1,252 matches
-
jugăre. Numărul locuitorilor, de acum, variază. După recensământul din 1921 sunt 1350 de suflete dintre care: 3 sârbi, 1312 români, 23 germani și 12 magheari. Din 1919 Sărcia, din nou aparține Districtului Torontal. În anul 1794, și-au construit o bisericuță din lemn și pământ bătut, acoperită cu stuf și cu un singur clopot, așezat pe un scaun de lemn în fața ei. A fost sfințită doi ai mai târziu. Aproape o sută de ani, enoriștii sărcieni, și-au oficiat slujbele religioase
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
lemn și pământ bătut, acoperită cu stuf și cu un singur clopot, așezat pe un scaun de lemn în fața ei. A fost sfințită doi ai mai târziu. Aproape o sută de ani, enoriștii sărcieni, și-au oficiat slujbele religioase aci. Bisericuța de lemn și două străzi ale satului, în vara anului 1894, au fost mistuite de flăcările unui incendiu groaznic. Pe locul bisericii vechi, în anul 1896 construiesc un nou lăcașe sfânt mai mare și mai frumoasă și bineînțeles din material
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
într-o casă închiriată. Prin anii 1760 Sărcia s-a aflat încă pe locul numit Șâbova din apropierea Șurianului. Mai târziu, prin decrtul Imperiului Habzburgic se mută pe locul de astăzi numit Mălăiște. Aci și-au construit, în anul 1794, o bisericuță din lemn și pământ acoperită cu stuf. A fost sfințită doi ani mai târziu dar a fost mistuită în marele incendiu din vara anului 1894. Ca preot în timpul acela se amintește Grigorie Petrovici urmat de alți preoți pe cum: Janko
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
acum 15.000 de ani. La bătrânețe, ca multe alte mamifere (ex. elefantul african) ursul de peșteră se retrăgea să moară în același loc ca și strămoșii sau predecesorii săi. Mărturie stau numeroasele cimitire descopertite în peșterile din România (Peștera Bisericuța, Peștera cu Oase). Peștera a rămas astfel închisă până pe 17 septembrie 1975, când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea porțiunii de la intrare, în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului (marmură). În puțul deschis a coborât pentru prima dată, minerul
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
cel Viteaz. În jurul mănăstirii s-a format treptat satul Teodoreni, care și-a schimbat numele în Burdujeni, în perioada cât acesta a aparținut marelui logofăt și cronicar Miron Costin. Mănăstirea Teodoreni a fost zidită pe locul unde se afla o bisericuță din lemn, al cărui ctitor a fost Ștefan cel Mare. În jurul bisericuței existau întinderi pustii. Când mai târziu în locul acestei biserici, a luat ființă Mănăstirea Teodoreni, i s-au dăruit bogății și destule moșii, dar lipseau muncitorii ce trebuiau să
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
a schimbat numele în Burdujeni, în perioada cât acesta a aparținut marelui logofăt și cronicar Miron Costin. Mănăstirea Teodoreni a fost zidită pe locul unde se afla o bisericuță din lemn, al cărui ctitor a fost Ștefan cel Mare. În jurul bisericuței existau întinderi pustii. Când mai târziu în locul acestei biserici, a luat ființă Mănăstirea Teodoreni, i s-au dăruit bogății și destule moșii, dar lipseau muncitorii ce trebuiau să lucreze. Pentru lucrul terenurilor mănăstirești se foloseau țărani ruteni numiți „vremelnici” aduși
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
10-15 minute de mers de Mănăstirea Sihla, potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată de un cadru natural deosebit. Până la peșteră se ajunge pe două poteci, prima duce spre o mică bisericuța aflată sub stâncă Sihlei, si de acolo înspre peșteră, iar cea de a doua se îndreaptă spre drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Schitul Sihla. Pe poteca pietruita care se îndreaptă spre drum, pe partea stângă se află o stâncă
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Mănăstirea de maici. La Cerna se pot vedea Casă Memoriala a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se gaseste “La cetățuie”, vestigiile unei așezări întărite din epoca neolitica, de tip Gumelnița. În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafață în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată în sec.XI-XII, din cărămizi române
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcționate spre
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având "hramul" „Sfinții Voievozi”, și Schitul Cioclovina de Sus, ridicat de același egumen în anul 1714, pe vârful muntelui având hramul „Schimbarea la Față”. Bisericuța Schitului Cioclovina de Sus a fost pictată în anul 1999 de pictorul Grigore Popescu. A fost sfințită de IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolitul Olteniei în vara anului 2005. Mănăstirea Tismana a fost și rămâne cea mai veche vatră
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
dat dispoziție să se sape în masivul de sare, la o adâncime de 21 metri, o mare și frumoasă capelă cu hramul Sf. Varvara, unde se rugau muncitorii înainte și după terminarea lucrului. În anul 1810 a fost sfințită o bisericuță de lemn la Cacica, la care se adusese deja din 1809 o reproducere a Icoanei miraculoase a Maicii Domnului "Madona Neagră" de la Częstochowa (Silezia). Această icoană a fost venerată încă de la început ca Icoană făcătoare de minuni. În 1844, arhiepiscopul
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
credincioșii romano-catolici din Bucovina se aflau sub jurisdicția Arhiediecezei de Lemberg, având în total 28 de parohii grupate în 3 decanate. Preoții misionari sosiți aici au găsit biserica într-o stare ruinată, preotul paroh Kasper Słomiński descriind-o astfel: ""o bisericuță foarte săracă și mică; apreciată de autorități drept baufällig, poate fi închisă oricând"". Ei au hotărât să construiască o nouă biserică, mai mare, dar guvernul Ducatului Bucovinei care trebuia să suporte 1/3 din cheltuieli a tărăgănat acordarea autorizației de
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
gospodărie de oameni înstăriți. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormitorul mamei și surorilor poetului. În această casă a locuit familia Eminovici până în 1878. Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuță de familie, care datează din anii '60 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase. În spatele bisericuței se află mormintele părinților lui Eminescu (Raluca și Gheorghe Eminovici) și a
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
1878. Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuță de familie, care datează din anii '60 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase. În spatele bisericuței se află mormintele părinților lui Eminescu (Raluca și Gheorghe Eminovici) și a doi frați ai acestuia (Iorgu și Nicu). După moartea căminarului Gheorghe Eminovici (1884), casa nu a mai fost locuită, ajungând să se ruineze. Într-o fotografie din 1916
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
starea precară a casei: "stîlpii cerdacului lunecau în față" din cauza "unei lente surpări și alunecări de teren". În anul 1924, casa unde a copilărit Mihai Eminescu și care rămăsese nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. La acea vreme și bisericuța de lemn, ca și mormintele părinților lui Eminescu, erau "complet părăsite și acoperite cu bălării...", după cum consemna, în 1926, "Revista Moldovei" din Botoșani. Deoarece casa familiei Eminovici din Ipotești era ruinată, proprietarii moșiei Ipotești au dărâmat-o până la temelie în
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
a doamnei Margareta. În anul 1661, viceprefectul Blasiu Koicsewicz face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că la Baia este o biserică de piatră, destul de mare, cu trei clopote. Casa parohială era din lemn. Aici mai exista o ""bisericuță a Sf. Apostoli Petru și Pavel, unde parohul slujește liturghia în anumite zile"". Aici mai rămăseseră doar 189 sași catolici, în afară de copii. Misionarul Vito Piluzzi din Vignanello preciza într-un răspuns din 26 august 1671 la un chestionar al Congregației
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Austria interioară) și apoi în Boemia. Este guvernator al orașului Praga (funcție onorifică) timp de doi ani, înainte de a se retrage din armată în 1803. Moare la Elbeteinitz, Boemia (actualmente, Týnec nad Labem, Cehia) și este înmormântat în cimitirul unei bisericuțe.
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
Mănăstirea Slătioara este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată în satul Slătioara din comuna Râșca (județul Suceava) și înființată în anul 1993. Pentru deservirea necesităților religioase ale credincioșilor ortodocși din satul Slătioara a funcționat o bisericuță de lemn, construită în anul 1797, care a devenit cu timpul neîncăpătoare. În anul 1979, a fost numit ca paroh la Slătioara preotul Vasile Bostan. În condițiile în care statul comunist demola biserici și permitea cu foarte mare greutate construirea
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
neputându-se vorbi aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de înțeles că ar fi
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de înțeles că ar fi fost posibil să mai fi existat și o altă biserică tot din lemn, care ar fi fost arsă. Despre existența unei parohii
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
întreținere a bisericii parohiale, prin înlocuirea tencuielilor interioare și a picturii care era degradată și a fost repictată în tehnica „fresco”. Tot în această perioadă a fost înlocuit și mobilierul din interior, fâcându-se și reparații exterioare la această biserică. La bisericuța veche, monument istoric, au existat cărți de cult care au fost folosite și în biserica nouă. Pe parcursul timplui și la această biserică s-au făcut mai multe reparații de întreținere, dar cea mai importantă lucrare s-a făcut în anul
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
timplui și la această biserică s-au făcut mai multe reparații de întreținere, dar cea mai importantă lucrare s-a făcut în anul 2010, când acoperișul distrus de intemperii a fost înlocuit cu un altul, tot de șindrilă. Lângă această bisericuță se găsește oficiul parohial. În parohia Someșu Rece există și credincioși aparținători cultelor baptiști și penticostali, cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
, aflată în satul Nicula, comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, a avut hramul "Adormirea Maicii Domnului" și a fost prima biserică a Mănăstirii Nicula. Din păcate această bisericuță a fost mistuită de flăcările unui incendiu devastator la 24 aprilie 1973. În anul 1602 a ars tot satul Nicula, inclusiv biserica, după care sătenii și-au refăcut casele și gospodăriile. În locul bisericii din lemn arse în 1602 și-au
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
stare avansată de degradare a fost demolată, bârnele fiind tăiate și folosite ca lemne de foc. A fost cuprinsă în studiul lui Leontin Ghergariu, ce a vizitat biserica, stabilindu-i planimetria. Cimitirul vechi din centrul satului păstrează încă urmele vechii bisericuțe. Piciorul mesei altarului, și azi în picioare, păstrează vie amintirea bisericuței de lemn. Tradiția locului spune că biserica a fost adusă din satul Nadiș, aflat doar la câțiva kilometri de Sălățig. Momentul în care aceasta a fost adusă nu se
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
folosite ca lemne de foc. A fost cuprinsă în studiul lui Leontin Ghergariu, ce a vizitat biserica, stabilindu-i planimetria. Cimitirul vechi din centrul satului păstrează încă urmele vechii bisericuțe. Piciorul mesei altarului, și azi în picioare, păstrează vie amintirea bisericuței de lemn. Tradiția locului spune că biserica a fost adusă din satul Nadiș, aflat doar la câțiva kilometri de Sălățig. Momentul în care aceasta a fost adusă nu se cunoaște. Conform notițelor lui Ghergariu, biserica avea planul dreptunghiular, împărțit după
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]