2,274 matches
-
protostratorului (marelui comis), Tzasimbaxis cășunase dureroase înfrîngeri trupelor romeice. Și acuma, când o parte a oștirii de 10000 oameni înainta sub protovestiarul Murinos să despresure capitala, Lachanas se aruncă asupră-i lângă localitatea Diabaena, câștigă (la 17 iulie 1280) o biruință strălucită cu oastea sa mult mai puțin numeroasă și ucise mulți romei nu numai în bătălie, ci și în urma ei când îi prinse. Curând după asta se aruncă (la 15 august 1280) asupra unui corp de 5000 de oameni pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în fruntea unei oștiri romeice, ca să-i sprijine și să-i apere, de vreme ce încrederea lor în el e atât de adânc înrădăcinată încît sub povățuirea lui ar merge cu toții în contra inamicului, căci sub un asemenea căpitan, purtat de încrederea generală, biruința e neapărată. Această cerere fiind sprijinită călduros și fără deosebire de masele poporului de jos din capitală și din provincii c-un fel de îmbulzitoare asiduitate, împăratul începu să se sfătuiască serios în sine însuși și-și aduse aminte de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să ridice pe tron pe Mihail ce nu știa cum și încotro. Dar cum irumpea oastea cu îndrăzneală, despotul Eltimeres i se opuse tot cu atâta îndrăzneală lângă Krunos, locul de căpetenie al teritoriului său, și câștigă în contra lor o biruință deplină. Sebastocratorul Radoslav căzu în mâinile biruitorului, care puse să-i scoată ochii și, astfel pedepsit, îi dete drumul să plece la Thessaloniki, unde petrecea soția lui. Iar pe marii demnitari romei pe cari-i prinsese, treisprezece de toți, Eltimeres
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ordinea de bătălie a oștirii romeice. Încuviințând cererea casei împărătești în considerația încuscririi pomenite mai sus, tartarhanul Tuktai trimisese romeilor o trupă auxiliară de alani și de turcomani păgâni, numiți grecește turkopuli, cari contribuiră mai mult spre pierzarea decât spre biruința oștirii de căpetenie, precum se va dovedi mai pre urmă. În prima linie a ordinei de bătaie Mihail puse tocmai pe alanii și turcomanii aceștia, sub comanda bulgarului Bossilas; în centru, pe care îl comanda marele primicheriu, erau macedonenii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spaimă în corpurile romeice, cari stăteau dindărătul lor și omorî în ele orice poftă de luptă. Când coimperatorul Mihail, de unde stătea îndărăt, oblici că se întorsese foaia rău, hotărăște să se arunce însuși în îmbulzeala bătăliei și să reție bine biruința șovăitoare prin pilda ce va da-o. Calul de bătaie ce voi să-l încalece se zbate fără nici o cauză vădită, se smulge din mâna comisului și apucă câmpii, alergând la inamic. Dar Mihail nu se-ncurcă de acest semn
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ba el nu respecta nici hotarele romeilor. El cuceri curând considerabilele orașe Anchialus și Mesembria și se pregătea să supuie Agathopolis cu ținut cu tot, care pe sub mână i se și supuseră, învoindu-se prin tratat. Acest progres, bogat în biruințe, sporea nu numai puterea bulgarilor, ci vaza și înrîurirea căpeteniei lor. Din cauza aceasta alanii, cari acuma se lepădaseră de-mpăratul, trimiseră solie cătră Sfentislav, a cărui putere le inspira respect, și-l rugară să le rânduiască căpetenii bulgare, sub a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
depline. Numai îmbrăcîndu-se prost și cu ajutorul plin de abnegație a comisului său, Ștefan regele izbutește să se tupile cu suită mică și cu mare primejduire a vieții sale printre șirurile inamice spre Temișoara de unde plecă la Wissegrad. Nemaisupărat după așa biruință, Mihai Basarab se purtă ca principe neatârnat și nu mai recunoscu supremația Ungariei. Dan I Voievod. Tot astfel fu și cu Dan I, fiul lui Radu-Negru și urmașul lui Mihai Basarab, care în domnia lui de zece ani (1333 - 1342
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Alexandru Basarab Voievod. Nu-i merse însă tot atât de neted și următorului voievod, Alexandru Basarab (1342 - 1365), fiu al lui Mihai Basarab Voievod, care se lepădase de orice datorie de vasal cătră coroanaUngăriei și nesocoti multă vreme pe rege. Intimidat de biruința regelui maghiar Ludovic I (cel Mare) asupra sașilor rebeli din Ardeal, captivat de evlavia acestuia, se simți determinat de a abate cu binele amenințătoarea invazie. Se supuse regelui, îl întîmpină la margine, îngenunchie înainte-i, îi jurui credință neclintită și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
slugi și neluptători, pe când inamicul strânse la sine o putere tot atât de mare, încît în privirea numărului amândouă părțile erau de-o samă de tărie. Puind temei pe numărul, tăria și avântul oștirii sale, tras el însuși de tarea încrederea în biruință a francejilor, iuți de fire, regele se lăuda că nu se teme deloc de sultanul osmanilor pentru că se bizuie de-a sprijini cu sulițele armiei sale chiar bolta cerului de ar sta să cadă. Dar curând se făcu precumpănire, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar drept în față-i din ceea parte Oltul; apoi având un castel foarte tare, ce domină orașul și împrejurimile lui, toate acestea înlesneau și întăreau rezistența acestui oraș, care are existența și numirea de la Traian împăratul în amintirea unei biruințe asupra dacilor. Baiazid din parte-și crezu cu cale să întrerupă împresurarea Constantinopolei, strânse toate puterile disponibile la Adrianopol și înaintă c-o uimitoare repejune să dispresure Nicopolul. În tabăra aliaților creștini însă, în care se concentrase ca într-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în mână la oțăritele lupte de succesiune ale dinastiei osmane într-un sens dușmănesc bizantinilor. Baiazid Ilderim (Fulgerul), cu toată eroica sa vitejie, a fost espus ca toți oamenii nestatorniciei sorții, căci în bătălia de la Angora (20 iulie 1402) pierdu biruința cu libertatea împreună, învins de puternicul stăpânitor al mongolilor Timur-Lenk (Timur cel Șchiop, numit în genere Tamerlan) și muri curând după aceea în aspră prinsoare. Dintre cei șase fii ai săi: Mustafa, Suleiman, Isa, Kasîm, Musa și Mahomed, cel dintâi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare de oști, care precumpănea pe-a frățini-său, având atâtea gloate valahiene și sârbești în ajutor, păreau de la început că pleacă cumpăna în favorul său; însă trădarea mai multor aliați, precum și un meșteșug izbutit al inamicului îi dădură acestuia biruința. Încă pîn-a nu se începe bătălia, împăratul Emanoil începu în taină înțelegere cu craiul Serbiei, Ștefan, fiul lui Vulc, înduplecîndu-l a crede că i-ar fi și datoria și folosul de-a trece cum se va-ncepe lupta în partea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dete pas hotărâtor contrarului său Musa, care, deși iute la mânie și pornit, ba încă crud și tiranic, dezvolta însă un spirit de prevedere și pază, de minte trează și de socoteală, care la urma urmelor au dat steagului său biruința asupra rivalului celui ușor. Înlesnit de Mircea cu de prisos atât cu bani cât și cu ajutor de oaste, întărit prin mercenarii și căpitanii lui Suleiman, câți nu-i fusese cu credință, Musa la-nceputul anului 1410 înaintă din ponoarăle
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
își încheie cariera și abia acuma putură ajunge la cârmă fiii lui Petru Mușat. Atât din sfâșierile dinlăuntru cât și din starea negata a clădirii politice din țară, precum și din atârnarea de țări străine învecinate se poate deduce lesne cumcă biruința coborâtorilor direcți asupra rudelor colaterale nu s-a putut întîmpla fără turburări înlăuntru, fără intrigi de dinafară. Iuga vodă. Cei cinci fii ai lui Petru: Roman, Ivașco, Vilcio, Iuga și Alexandru, având toți drept egal de moștenire, dar neputând urma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
48 Daniil Sandu-Tudor, Dumnezeu - Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Sandu-Tudor, Dumnezeu - Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă a mediocrității și a șiretlicului. Așadar încă o dată: nimeni nu gândește, nici poate gândi la restabilirea unor privilegii a căror esență medievală, datoriile către stat, au dispărut. Un boier vechi sub domniile române era aproape sclavul statului. Lui i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai sus a "Romînului" și-a adus fără îndoială aminte de vestitul întru ale socotelelor, Nastratin. Timur - lenk, adică Timur cel Șchip (răsbotezat de apuseni în Tamerlan) era contimporan cu Baiazid I și cu Mircea cel Mare. Se știe că biruința lui Timur la Angora asupra lui Baiazid a avut 75 {EminescuOpXIII 76} efectele cele mai bune pentru Țara Românească, căci în urma ei, Mircea punea și scotea pe tronul otomanilor la împărați după plac. Timur avea un hoge caraghioz pe care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rosa) (item Paraskeve) ung. Piroșka (Rachela, nume biblic) ung. Rosza (Speiridion) ung. Simon (sophron, înțelept) ung. Szombor (sophronia gr. înțelepciune) ung. Sara (de la Sappheiros, Zamfir, piatră nestimată albastră) ung. Samu (Xenia, peregrina, alienigena = străină) ung. Szeren (-chifor, Nikephoros, purtător de biruință - Victor) ung. Tibor (Euthanasia), ung. Anna (triphanos, triluciu) ung. Tamas (Toma) (fem. de la Tatius și Tatianus Tatiana, nume italic) ung. Terez (Terentius, nume latin) ung. Lorincz (Laurentius) (Trif-an, triphanos, triluciu) ung. Tihamer, nume tartaric (Kyrillus) ung. Karoly (Tatianus) ung. Tizian
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1438 ban de Severin, unde are ocazie a-și câștiga glorie împotriva turcilor. După moartea lui Albrecht, Uniad se declară pentru Vladislav I în contra văduvei regale Elisabeta. 1442 împreună cu Nicolae Uilac (Nicolaus Olacus ) deveni voievod al Ardealului și câștigă o biruință strălucită asupra turcilor. ["ȘTEFAN V MUȘAT... "] 2264 Ștefan V Mușat ca culminațiune a trei dinastii române ["CA TOȚI ROMÎNII ADEVĂRAȚI... "] 2263 Ca toți românii adevărați Ștefan Vodă era ardelean de origine și anume mureșan. Ca și Uniad Corvinul, ca și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici o valoare în vremurile în care trăiești tu. Dacă e așa, sper ca măcar ideea că frământările tale au mai fost împărtășite și de altcineva să te facă să găsești calea și să conduci armatele Domnului Dumnezeului nostru spre ultima biruință. Bărbatul de pe ecran schiță semnul cercului în aer și apoi imaginea dispăru. Radoslav rămase multă vreme țintuit pe scaun. Extratereștri? Omenirea renunțase de mai bine de treizeci de generații să mai creadă că, după opt sute de ani de explorare spațială
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ș( opera lui Panait Istrati. Paradoxal, după ce (l zugrăvește (n culori teribile pe Gherea, Lovinescu conchide: "Dintr-o astfel de luptă s-ar fi crezut că nu putea ieși biruitor dec(t Maiorescu; peste inegalitatea de mijloace ș( valoarea personală, biruința a rămas, totuși, de partea acțiunii lui Gherea, pentru că răspundea evoluției criticei" (Lovinescu, 1940: 283, vol. II). Lovinescu (l atacă pe Gherea viz(nd aproape exclusiv partea de critică literară a operei sale, deși la Gherea aceasta este puternic legată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
48 Daniil Sandu-Tudor, Dumnezeu - Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Sandu-Tudor, Dumnezeu - Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
48 Daniil Sandu-Tudor, Dumnezeu - Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]