2,488 matches
-
capitole și vom vedea că nicio ofrandă n-a scăpat muncii naționale: Cheltuieli personale. Acestea au efecte absolute identice, în ceea ce privește lucrătorii și furnizorii, cu cheltuielile egale făcute de Mondor. Acest lucru este de la sine evident, să nu discutăm mai mult. Binefacere. Cele zece mii consacrate acestui capitol vor alimenta de asemenea industria; ele vor ajunge la brutar, la măcelar, la vânzătorii de haine și de mobilă. Doar că pâinea, carnea, hainele nu îl servesc în mod direct pe Ariste, ci pe cei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unde se etalează plăgile hidoase ale corpului și plăgile chiar mai hidoase ale inteligenței? Care este articolul din Cod care determină vocația de preot? La ce lege scrisă, la ce intervenție guvernamentală trebuie raportată întemeierea creștinismului, zelul apostolilor, curajul martirilor, binefacerea lui Fénelon sau a lui François de Paule, abnegația atâtor oameni care, în zilele noastre, și-au expus de mii de ori viața pericolului pentru triumful cauzei populare 29? De fiecare dată când judecăm un act bun și frumos, am
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
preveni toate nevoile, pentru a furniza capitaluri tuturor întreprinderilor, lumini tuturor inteligențelor, balsamuri tuturor plăgilor, aziluri tuturor nefericiților și chiar ajutor și sânge francez pentru toți oprimații de pe suprafața globului. Încă o dată, cine nu ar dori să vadă toate aceste binefaceri curgând în lume din lege ca dintr-un izvor inepuizabil? Cine nu ar fi fericit să vadă statul luând asupra sa toată osteneala, toată prevederea, toată responsabilitatea, toată datoria, toate activitățile laborioase și grele pe care Providența, ale cărei proiecte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în această personificare perpetuă a statului, cea mai ciudată, cea mai umilitoare dintre mistificări. Ce este acest stat care ia asupra sa toate virtuțile, toate obligațiile, toate generozitățile? De unde ia aceste resurse, pe care îl provocăm să le răspândească în binefaceri asupra indivizilor? Nu de la indivizii înșiși? Cum pot oare aceste resurse să crească trecând prin mâinile unui intermediar parazit și devorant? Nu este oare clar, dimpotrivă, că acest angrenaj este de natură să absoarbă multe forțe utile și să reducă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să preschimbăm pietricelele în aur, și, până când o vom găsi, moneda de hârtie? Sunteți atât de încăpățânat din cauza logicii dumneavoastră încât refuzați o experiență fără riscuri? Dacă vă înșelați, privați națiunea, dacă îi ascultăm pe numeroșii dumneavoastră adversari, de o binefacere imensă. Dacă eroarea este de partea lor, pentru popor nu este vorba, după cum ați spus chiar dumneavoastră, decât de o speranță înșelată. Măsura, excelentă conform adversarilor dumneavoastră, este neutră, conform dumneavoastră. Lăsați să fie încercată, deoarece cel mai rău lucru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai prețioase dintre toate Libertățile, a primei și a celei mai sacre dintre Proprietăți? Totuși, remarcați vă rog că nu ar fi poate dificil pentru proprietarii funciari să facă în așa fel încât această lege să fie acceptată ca o binefacere de către muncitori. Ei nu vor întârzia să le zică: Nu pentru noi, creaturi oneste, am făcut această lege, ci pentru voi. Interesul nostru ne atinge foarte puțin, nu ne gândim decât la interesul vostru. Grație acestei măsuri înțelepte, agricultura va
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și ligiștilor, publicate de către Fanteyraud în Revista Britanică și în Anuarul de economie politică. Aceste diverse lucrări ne-au făcut în sfârșit să cunoaștem Asociația împotriva legii cerealelor. În Sud, această Ligă care s-a constituit pentru a procura maselor binefacerea vieții ieftine, întemeind în același timp pacea lumii pe baza de nezdruncinat a solidarității intereselor internaționale, această Ligă a libertății împotriva restricției, a justiției împotriva forței, a suscitat un veritabil entuziasm. Cuprinse de o lădudabilă emulație, departamentele meridionale, care suportau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cercetare, au arătat în mod convingător că sprijinirea mai mare pe forțele piețelor duce la venituri mai mari pe cap de locuitor, rate mai mari de creștere economică, un acces mai mare la apă potabilă, asistență de sănătate și alte binefaceri caracteristice vieții moderne, inclusiv un mediu înconjurător mai curat și o guvernanță îmbunătățită, cum ar fi rate mai scăzute ale corupției oficiale și mai multă responsabilitate democratică. Piețele libere generează rezultate bune. Mai mult, nu există niciun "bun echilibru" la mijlocul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu declanșează nicio inițiativă condamnabilă. Despre recunoștință ecunoștința este cea dintâi grijă a unui suflet ales, căci nimic nu este mai plăcut decât să recunoști în public serviciile pe care le-ai primit. Nu se cuvine ca recunoștința să lase binefacerea să îmbătrânească. Cel ce-și stinge setea în apa cristalină din vale, trebuie să arunce o privire recunoscătoare spre izvorul din munte din care țâșnește. Așa cum după ce ai băut nu trebuie să întorci spatele izvorului, tot așa să nu tai
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pentru inima omului, cu mult mai însemnată decât toate datele celor mai mari bătălii pe uscat și pe apă. Recunoștința este miezul dragostei față de cei care ne iubesc, a dragostei față de semenii noștri de la care ne vin multe ocrotiri și binefaceri nespus de plăcute. Recunoștința este, înainte de toate, o da-torie către tine, de aceea trebuie să facem orice ca să fim cât mai recunoscători. Este pură și ușurătoare pentru suflet atunci când ea se naște de la sine ca un parfum involuntar al conștiinței
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
recunoștință, nerecunoștința este o slăbiciune atât de răspândită, încât, dacă ar fi să-i condamnăm pe toți nerecunoscătorii din lume, nu știm pe cine oare am mai ierta. Sunt destul de mulți aceia care, atunci când pot, se grăbesc să înapoieze o binefacere, ca să nu-i apese cumva povara recunoștinței. Odată înfăptuit acest lucru, ei se cred absolviți, uitând cu seninătate de toate obligațiile pe care această recunoștință le impune. Se pune problema cui îi faci bine? Răspunsul, deși nesigur, cui merită. Oricum
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
căci ne-recunoștința este o buruiană care crește oriunde. Facerea de bine trece și îmbătrânește cel mai curând. Contractarea datoriilor de recunoștință este o șubrezenie tristă. Recunoștința celor mai mulți oameni nu este decât o ascunsă dorință de a li se face binefaceri mai mari. Cine dă nu trebuie să-și amintească. Cine primește, nu trebuie niciodată să uite. Se poate ajunge la paradoxul conform căruia sunt servicii atât de mari, încât nu pot fi plătite decât cu ingratitudine sau după care recunoștința
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Sentimentul care însoțește această judecată este cel de respectare a filantropului (cel care obligă), care manifestă bunăvoința sinceră, fără consecințe fizice. Recunoștința este o obligație nemijlocită, prin legea morală, o datorie, una a cărei încălcare poate anihila imboldul moral către binefacere. Se poate îndrepta și către strămoși. Aceștia trebuie apărați contra atacurilor, acuzațiilor și desconsiderării. Nerecunoștința unui om față de filantropul său poate merge într-atât de departe până la a-l urî (nerecunoștința calificată). Pare, totuși, neverosimil ca filantropia manifestată să poată
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
propriul ei sfîrșit? - Și ce soluție e aceea care propune prezervarea omenirii prin reprezentanții ei geniali? Nu ne mai rămâne atunci decât să socotim că ciuma și războaiele - și, dacă se poate, unele care ar ști să aleagă - sânt o binefacere, pentru că rezolvă problema lui a fi pe o cale "naturală". - Nu, nu propun asta, ci propun ca noțiunea de bunătate să fie redefinită, pentru că așa cum o cunoaștem noi, ea a devenit neoperantă. Iar pentru a redefini bunătatea și a obține
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până la prefixele unor firme de telefonie care îți permit să vorbești mult mai ieftin cu Parisul, Londra, Stockholm-ul, Tokio-ul sau Bucureștiul. Formezi prefixul și auzi o voce ondulat-feminină: Nur acht Pfennig pro Minute! De mult n-am mai cunoscut binefacerile continuității pentru munca intelectuală. Un efort depus, zi de zi, ani de zile într-o direcție clară face minuni. Destinele noastre ratate sânt toate, expresia unor crize de continuitate. Papini spunea că dacă fiecare om, mediu dotat, ar putea să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cele din urmă zile. Journal de St. Petersbourg esprimă speranța că Turcia va ceda presiunei unanime a Europei și că armările Rusiei nu amenință pacea, ci sunt o jertfă grea, pe care imperiul și-a impus-o spre a asigura binefacerile liniștei și spre a apăra pe creștini. Dar dacă războiul va fi inevitabil, atunci nația îl va susținea c-o energie cu atât mai mare, cu cât el va veni după ce se vor fi mântuit toate încercările pacinice. Caracteristic este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Chateau aux fleurs, a cărui produs e menit spre ajutorarea ostașilor români răniți. Prețul intrării e de 2 fr.; în caz de vreme rea, serata se va amâna pentru a doua zi. Luând cu plăcere act de acest concert de binefacere, căruia îi dorim cel mai bun succes, ne pare rău că trebuie să ținem samă de-o ușoară disonanță - aceasta cu - atât mai mult cu cât nu vedem nici un motiv pentru producerea ei. Ideea de-a da un concert în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu știa zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormînt? Lumina-se-va vechiul portret? [30 septembrie 1877] CONFERENȚĂ ["CONFERINȚA ȚINUTĂ... "] Conferința ținută de d-nii Vasile Alexandri și Iorgu Vîrnav Liteano în profitul societăței de binefacere pentru ostașii români răniți au produs preste una mie lei noi. D. Vasile Alexandri au început prin a arăta că eroii noștri de la Plevna nu sânt mai pe jos decât eroii de la Racova și Călugăreni. Care este poetul acela atât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
MEU DE JAVRĂ Un spectacol în patru scene Personaje: SEPP BOTDEJIGODIE 1: Un tip împuțit care se tânguie. Un ins extrem de sensibil care se distruge de unul singur. Optic, o jignire adusă lui Dumnezeu care mai și miroase urât. O binefacere pentru creier. Sau nu-i așa? FEMEIA: O femeie de servici curățică, îmbrăcată sever. FIUL: Un tânăr născut de-a curmezișul. Îmbrăcat fără speranță ca un "orășean". Agitat, apucat, pierdut în spațiu. Spațiul Trebuie sugerat, o gospodărie țărănească în miniatură
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
brutăresei o porție de otravă și Îi porunci s-o amestece cu aluatul din care ea prepara pâinea pe care o mânca Cresus. Dar brutăreasa, În taină, Îl Înștiință pestăpân și dădu pâinea cu pricina copiilor reginei. (F) În schimbul acestei binefaceri, o dată ajuns rege, Cresus s-a gândit să-l ia cumva pe zeul Apollo drept martor al recunoștinței sale față de această femeie. Neîndoielnic, fapta era admirabilă. - Prin urmare, continuă el, este un lucru drept ca eu să apreciez și să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
misterelor; dar există și alții care pedepsesc trufia și fărădelegile oamenilor 1. (B) Așa se face că Hesiod atrage atenția În mod solemn asupra «afurisiților risipitori de averi» cărora le-a fost Încredințat acest privilegiu 2. În viziunea lui, așadar, binefacerea este un privilegiu șgherasț regal. Și În categoria daimonilor, ca și În cea a oamenilor, există diferență valorică. La oameni, natura afectivă și irațională n-a lăsat decât urme vagi, puțin distincte. La alții, dimpotrivă, s-a păstrat un rest
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
descoperit Însușirea acestui loc, nu a fost un om deosebit față de ceilalți căprari și păstori. Dacă nu cumva toată povestea asta este o fabulație și o invenție gratuită... În ceea ce mă privește, cam asta cred. Când iau seama la toate binefacerile pornite de la acest oracol pentru poporul grec, cu prilejul războaielor și Întemeierilor de cetăți, al epidemiilor și al secetei cumplite, mi se pare ceva absurd a nega unui zeu (E) sau unei providențe originea și statornicirea acestor Întâmplări benefice, pentru
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
piața. Distrugeți culegerile voastre de precepte tradiționale. Noi am intrat Într-o eră nouă În care toate adevărurile de ieri au devenit erorile de astăzi, În care Încercările de economisire ruinează instituțiile, În care un uragan sau un război sunt binefaceri ale cerului, În măsura În care asemenea dezastre creează locuri de muncă și umplu pântecele șomerilor”.<footnote Samuelson A., L’Économique, p. 118. footnote>. Economia de piață (ca formă socială de organizare a unei economii de tip capitalist) și-a dovedit viabilitatea prin
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sănătate: Pâinea, cerealele și legumele uscate Pâinea și cerealele nu Îngrașă. Ele trebuie consumate regulat la fiecare masă, pentru aportul lor În vitamine B și magneziu. Alimentele cerealiere sau de origine cerealieră (orez, griș, pasteă ne permit să profităm de binefacerile unei alimentații echilibrate datorită fibrelor pe care le conțin: reglarea tranzitului, dezvoltarea florei intestinale utile... Legumele uscate (linteă sunt bogate În fibre și procură energie. Ca și alimentele feculente, ele ar trebui să fie prezente În mesele dumneavoastră principale. Legumele
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]