1,432 matches
-
diversificare, dezvoltare. Sarcina pe care și-o asumă diferitele componente specializate ale geopoliticii, este de a interpreta aceste fenomene din lumea contemporană în conexiunile lor multiple cu interesele centrelor de putere. 3.1. Binomul "agrifood green power & food insecurity" Impactul binomului agrifood green power & food insecurity devine mai puternic în contextul, în care Uniunea Europeană operează cu noțiunile de bioregiune/bioregiuni (fără granițe statale), unde din acest punct de vedere, zona/bioregiunea Balcanilor de Vest, a devenit explozivă. Evenimentele care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
întrebare: În ce măsură Dunărea ar putea fi o frontieră, o separație și dacă România este în întregime țară balcanică, atâta timp cât Munții Carpați divid țara?" Căutând să analizăm în amănunt și profunzime situația și biodiversitatea bioregiunii Balcanilor, din punctul de vedere al binomului agrifood green power & food insecurity, putem concluziona faptul că, astăzi, nu putem vorbi de o dilemă, în sine, realitățile constatate, nepermițând implementarea, utilizarea și operarea cu aceste concepte, existând o mare disproporție în favoarea a ceea ce numim food insecurity, cu toate că spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cuprinși în câteva reguli generale. O serie de studii studiază abilitățile parentale de conduită, regulile ca și drepturile părinților în speranța decelării efectelor asupra educației, asupra creșterii și statuării unor stiluri, moduri de comportament. În fond, mulți autori scriu despre binomul „acceptare respingere" ca fiind cel mai important în interrelația părinți-copii (inclusiv adolescenți). Aceste drepturi parentale circumscriu instituției „conduitei părintești", comunicării între 2 segmente diferite ca vârstă, statut și rol social, nivel de informare și cultură se referă generic la: • Dreptul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
teologiei. Această orientare culturală va fi rodnică, cel mai cunoscut adept al ei fiind Nicolae Cabasila, marele mistic al veacului XIV. În prima jumătate a veacului XIV apare o semnificativă schimbare a fondului pe care se purtau disputele, înlocuindu-se binomul platonismaristotelism cu mai radicala opțiune între raționalismul creștin, care se ivise din proiectul de reconciliere între Platon și Aristotel, și noua mistică hesychastă, care nu era altceva decât expresia vechii spiritualități ascetice a deșertului. Caracterul acestei noi dispute este însă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
variabile ale povestirii cu ce tip de teroare scripturală se confruntă. Un cuvânt final despre distincțiile dintre cei doi termeni se impune. Astfel, devine evident pentru oricine că, dat fiind gradul de subiectivitate pe care îl implică discuția despre un binom conceptual identificabil inițial intuitiv și numai ulterior rațional, nu se poate trasa o frontieră precisă între teroare și groază (granițele fixe produc permanent suspiciune). Aici, mai mult decât oriunde altundeva în câmpul esteticii, trebuie să funcționeze flerul criticului: acesta poate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
parte din fantasticul narativ ține de ceea ce s-ar putea desemna drept benign (miraculosul, feericul etc.). Această considerație, pe care mulți dintre noi ar accepta-o fără rezerve, este pusă sub semnul întrebării de Roger Caillois, care introduce în ecuație binomul fantastic-miraculos, afirmând că primul, în bloc, ar ține de registrul terorii, prin inserția violentă în universul familiar, în vreme ce ultimul rămâne cadrul tipic basmului, desfășurându-se în spațiul imaginar al feeriei infantile.87 Pe de altă parte, Matei Călinescu, mai prudent
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Sullivan, 1986: 116-17. 7 Gina Wisker subliniază caracterul ambivalent al ficțiunii terifiante (pe care o asimilează, neglijent, celei horror), notând că aceasta "întrupează ceea ce este, paradoxal, temut și dorit deopotrivă" (2005: 13). 8 Ambele cuvinte latinești sunt înrudite cu un binom terminologic sanscrit. Verbul terrere poate fi pus în relație cu sanscritul tras, care înseamnă a tremura sau a se teme, în timp ce verbul horrere poate fi comparat cu sanscritul hrish, care înseamnă a-i face cuiva părul măciucă. Pentru mai multe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere - valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Ce-a de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist - ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele sociale - teoriilor și metodologiilor dominante ale epocii. A treia
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
superioare asupra celor inferioare. Ideologia claselor superioare devine acceptată ca legitimă în întregul corp social. Societatea civilă, prin mecanismele școlii, Bisericii, mass-media etc., va conserva această dominație - „hegemonie”, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește termenul „bloc istoric” pentru a desemna binomul dinamic format din bază și suprastructură, elemente ce au darul de a se întări reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește „liberalismul pieței [economice]” și „liberalismul reformelor sociale și instituționale”. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale „primei imagini”, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei relațiilor internaționale de la sfârșitul secolului XX, internaționalismul liberal al perioadei interbelice înclină balanța binomului agent - structură în favoarea agenției (advocates of the agency în the agent-structure binome). În același timp, merită menționat argumentul lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și a căror stabilitate este tocmai consecința anulărilor reciproce. Această perspectivă duală nu este, însă, doar o componentă a viziunii sale de ansamblu, a filosofiei sale implicite, ci și una a construcției propriu-zise și chiar a abordării tehnice. Așadar, dincolo de binomul fundamental agravitație/ascensiune, acela care ține de un anumit principiu mental, sculptorul supune unui partaj explicit fiecare obiect în parte, așezîndu-l fie în plină tensiune opacitate/transparență - cazul lucrărilor din ciclul Radar, Poartă, Turn etc. -, fie în aceea, la fel de puternică
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
spus Cristoiu. El a continuat prin a afirma că „puciștii” nu au luat în calcul impunerea de către state precum SUA și Marea Britanie, și Uniunea Europeană a unui prag electoral de 50 la sută plus unu la referendum. „Uniunea Europeană, Occidentul și și binomul Marea Britanie - Statele Unite ale Americii au judecat în felul următor: având în vedere caracterul mai mult decât controversat al suspendării, atuncea trebuie să se impună un prag de participare,” a spus Cristoiu.
Ion Cristoiu: Lovitura de stat cuprinde și campania de referendum () [Corola-journal/Journalistic/22313_a_23638]
-
prezentă la târg. Apoi un romanfluviu: Fratele vitreg de Lars Saabye Christensen, urmărește destinele a doi frați, într-o familie excentrică, dominată de trei generații de femei, pe care criticii îl plasează între Paul Auster și Jonathan Franzen (Ed. Univers). Binomul valoare artistică - succes de public Editura Humanitas fiction impune și la târg binomul care nu dă greș: mari autori și cărți cu impact garantat la public. Cei ce-l iubesc pe Mo Yan, nobelizatul din 2012, au bucuria unui titlu
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
destinele a doi frați, într-o familie excentrică, dominată de trei generații de femei, pe care criticii îl plasează între Paul Auster și Jonathan Franzen (Ed. Univers). Binomul valoare artistică - succes de public Editura Humanitas fiction impune și la târg binomul care nu dă greș: mari autori și cărți cu impact garantat la public. Cei ce-l iubesc pe Mo Yan, nobelizatul din 2012, au bucuria unui titlu nou: Baladele usturoiului din Paradis (trad. Luminița Bălan) cu o poveste de dragoste
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
Mihai Bădic bsolutul trebuie construit pentru conștiință, iată sarcina filozofiei...” scria Hegel, demonstrând totodată caracterul contradictoriu al noțiunii. Contrapunându-i termenul relativ - deși absolutul nu poate avea în esența lui un opus - nu facem decât să mai construim încă un binom, dintre acelea care dau farmecul și erudiția eseurilor: bine-rău, obiect-subiet, materie-spirit, ideal-real. Aceste dihotomii, implacabil metamorfozate în antinomii - conform viziunii lui Andrei Pleșu din recenta sa carte de angeologie - subzistă îndeobște, având termenii aruncați de-o parte și de alta
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
un fenomen de un absolut cutremurător: viteza luminii este viteza maximă posibilă pentru materie și informație, neputând fi atinsă vreodată de un obiect substanțial. Mai departe textul încearcă să ne convingă, folosind tehnica push-pull, de valențele celor doi termeni ai binomului. Numai că, nu e greu de sesizat o anume preferință a priori: relativismul. Mai întâi, se atribuie pe nedrept aspirației către absolut o serie de fenomene din politic și religios - probabil pe baza apropierii semantice de absolutism. Însă nici fundamentalismul
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
semnificației sale. Demersul său hermeneutic, punctat cu evidente accente fenomenologice, urmează, după cum autorul însuși ne mărturisește, o linie de tip deconstructiv. Ceea ce contează nu este inversarea termenilor opoziției cotidian / non-cotidian, ci chiar demontarea mecanismelor pe care se fundamentează semnificația acestui binom. Demnă de interes, din perspectiva unei hermeneutici a timpului de zi cu zi este mai cu seamă secțiunea intitulată Cotidianul ca repetiție și obișnuință : "Una dintre semnificațiile cele mai cotidiene ale cotidianului este cea de repetiție, rutină, banalitate, care sfîrșește
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
o bogată experiență de traducător. După o trecere - "canonică" - în revistă a produselor meschine, prost croite, ciuntite și fără perspectivă ale "industriei deșeurilor literare" de dinainte de 1944, Cezar Petrescu vorbea despre soluția utilizată de edituri la finele anilor '40: acel binom traducător-stilizator, ce presupunea un sistem complex de confruntări și revizuiri ale textului, uneori chiar cu excese ce au condus la alterarea armoniei textului original. Și Demostene Botez, scriitorul care în 1962 vorbea, în broșura Prin URSS apărută la Editura Tineretului
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
mir, ca o limbă caldă, descleiază striurile cărnii, e o plăcere acolo, măcar acolo, puțină tinerețe". Astfel figurarea actelor fiziologice atinge o paradoxală inocență (naturalia non turpia), împrospătînd poezia în cauză, apropiind-o de exercițiul ,impudic" al ,douămiiștilor"... încă un binom contradictoriu în creația Norei Iuga. Pe de o parte o tradițională reverie, mai bine zis o fantazare sentimentală nepotolită, neoprită ca o amețitoare rotire într-un carusel cu o viteză in crescendo: ,mi-am ales poteca din dreapta, el pe cea
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
căuta un mai mult ori mai puțin consistent alibi istoric): Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Călinescu, Petru Dumitriu, Eugen Barbu. Măcar aci opoziția față de Eminescu care i se prezintă d-lui Vartic intenabilă ni se pare suficient de întemeiată. Acest ,binom" al spiritualității românești, bizuit pe două tipuri antitetice de creatori, poate fi susținut rezonabil chiar prin terminologia lui Noica ce identifica un ,românesc" proeminescian, anticaragialian, nu tocmai abuziv și fantasmagoric", cum îl taxează exegetul în discuție, ci răspunzînd unei polarități
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
de altfel, gândirii sale plastice. Deși, în aparență, discursul se poartă în sfera rarefiată a întrebărilor esențiale, în realitate el se impune într-un registru natural, firesc și deconectant. Piesele, în ansamblul lor, respiră într-o atmosferă intimă, aproape familială. Binomul ideatic al lucrărilor sale este: ,,Cer - Pământ", ,,Familie - Mântuitor", el devenind și mai convingător prin susținerea lui în plan material printr-o gândire plastică robustă care dă, în final, adevărata măsură a calității. Această concepție - pe care am putea-o
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
fapt singurul mijloc care poate asigura acel influx de supraomenesc, acea sclipire care ne face nebuni pentru o clipă - este anulat cu precizie chirurgicală. Compozitorul scrie ceva și așteaptă ca interpretul să cânte ceea ce a scris. Relația se mărginește la binomul "eu scriu-tu cânți". Dar acest lucru e prea puțin. Interpretul nu e o mașină: el are propriile sale idei, vrea să fie iubit pentru ce cântă, vrea să răspândească frumusețe în jurul său. Astfel că divorțul între unul și altul
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
al consumurilor. În consecință, Guvernul a modificat, prin ordonanță, O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, precum și alte facilități acordate populației. Vor putea să beneficieze de ajutoare de încălzire și cei care optează pentru sistemul binom de tarifare, ca modalitate de facturare a energiei termice consumate. Cuantumul ajutorului se va stabili prin H.G. și se va acorda persoanelor singure și familiilor cu venituri de până la 310 lei (3 100 000 lei vechi) pentru fiecare membru de
Agenda2005-43-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284325_a_285654]