2,653 matches
-
stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
O soluție mai bună la vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată, aprecia că plângerile către Isprăvnicie „prin care lăcuitorii satului Torcești să jăluiesc și-mi impută niște lucruri neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere autorităților centrale măsuri drastice de reprimare împotriva locuitorilor care „nu se supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Dar nu ar fi drept dacă nu am recunoaște și anumite merite, pe care le-a avut Panait Balș în administrarea și buna gospodărire a moșiei și a satului Torcești. De timpul stăpânirii lui se leagă construirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dar nu ar fi drept dacă nu am recunoaște și anumite merite, pe care le-a avut Panait Balș în administrarea și buna gospodărire a moșiei și a satului Torcești. De timpul stăpânirii lui se leagă construirea unor impozante curți boierești pe vatra satului Torcești, clădiri suspendate pe piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului Bârlad, ce se produceau destul de frecvent. Apoi, trebuie să subliniem înzestrarea bisericii satului cu „o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
200 stânjeni, a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv clacă, proprietarul a primit ca despăgubire suma de 111.292 lei și 30 parale. Cu ocazia expropierii, merită a fi relatată și reținută încă o ciudățenie din comportamentul boierului Panait Balș, care aruncă o lumină în plus asupra caracterului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Hector. Neavând urmași, după decesul lui, moșia a fost preluată de o nepoată, Elena, fosta soție a generalului Eremia Grigorescu care, împreună cu fiul ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate aici de către vechii lor stăpâni, inclusiv o cramă modernă, sunt încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bună stare. Așa ar fi trebuit și ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat cât de cât spirit gospodăresc și respect pentru muncă la cei care au preluat în stăpânire averile boierești după cel de-al doilea război mondial. La Ivești fusese construită o ingenioasă fântână, prin care se asigura necesarul de apă în special pentru stropitul viei nobile, fântână ce folosea forța eoliană și care funcționa fără întrerupere. Dar și această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
singulare, iar cei arătați ca fiind fără căpătâi ajung la un total de 12 persoane, apreciind și la ei că numărul are în vedere persoane și nu familii. La fiecare sat se află scris și numele stăpânului, dacă satul este boieresc sau mănăstiresc, iar cele neaservite sunt arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a celei boierești, trebuia să satisfacă toate nevoile de întreținere, deci mai mult loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stau lucrurile și la Umbrărești. La numai 6 ani după 1848, inginerul hotarnic Fotache Ghețu măsoară și hotărnicește moșia Umbrăreștilor dintre Bârlad și Siret, alcătuiește și un ingenios Plan topografic în care sunt consemnate următoarele suprafețe: -„Umbrăreștii partea de sus” boierească, 1.003 fălcii și 20 prăjini, -„Umbrăreștii partea de jos”, răzeșească, 1.093 fălcii și 36 prăjini. Rezultă că, în total, suprafața moșiei Umbrărești era, în 1854, de 2.098 fălcii și 56 prăjini, o diferență de 446 fălcii în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești se înregistrează suprafața de „4.864 fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici decât a Torceștilor. Iar în Planul Umbrăreștilor aflăm înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
introduc anumite condici, în care sunt consemnate numeric unele venituri și cheltuieli, recoltele pe moșii și vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi și oamenii săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ci doar o sumă de bani dată unor oameni angajați la cosit. Având în vedere numărul mare de animale e de înțeles că se strângeau cantități cu mult mai însemnate decât se arată mai sus, chiar și peste necesarul gospodăriei boierești. Aspectul rezultă și din faptul că boierul vindea unele cantități de fân; într-un răvaș al unui slujitor constatăm acest lucru, când îi scrie: „Și pentru fân, s-au vândut dintr-însul; clăile cele mari le-am vândut cu 12
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o sursă în plus de venituri bănești pentru boier. Sugestive și demne de consemnat, pentru perceperea cât de cât corectă a stării economice a moșiei Umbrăreștilor, implicit a preocupării locuitorilor în context, ni se par sumele rezultate din venitul morilor boierești. Dăm câteva exemple. Printr-o scrisoare, un vechil trimite stăpânului său, Gavril Conachi, știrea că pentru anul 1794, venitul morilor de la Umbrărești, stabilit la 900 lei, „l-am vândut vornicului Andoni din Liești și lui Toader morar din Umbrărești din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea fi decât pe apa Bârladului, în perimetrul vetrei de sat. În 1685, marele vornic Gavril Costache lăsa prin diata întocmită atunci „fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație dintr-o hotarnică de mai târziu a satului Bârlădeni (Podoleni), unde se arătă că o piatră despărțitoare de hotar se pune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion Ferariu, de profesie fierar”, martor la o naștere declarată de Ion Sava Ferariu; „Simion Lemnariu de 80 de ani, de profesie lemnar”, martor în 1899 la decesul lui Serea Vasile Răducan. Trebuie remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci familia întreagă. Indiscutabil că meșterii fierari de pe la curțile boierești erau mai numeroși decât cei pe care îi întâlnim acum în documente. Iar boierii aveau asemenea oameni întreprinzători și pentru alte meșteșuguri. Într-o scrisoare către Gavril Conachi, datată 4 mai 1795, slujitorul său, Ștefan Brebul, îl informează și-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să fi fost aceasta realitatea la Torcești ? Greu de acceptat o asemenea situație, cu atât mai greu cu cât în zilele copilăriei noastre, deci după primul război mondial, foști robi țigani de la Torcești, stabiliți între timp la marginea satului Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și crâșmele sătești erau patronate de elemente străine de sat, de cele mai multe ori, îndeobște, este totuși admis că toate satele temeinic organizate și complet structurate își aveau un anume loc de comerț, crâșma satului, dar și hanurile de la marginea satelor boierești mai mari, ori situate la încrucișări de drumuri, la treceri peste poduri, dar și pe drumurile mari cu tract intens. Spre exemplu, pe drumul cel mare Tecuci-Galați, de pe terasa estică superioară a Bârladului, în Planul hotarnic din 1841, pe direcția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi aplicat. Valoarea sa rămâne însă de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea moșiei boierești și care merge strict în linie dreaptă, căzând perpendicular pe valea Herătăului. Că traseul și existența drumurilor din vechime nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea drumurilor existente până la Legea din 1868 de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]