1,812 matches
-
al stâncii, / ce ne-a-mpins către râuri /altă nu ne-a ursit, doar vise Unde stau morți cu ochi deschiși, trad. MB).303 Poezia se structurează pe baza opozițiilor la care trimit termenii contrastanți: copii adulți, râs întristare. Alăturările binare descriu succint firul existenței umane supuse curgerii timpului, dominate de realitatea durerii și încheiate în lumea tăcută a morții. Creatorul observa cu detașare trecutul, prezentul și viitorul. Depărtarea, componența esențială a poeticii vagului, îi permite să vadă, să analizeze, fără
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ordinator”. Mai pe scurt, fenomenul pe care noi Îl denumim «conștiință» este un fenomen «non calculabil». O altă problemă, subliniată foarte clar de Penrose, este aceea că, spre deosebire de un computer, creierul uman este mult mai mult decât un simplu sistem binar. Este adevărat că În ceea ce privește efectuarea calculelor numerice, omul este neperformant comparativ cu realizările unui calculator. Dar, creierul uman este capabil, la rândul lui, de activități În care calculatoarele se comportă, cel puțin actualmente, lamentabil. De pildă, omul poate lua decizii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
alte substantive, cum ar fi: atitudine transdisciplinară, metodologie transdisciplinară, trăire transdisciplinară etc. 2.1. Definiția transdisciplinarității "Văd în transdisciplinaritate Marea Cotitură a secolului al XXI-lea.." (Michel Camus) Din perspectiva lui Basarab Nicolescu, transdisciplinaritatea este "transgresiunea dualității ce opune cuplurile binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiență (awareness), reducționism-holism, diversitate-unitate. Această dualitate este transgresată de unitatea deschisă care cuprinde și Universul, și ființa umană" (B.N.,1999, p. 66). Referindu-se la etimologia lui trans, autorul descoperă că termenul are aceeași rădăcină cu trei, care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
reprezentările noastre, pur și simplu pentru că organele noastre de simț, precum și instrumentele de măsură sunt limitate). Această zonă de non-rezistență corespunde sacrului (realul învăluit al lui d'Espagnat) (B.N.,1999, p. 64-66). Conceptul de niveluri de Realitate permite depășirea opozițiilor binare (de tipul A sau non-A) în următorul sens: două elemente apar drept contradictorii dacă sunt privite din perspectiva unuia și aceluiași nivel de Realitate (N1). Orice manifestare apare ca o luptă între două elemente contradictorii. În schimb, concilierea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ale cunoașterii. Astfel, "suntem întotdeauna obligați să ne referim la sacru în vederea elaborării unui studiu coerent despre Realitate" (B.N., 2002b, p. 44). Într-un univers în care se postulează existența mai multor niveluri de Realitate, nu mai poate funcționa logica binară (aristotelică) de tipul A sau non-A, ci o logică ternară, a terțului inclus, în care există și A, și non-A, și un termen T care este în același timp A și non-A (B.N., 2002b, p. 41). Terțul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
iar cunoașterea era considerată ca elaborare teoretică "obiectivă" despre realitate (obiect). Acest tip de gândire, lipsit de orice experiență interioară, se naște din simplul mecanism asociativ mental. El are la bază o percepție exterioară și funcționează după regulile unei logici binare de tipul adevărat vs. fals. Cunoașterea științifică, teoretică este de acest fel. Ea se bazează pe mental, adică pe o funcționare mecanică și automatizată a creierului. Iar mentalul este cel care diferențiază, care operează fragmentări, care menține ruptura om-natură și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
la o formulă asemănătoare și în alt roman, Noaptea definitivă (1978), însă cu rezultate diferite estetic. Convenția de la care se pornește - un jurnal trimis la redacție de o femeie bolnavă psihic, care apoi se sinucide - generează tot o carte alcătuită binar: „istoria” femeii, Maria Popescu, e relatată, prin reconstituire, de narator; această parte depășește stadiul de „reportaj”, având toate atributele literaturii: invențiune romanescă, selecție de fapte, transformarea unei biografii mizere într-un portret moral susținut cu elementele artei scrisului. Personajul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
rațiunii cu categoriile abisale, ajungând la spațio-timpul categorial. Simetria spațiu exterior / spațiu interior (matrice stilistică) implică deopotrivă simetria temporală, inversată, însă, căci trecutul apare ca "timp interior" (suflet), pe când viitorul ca "timp exterior" (spiritul). După filosofii transmodernismului, cele patru elemente binare (minte și trup, suflet și spirit) "ne trag în direcții opuse în spațiu și timp". Ethosul transmodernist constă în efortul de a le face coerente, în contra tendințelor dezintegratoare din nihilismul modernității și al postmodernității. În loc de paranoia ego-ului, metanoia tuturor eurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Pentru a o descrie, Petru Ioan se vede în situația de a recurge la o adevărată invazie de trei: "În portretul-robot pe care i-l asigură Ștefan Lupașcu, noua logică, <<ternară>>: (6) nu abolește, ci doar restrânge acțiunea logicii clasice (binare, sau a terțiului exclus); (7) ea nu privește starea intermediară (T) ca sinteză între stările extreme, după schema hegeliană a succesiunii momentelor antitetice ale devenirii, ci admite coexistența celor trei termeni, asociați de Ștefan Lupașcu cu trei tipuri de materie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
au corespondent trei lumi: a lui Satan, cu actualizare nemărginită spre moarte, a lui anti-Satan, lumea diversităților agresive (dominantă în istorie) și lumea lui Dumnezeu, simultan omogenă și eterogenă, cea a echilibrului între antiteze. Etica nivelului de realitate macrofizică este binară, maniheistă, a "adevărului" și a "falsului", a binelui și a răului, o etică omogenizantă, științifică, având drept corespondent știința fizicii, golită de afectivitate, rece. Ea provoacă boala mentală numită schizofrenie.310 Etica biologică este a eterogenizării ierarhice, dezvoltând antagonisme între
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
non-rezistență și care împlinesc rolul de terț inclus în mod secret. Basarab Nicolescu observă etimologia comună a lui trei și a lui trans: "transgresiunea lui doi, ceea ce se află dincolo de doi"326. Astfel, transdisciplinaritatea devine "transgresiunea dualității ce opune cupluri binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiință, natură-divin etc. Așadar, Noica știa ce spune când identifica punctul de naștere a Europei în 325, la Niceea, odată cu impunerea dogmei Sfintei Treimi, acel miracol logic al putinței ca Unu să fie Trei. Din atare pricină erezia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-lea, semnul încetează să mai fie un lucru printre lucruri. între semn (cuvînt) și lucru, între reprezentant și reprezentat, distanța crește: cuvintele și lucrurile se despart numai pentru ca limbajul și cunoașterea să se reunească. O dată cu aceasta din ternar semnul devine binar, și sistemele de semne, limbajele, dublează lumea. Organizarea binară îi pretinde semnului să fie totodată autoreprezentativ, adică manifestarea funcției sale - cum sunt desenul, harta, tabelul - și instrument al Ordinii în raportul cu un obiect. La întrebarea: Cum să recunoaștem dacă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lucruri. între semn (cuvînt) și lucru, între reprezentant și reprezentat, distanța crește: cuvintele și lucrurile se despart numai pentru ca limbajul și cunoașterea să se reunească. O dată cu aceasta din ternar semnul devine binar, și sistemele de semne, limbajele, dublează lumea. Organizarea binară îi pretinde semnului să fie totodată autoreprezentativ, adică manifestarea funcției sale - cum sunt desenul, harta, tabelul - și instrument al Ordinii în raportul cu un obiect. La întrebarea: Cum să recunoaștem dacă un semn desemnează bine ceea ce semnifică?, epistema secolului al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și hermeneuticii se disociază, adică nu se mai suprapune 70 71 într-un al treilea element al asemănării. Simbolul cunoașterii clasice este tabelul sau planul cu două dimensiuni. Epistema modernă, a secolului al XlX-lea, rămâne la o formulă teoretică binară a semnului, sinteza câștigă pondere față de analiză, iar cunoașterea devine o căutare a ordinii în profunzime. Istoria înlocuiește oarecum Ordinea spațială, nu cu sensul de constatare a unei suite de fapte, ci de condiție de posibilitate a unor empiricități noi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cunoașterea devine o căutare a ordinii în profunzime. Istoria înlocuiește oarecum Ordinea spațială, nu cu sensul de constatare a unei suite de fapte, ci de condiție de posibilitate a unor empiricități noi. Ceea ce se schimbă este raportul acestui semn, constituit binar, cu reprezentarea, întrebarea esențială pentru Renaștere, unde semnul era ternar, a fost: cum știm dacă un semn desemnează bine ceea ce semnifică? Când semnul s-a articulat binar, întrebarea a devenit: cum poate fi legat un semn de ceea ce semnifică? Răspumsul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
posibilitate a unor empiricități noi. Ceea ce se schimbă este raportul acestui semn, constituit binar, cu reprezentarea, întrebarea esențială pentru Renaștere, unde semnul era ternar, a fost: cum știm dacă un semn desemnează bine ceea ce semnifică? Când semnul s-a articulat binar, întrebarea a devenit: cum poate fi legat un semn de ceea ce semnifică? Răspumsul Epocii clasice a fost formulat în teoria reprezentării. Epistema secolului al XlX-lea răspunde prin teoria sensului și semnificării. într-un fel, se revine la ideea Renașterii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ultima de tip sintagmatic. Tipurilor de relații caracteristice semnului le corespund și conștiințe diferite ale semnului. O conștiință simbolică ce vede semnul În dimensiunea sa profundă, Înzestrat cu un prestigiu mitic, o conștiință paradigmatică ce stabilește o omologie Între relații binare și o conștiință sintagmatică cea a raporturilor care leagă semnele Între ele la nivelul discursului. Conștiința sintagmatică prevede semnul În extensiunea sa, legăturile semnului anterioare sau posterioare, punțile pe care le aruncă spre alte semne. Astfel tocmai legătura sintagmatică nu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a imaginii de referință fr(i,j) prelevă din materialul supus inspecției un eșantion lipsit de defecte, la care se va face referire în comparațiile ulterioare. Blocul de pre-procesare PP are ca funcție de bază detectarea defectelor reale și utilizează algoritmi binari de procesare în vederea reducerii fluxului de date. Matricea datelor de intrare f(i,j) este rectificată cu ajutorul a două praguri adaptive T1(i) și T2(i), obținându-se imaginea binară B(i,j). Această secvență are rolul de a înlătura
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
are ca funcție de bază detectarea defectelor reale și utilizează algoritmi binari de procesare în vederea reducerii fluxului de date. Matricea datelor de intrare f(i,j) este rectificată cu ajutorul a două praguri adaptive T1(i) și T2(i), obținându-se imaginea binară B(i,j). Această secvență are rolul de a înlătura zgomotul suprapus peste matricea de intrare, zgomot de frecventă mică provenit din neuniformitatea iluminării materialului investigat și zgomot de frecvență ridicată provenit de la motorul de acționare a lanțului cinematic. Secvența
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
de subimaginea de defect, etichetată. Blocul de procesare debutează cu două secvențe de extragere a caracteristicilor zonei de defect. Prima secvență se adresează caracteristicilor geometrice (suprafață, coordonate centru, proiecție x, proiecție y, orientare) și extrage informațiile din matricea de imagine binară BF(p,q). A doua secvență se adresează caracteristicilor de textură (contrast, valoare medie, entropie, omogenitate) și utilizează aplicarea metodei diferențelor de nivele de gri (GLDM) asupra matricei fk(i,j). Ieșirile secvențelor de extragere a caracteristicilor servesc drept intrare
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
tipul fereastră glisantă. Extragerea conturului prin acești operatori constă într-o succesiune de convoluții dintre imaginea inițială și nucleul (masca) operatorului. Opțional, pentru fiecare operator, la finalul convoluțiilor se poate face o segmentare cu prag pentru a obține o imagine binară a hărții muchiilor. Binarizarea imaginii. Datorită existenței diferențelor semnificative între nivelele de gri ale pixelilor aferenți obiectului și respectiv fondului, se impune aplicarea unui prag (threshold) de transformare a imaginii gri în imagine binarizată alb-negru. Metoda care se utilizează în
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
fi divizate în două mari categorii: - funcții morfologice pentru imagini în nivele de gri; - funcții morfologice la nivel de bit, care se aplică imaginilor cu un bit per pixel (pixelii obiectului au valoarea 1 iar ai fondului valoarea 0). Imaginile binare (1 bit pe pixel) sunt obținute de obicei prin procedeul numit prag (thresholding). În figura 3.4 este prezentată aplicarea funcției morfologice Convex Hull, cu rol de închidere a unui obiect al cărui contur este discontinuu, iar în figura 3
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Background Correction; - tipul obiectului căutat: Bright Objects sau Dark Objects; - mărimea ferestrei de căutare cu valoare implicită 32X32 pixeli. Pragul local, cunoscut ca și prag local adaptiv, este asemănător pragului global în nuanțe de gri, întrucât amândouă creează o imagine binară prin segmentarea unei imagini în nuanțe de gri (imagine grayscale) în două regiuni: regiunea obiectului și regiunea fundalului. Spre deosebire de pragul global în nuanțe de gri, care clasifică pixelul ca parte a fundalului sau al obiectului pe baza unei singure valori
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Pragul (threshold) local se utilizează într-o imagine supusă unor modificări neuniforme ale condițiilor de iluminat pentru a izola obiectele de interes de fundal. A treia fază de prelucrare este filtrarea prin utilizarea funcției IMAQ Particle Filter 2 aplicată imaginii binare (figura 2.7). Se elimină astfel zgomotele nedorite din imagine. Controlerul Selection Value permite alegerea criteriului de filtrare, limitele inferioare și superioare, modul de includere/excludere în/din aceste limite, tipul de măsurare. Deoarece se dorește eliminarea zonelor cu arie
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
ariile ce au un număr de pixeli aflat în limitele impuse. A patra fază de prelucrare este analiza particulelor (figura 2.8) realizată cu ajutorul funcției IMAQ Particle Analysis. Această funcție redă numărul de particule (segmentele corespunzătoare cifrelor) detectate în imaginea binară și o matrice 2D cu măsurările cerute pentru particulă (segment din cele 7 segmente). Matricea cuprinde parametrii ce trebuie măsurați pentru fiecare segment: coordonatele X și Y ale centrului de masa, marginile (muchiile) dreptunghiului de încadrare (left, top, right, bottom
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]