nimic, dar asta e răsplata fericirii mele atât de mari. Eu răsplătesc râsul cu lacrimi. Vă doresc la toți o situație ca a mea, aș vrea să vă văd tăvălindu-vă sub cele mai grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă consideră ca pe o inferioară, care vede totul din prisma patinajului. Pe Șerban l-am pocnit În fața clasei, și după 2 zile m-am certat cu el. Tuturora le sunt indiferentă, o oarecare... Pentru toate acestea eu spun: Oameni, bestii ordinare, fricoși, lași, răi, meschini etc. disprețuiesc oamenii, pentru că ei mă urăsc pe mine. Vreau ca fantoma Arthur să-mi mai stăpânească mult inima, pentru că atunci când se va transforma În materie, va fi un om pentru care mi-aș da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu voi fi dragostea ta niciodată, dar vreau din tot sufletul să fii fericit, zâmbetul tău e pentru mine asemenea zorilor proaspete de zi! 17 iulie 1962 (marți) Dragă Cornel, am Încercat să fiu om și În realitate sunt o bestie. Nu merit nici cea mai mică parte din considerația ta, nu mai merit nimic. Mă iubești cum nu mă va mai iubi nimeni niciodată! Mă iubești de mult, eu nu am observat. La un moment dat, am avut impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din jur tăcuți, toți au arme de vânătoare În mâini. Iată, cel mai apropiat ține un arc mare pe umeri cu săgețile prinse În tașca de la spate, are un grosolan cuțit vânătoresc la cingătoare; cu dreapta, strunește doi dulăi, două bestii feroce care trag să se repeadă spre noi; mai mult spre ea, a cărei carne albă s-a aprins acum ca o torță. Nu am putut observa când i-au sfâșiat veșmântul, cu toții se aruncă spre ea s-o sfâșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să oprească valul, căci o mie de oameni deveniseră o singură entitate, o forță comună și devastatoare. Câțiva au încercat să se opună, dar forța cu care au fost împinși le-a fost infinit superioară, transformându-i în parte a bestiei, care înainta disperată spre ieșire. Sachs își eliberă brațul dintre doi adolescenți, ale căror fețe erau roșii de spaimă și efort. Capul îi fu smucit în față și zări o bucată de carne terciuită pe pământul din cort. Suspină, gândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
aproape de el, îl conduseră spre biroul unde avea să fie trecut în registrul de intrări. Nu arată așa înfricoșător, gândi Linda Welles, polițist în Departamentul de Corecție. Era într-adevăr puternic, asta putea simți, dar nici nu se compara cu bestiile pe care le aduseseră aici de-a lungul timpului, acei tineri din Alphabet City sau din Harlem, cu trupurile perfecte, pe care nici drogurile, nici bătaia, nici băutura nu le puteau afecta. Nu, chiar nu își putea da seama de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că e important să se răsfețe (oricât de improbabil era așa ceva). Otis părea o altă pasăre. Cânta, ciripea, bălăngănea din cap în ritm de bosa nova, muzică ce răsuna în permanență în apartament. În doar o săptămână, se metamorfozase din bestia agresivă, închisă în baie, într-un tovarăș de joacă simpatic căruia îi plăcea să se ghemuiască pe sofa. În această dimineață demonstrase cât de mult se schimbase când, în sfârșit, a dat răspunsul corect după câtă instrucție făcuse Adriana cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
emigrat În Statele Unite, și-ți trimitea de acolo ilustrate cu New York, tocmai acum, Kennedy a murit. În plus, Ady Zuckerman era și secretarul U.T.M pe liceu. Tocmai acum, când a Început lupta pentru coexistența pașnică a popoarelor, o bestie l-a asasinat pe Kennedy. Cuvântul „bestie” Îți șuieră În cap precum foreza dentistului. Nenorocirea se amestecă cu mirosul de cuișoare al pansamentului care Îți dezinfectează locul cariat și de câte ori de acum Încolo vei mânca plăcinte cu mere, aromată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
acolo ilustrate cu New York, tocmai acum, Kennedy a murit. În plus, Ady Zuckerman era și secretarul U.T.M pe liceu. Tocmai acum, când a Început lupta pentru coexistența pașnică a popoarelor, o bestie l-a asasinat pe Kennedy. Cuvântul „bestie” Îți șuieră În cap precum foreza dentistului. Nenorocirea se amestecă cu mirosul de cuișoare al pansamentului care Îți dezinfectează locul cariat și de câte ori de acum Încolo vei mânca plăcinte cu mere, aromată cu scorțișoare sau cuișoare, Îți vei aminti de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dau în judecată pe Brenda în baza Trade Description Act2. Un asemenea cal ar trebui să poarte numele „Satan“ și numai pentru a avertiza călărețul inocent. —Ăsta nici măcar nu e cal, am subliniat cu vocea tremurândă. E un soi de bestie fioroasă hibridă uriașă de felul celor care-ți apar în coșmaruri. Probabil scoate flăcări pe nări și mănâncă bebeluși. În timp ce eu îi dădeam înainte cu protestele, Brenda mă ghida calmă către niște trepte. —Toffee e cel mai potrivit cal pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cămășii la piept să-mi prindă sfârcul sânului. Atunci, mirosind-o la ceafă, am recunoscut-o încă o dată. Era femeia cu carnea dulce, pe care am întâlnit-o foarte rar, de care nu mă voi putea sătura niciodată. Era femeia bestie, pe care o ling și o scuip și în al cărei sex aș vrea să-mi putrezească inima, după ultima ei bătaie. Căci ea nu e ca Zitta, care nu miroase a nimic și simte totuși dorința să-și ungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
eu sunt de părere că nebune sunt scroafele care, după porcărie, îmi sărută mâna cu recunoștință. „Ce fel de iubire este asta?”, am întrebat o muiere, disprețuitor, dacă duhul îmi rămâne acasă și vin la tine doar cu carnea? Dar bestia scăpără din ochi solzișori de oțel călit, și plânse, spovedindu-se, că mereu mă vede că țâșnesc din dușumele, între ea și omul ei. Că o gârlă de sânge cald i se suie din inimă în creștetul capului și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
buze un „o” roșu și pervers. Trupul ei e mic și plin, cu toate suprafețele rotunde, ca plămada crescută a unor cozonaci, și cu gropițe rămase ca urma unor apăsări de degete, în coca pulpelor. Rudolf îi spune la beție, „bestie” și o ciupește de buca șezutului. Cealaltă femeie, Luiza, bate în blond murdar, e cu un cap mai înaltă decât dânsul și mai în etate decât el cu zece ani. Are ochi tătărăști din care te străpung două vârfuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
rostești cuvântul „Bosch”? mă întrebă comandantul, consternat. - „Am zis „scârboși”, domnule maior, și asta înseamnă pe nemțește „Eckelhafte”. - „Cu atât mai grav”, hotărî maiorul, și trecu mai departe, înspre biroul său. Din ziua aceea fui supravegheat cu severitate îndoită. O bestie saxonă, cu galoane de plutonier, cu un ochi de porțelan și cu celălalt ca de plumb, făcu descoperirea că citesc pe Gorki în franțuzește, și că oamenii din partea locului mi-au cumpărat ciorapi de lână, o manta și o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
secundare, pe deasupra și despre un elev care, în semn de protest împotriva războiului din Vietnam, vrea să-i dea foc basetului său Max, feldmareșalul Ferdinand Schörner este prezent cu numele de Krings; atât de mult am simțit, peste umăr, privirea bestiei care spânzura oamenii fără nici o problemă. Frica a fost bagajul meu, de care nu aveam cum să scap. Plecat de acasă ca să învăț frica, primeam lecții în fiecare zi. Să fii supus, să nu stai în drum, să te adaptezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
văd uniți. În teatre din Est și din Vest, unde am trăit Cercul de cretă caucazian și Așteptându-l pe Godot, sau în cinematograful din Steinplatz, unde am văzut filme clasice franceze Hôtel du Nord, Fata cu coiful de aur, Bestia om. Eu urcam spre camera ta, tu spuneai „încă nu“. Cu Lud Schrieber rezistam la Leydicke pahar după pahar la tejgheaua cea lungă, până când tu, fiindcă băusem până n-am mai putut, a trebuit să mă duci de-acolo. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să leșine, să urle și să se îndrăgostească de el cu firescul cu care respiră. Era mult prea frumos chiar și pentru binele lui. O desfigurare-două nu i-ar fi prins rău. La cum arată, cocoloșești bărbatul până ajunge o bestie. —Bună, Anna, i-a răspuns Adam zâmbindu-i. Mă bucur să te revăd. —Ăăăă, da, a răspuns Anna roșind și mai tare și dărâmând o cană. În momentul ăla, probabil că interiorul pleoapelor îi era roșu ca racul. Am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]