12,392 matches
-
să-i așeze în lunca Dunavățului, sau în curmătura Beșicatei. Și a rămas vorba așa și ne-am întors noi în sat la Fruntești cu pitac di la boier către fruntașii satului: Oprișan, Perju, Corniță, Ciuchi, și Bârgu pe care boierul îi ruga să facă cum or putea să rămână la noi acești creștini pentru a ierna. Și după ce ne-am adunat cu toți, am hotărât noi toți să-i găzduim pe toți la noi în sat și să li dăm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
li dăm cele trebuincioase până s-or așeza.” Cunoștințele noastre despre bejenarii ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și tăbărând au stat cele cinci familii la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la noi în sat. Și tăbărând au stat cele cinci familii la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie, parte din ei cu pământ, iar parte din ei le-au făcut din bârne de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bădăluță. începutul satului Lunca este legat, după unele mărturii ale bătrânilor din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către domnitorul țării „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”. Atunci când proprietarul pământului avea nevoie de mână de lucru, oferea și unele avantaje celor care vor lucra moșia. Așa că boierul Ștefan Rossetti nu a făcut un act de caritate; se supunea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către domnitorul țării „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”. Atunci când proprietarul pământului avea nevoie de mână de lucru, oferea și unele avantaje celor care vor lucra moșia. Așa că boierul Ștefan Rossetti nu a făcut un act de caritate; se supunea și el necesității, dar și obiceiului pământului, dar mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul ocupat cu gospodăria, grădina, toloaca satului, apoi pentru plantațiile de pomi și de vie, țăranul clăcaș nu datora nimică boierului; prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie și coaja - cu greu pot fi numite case, locuințe, erau mai mult adăposturi, colibe și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a căsătorit în satul Slobozia, în familia Curteanu care era și în Lunca-Filipeni. Primul din familia tirbu-Dura și-a întemeiat gospodăria la locul numit „Fântâna Durii”, situat la liziera dintre izlazul comunal și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și Olaru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși pe muncă, pentru ași depăși condiția de țărani clăcași, fără pământ, dependenți de boier, dar și de răzeșii bogați, au devenit repede concurenți pentru răzeșii din jur, atât în ce privește administrația comunei (erau avantajați de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari pe suprafețe cât mai mari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
copii: Ileana, Domnica, Maria, Ecaterina, Toader, Frăsina și Rusanda. Pe lângă agricultură și creșterea animalelor, bunicul mai făcea și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai Ștefan Boca și bunica Maria Boca născută Știrbu. Amândoi au fost agricultori, muncind mai mult pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grup de oameni fugiți din Bucovina, despre care am auzit eu ar fi fost format din vreo 10 familii și s-au îndreptat spre comuna Băcești din județul Roman și s-au așezat pe o moșie. Nu țin minte numele boierului acelei moșii. Au lucrat pe acea moșie vreo 2 ani, timp în care numărul lor a crescut la vreo 40 de familii, deoarece au mai venit și alți fugiți din Bucovina de prin satele Părhăuți, Botușana, Cașvana, arbore, Costâna, Ilișești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deoarece au mai venit și alți fugiți din Bucovina de prin satele Părhăuți, Botușana, Cașvana, arbore, Costâna, Ilișești și altele. După un timp, acești oameni nu au mai putut sta la Băcești pentru că s-au ivit neînțelegeri între ei și boier. Ei, temându-se să nu fie denunțați, într-o noapte de primăvară, prin luna mai, cam pe la anul 1820, au plecat din Băcești căutând alți stăpâni mai în centrul Moldovei. și mergând în convoi de căruțe unii cu cai, alții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boii și i-au dat să pască pe es. Ei cu femeile s-au apucat să-și pregătească de mâncat. Unde au oprit ei era drumul care mergea spre satul Fruntești - dinspre Bacău. în timpul popasului lor, pe drum a trecut boierul Dumitru Rosetti în trăsur cu 6 cai înaintași mânați de vizitiul Stativă. Văzând convoiul de căruțe și oamenii care poposeau, boierul a spus vizitiului să oprească și l-a trimis să cheme la dânsul pe cel mai bătrân dintre oamenii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au oprit ei era drumul care mergea spre satul Fruntești - dinspre Bacău. în timpul popasului lor, pe drum a trecut boierul Dumitru Rosetti în trăsur cu 6 cai înaintași mânați de vizitiul Stativă. Văzând convoiul de căruțe și oamenii care poposeau, boierul a spus vizitiului să oprească și l-a trimis să cheme la dânsul pe cel mai bătrân dintre oamenii aceia. S-au dus la boier câțiva dintre oameni, în cap cu cel mai bătrân dintre ei, care se numea Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
6 cai înaintași mânați de vizitiul Stativă. Văzând convoiul de căruțe și oamenii care poposeau, boierul a spus vizitiului să oprească și l-a trimis să cheme la dânsul pe cel mai bătrân dintre oamenii aceia. S-au dus la boier câțiva dintre oameni, în cap cu cel mai bătrân dintre ei, care se numea Vasile Bârgăuanul, om care știa puțină carte căci el îi conducea pe ceilalți oameni din convoi. Toți ascultau de dânsul. Boierul i-a întrebat de unde sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceia. S-au dus la boier câțiva dintre oameni, în cap cu cel mai bătrân dintre ei, care se numea Vasile Bârgăuanul, om care știa puțină carte căci el îi conducea pe ceilalți oameni din convoi. Toți ascultau de dânsul. Boierul i-a întrebat de unde sunt și unde merg. Atunci ei i-au răspuns că sunt din Bucovina și merg să caute de muncă unde or găsi căci ei au plecat din Bucovina de asupririle autorităților și nu se mai întorcă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrebat de unde sunt și unde merg. Atunci ei i-au răspuns că sunt din Bucovina și merg să caute de muncă unde or găsi căci ei au plecat din Bucovina de asupririle autorităților și nu se mai întorcă înapoi. Atunci boierul i-a întrebat dacă vor să muncească pe moșia lui și oamenii au spus că vor s muncească. Atunci boierul a chemat un logofăt și i-a poruncit să ia oamenii cu convoiul de căruțe și să-i ducă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncă unde or găsi căci ei au plecat din Bucovina de asupririle autorităților și nu se mai întorcă înapoi. Atunci boierul i-a întrebat dacă vor să muncească pe moșia lui și oamenii au spus că vor s muncească. Atunci boierul a chemat un logofăt și i-a poruncit să ia oamenii cu convoiul de căruțe și să-i ducă în lunca pârâului Dunavăț și le-a spus oamenilor s se așeze în acea luncă și să aștepte până când s-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-i ducă în lunca pârâului Dunavăț și le-a spus oamenilor s se așeze în acea luncă și să aștepte până când s-o înapoia el de la Bacău. Prin preajma luncii pârâului Dunavăț erau numai păduri. După de s-a înapoiat, boierul s-a învoit cu acești oameni ca ei să-și facă case în acea luncă de pe moșia lui, cu lemne tăiate de prin împrejurimi, se crească vite și animalele care le trebuie pe lângă case și, în schimb, să muncească cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe moșia lui, cu lemne tăiate de prin împrejurimi, se crească vite și animalele care le trebuie pe lângă case și, în schimb, să muncească cu palmele și cu vitele numai pe moșia lui. Nu aveau voie să muncească pe la alți boieri, prin împrejurimi. Oamenii sau învoit așa cu boierul și au început să-și facă case fiecare dup puterea lui. Se zice că cel care a bătut primul par în lunca Dunavățului și și-a făcut cas a fost acel Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împrejurimi, se crească vite și animalele care le trebuie pe lângă case și, în schimb, să muncească cu palmele și cu vitele numai pe moșia lui. Nu aveau voie să muncească pe la alți boieri, prin împrejurimi. Oamenii sau învoit așa cu boierul și au început să-și facă case fiecare dup puterea lui. Se zice că cel care a bătut primul par în lunca Dunavățului și și-a făcut cas a fost acel Vasile Bârgăuanu. Oamenii nu și-au făcut toți casa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]