3,082 matches
-
în urma lui. Nu aude nimic, nu remarcă nici măcar iluzia unei umbre care să se țină după el. Fără tramvaie, autobuze sau mașini, străzile înguste și întunecoase nu sunt tulburate decât de ecoul pașilor săi. Peste tot se văd prezente efectele bombardamentelor. În jur, nici un obiectiv militar. Cratere proaspăt astupate, punctează grădinile și curțile oamenilor. Fațada unei case fără acoperiș este toată tăiată de urmele schijelor. Fantomatice, găurile negre ale ferestrelor se ivesc din tencuiala arsă a zidurilor asemeni găvanelor negre dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
când am vorbit ultima oară? Că de văzut, parcă au trecut ani. La auzul vocii ei Marius încearcă un sentiment de vinovăție. Nu poate să nu-i dea dreptate. La insistențele lui părăsise casa din București, devenit acum nesigur din pricina bombardamentelor, numai după ce el promisese că va suna regulat și în măsura posibilităților se vor întâlni la Sinaia. Atunci când rar reușea să-i telefoneze, schimbau pe fugă câteva cuvinte ca doi navetiști între două trenuri. Cât despre posibilitatea de a pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
freacă cu dosul palmei obrazul îndoliat de țepii unei bărbi de o zi. Trece lent și apăsat briciul peste cureaua de piele, special pregătită pentru asta. Învârte de două-trei ori robinetul, dar fără folos. Apa nu curge. Urmare firească a bombardamentelor. Revine în dormitorul încins. Pe noptiera de la capătul patului ține un pahar pentru setea nopții. E aproape gol dar pe front se bărbierise cu mult mai puțin. Înmoaie fața cu apa clocită, se săpunește îndelung cu pămătuful, apoi, atent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe alocuri, care măsoară nepăsător trecerea timpului așezat pe colțul mesei acoperită cu o mușama veche și decolorată. Lângă el, o lampă afumată și prăfuită, accesoriu absolut necesar în ultima vreme pentru momentele când lumina electrică se întrerupea frecvent datorită bombardamentelor. Marius înconjoară atent cu privirea întreaga încăpere. Pe canapeaua joasă, cu aspect ponosit, din stânga ușii, sunt aruncate în dezordine câteva furouri, prosoape, ciorapi fumurii, pudriere, rujuri. Dulapul deschis lasă vederii lucrurile dinăuntru. O haină de ploaie verde, decolorată de vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
părul, apoi explică prin semne preotului că trebuie să plece. În timp ce sublocotenentul se furișează afară, părintele face semnul binecuvântării. Deus tibi benedicas, miles 114! Ziua se îndreaptă către asfințit, dar rugurile incendiilor întârzie noaptea. Acalmia suspectă, întreruptă doar de acel bombardament, continuă. Puținul timp petrecut pe front îl învățase pe tânărul ofițer că astfel de clipe sunt înșelătoare, pot prevesti izbucnirea unor confruntări și mai violente. Sau, cine știe, se încheiase pacea? Poate că radiourile din întreaga lume anunță într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dată, nimeni nu mai dorea să toarne gaz pe foc. Trecut în rezervă, pornește o masivă documentare în portretizarea cu lumini și umbre a celor care conduceau atunci lumeaStalin, Hitler, Churchill, Roosvelt. Decesul logodnicei și a părinților lui într-un bombardament aerian american l-a aruncat într-o cruntă depresie. După înmormântare face cerere să fie trimis pe front dar cum la vizita medicală este diagnosticat cu platfuss, nu primește aprobarea. La 30 august 1944 privea cutremurat de la fereastra casei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
divizia să afle situația exactă. "Inadmisibil! Luptăm cot la cot cu ei și acasă deportează familiile soldaților aflați pe front." Dar Romulus nu mai are timp să primească răspunsul mult așteptat. Pe 12 ianuarie, dimineața devreme, ofensiva pornește cu un bombardament îngrozitor. Tunetul artileriei sovietice zguduie văzduhul. Povârnișurile abrupte ale înălțimilor sunt înecate în fumul nenumăratelor explozii. Noii sosiți sunt optimiști. Impresia generală este că nimic nu poate supraviețui acolo. De jos, pare că distanța până la creste este scurtă. Imagine amăgitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dispară. Altfel nu vom fi decât niște simpli figuranți într-un scenariu scris de alții și asta este împotriva oricărei rațiuni a firii. Nicky se descheie la curelușa căștii și cu vârful degetelor își șterge obrazul înnegrit. Când au început bombardamentele asupra Bucureștiului, logodnica mea a plecat împreună cu părinții mei în refugiu. Evident, i-am însoțit și eu. Pe drum, trenul a fost surprins în câmp de câteva avioane americane care au început să ne mitralieze. Ai mei au murit chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu ochi înduioșați. Nu înțelege limba celor doi, dar nu sunt necesare multe explicații pentru a înțelege drama ce se desfășoară sub privirile ei. În minte îi apare imaginea celor doi frățiori mai mici, morți împreună cu toată familia ei în bombardamentul efectuat asupra orașului ei, Heilbronn. Parcă îi vede aievea cum stăteau în fața casei ținându-se de mână atunci când ea plecase. Cu blândețe și grijă le explicase că ea trebuie să lipsească ceva timp, dar sigur o să revină. Războiul maturizase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ca un om beat. Are impresia că totul se desface în interiorul său. Din spate, o mână puternică îl trage înapoi. Nu, lasă-mă! Nu înțelegi! Trebuie să ajung la ele! Urletul lui sălbatec pare pentru moment că acoperă toate zgomotele bombardamentului. Se zbate cu puterea disperării. Izbutește să scape, dar numai pentru scurt timp. O altă pereche de brațe îl prinde de umăr. Se zvârcolește, se sucește în continuare, dar puterile îl părăsesc, în piept simte zbaterea neputincioasă a unor aripi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și textul cu majuscule "His Master's Voice". Un seif? Ce naiba poate să caute acolo un seif? Chipul livid al lui Marius trădează chinuri îngrozitoare. Habar n-am. Era ascuns într-o nișă din perete. Noroc cu nenorocitul ăsta de bombardament că numai așa l-am putut găsi. Dinspre crestele munților începe să sufle un vânt tăios care trece ca un geamăt prelung prin pădurea uriașă. Se prăvale peste ei, zgribulindu-i. Nu peste mult timp începe să ningă. Domol, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
apoi o sărută pe amândoi obrajii cu sinceră afecțiune. În sfârșit, ne întâlnim! Aproape că nici nu-mi vine să cred. Pot spune că e o adevărată minune. Aveți dreptate, cu adevărat un miracol. Ca și faptul că am supraviețuit bombardamentului, dar mai ales acelei îngrozitoare nopți de iarnă din munții Slovaciei. Apoi întâlnirea cu patrula militară germană, spitalul unde ai ajuns aproape moartă de frig împreună cu cele două fetițe. Niște îngeri care, nu vă ascund, mi-au dat puterea necesară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
orchestrăde Sabin Drăgoi, sub bagheta maestrului Ionel Perlea, anii grei ai celui de-al doilea război mondial (1940-1945), cutremurul de pământ devastator pentru bucureșteni, rebeliunea legionară, refugiul familiei Cionca în Ardeal (Sebeș) la familia soțului, Horia Pipoș, clipele dramatice ale bombardamentului american din 4 aprilie 1944 și a celui german din august 1944. Desigur că paginile memorialiste cele mai interesante rămân cele consacrate concertelor de la Viena, Berlin (în repetate rânduri), Lipsca și Oranienburg, recitalurilor de la București în propriul salon de muzică
Muzicieni rom?ni in texte si documente(XXV). Fondul Aurelia Cionca(III) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/83684_a_85009]
-
Iar Clujul a fân proaspăt cosit. Hidrocentrala de la Porțile de Fier ar fi fost astfel renovată încât să răspândească irezistibilul parfum al paradisurilor fiscale. în parlament discuțiile lâncezeau, omul nostru trebuia să întocmească o expertiză, opoziția se opunea, printr-un bombardament de moțiuni simple, guvernul șovăia, semnificativele creșteri de venituri pe ultimul trimestru al anului îi oferea un răgaz de meditație. Analiștii în specialitate opinau - unii că un impozit pe aer, proporționat cu capacitatea medie de respirație a cetățeanului de rând
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
respins cererea Angliei, o flotă engleză a fost trimisă, în luna iulie 1807, în strâmtoarea Sund, care transportă o armată de 20.000 de oameni, căreia urmau să i se alăture trupele pe care le retrăsese din Pomerania. După un bombardament intens, care a durat câteva zile, flotă daneză a fost capturată de englezi 267. Rămânea, totuși, deschisă, o altă problemă, nu mai puțin importantă din punctul de vedere al securității pozițiilor engleze în Europa de Nord, si anume cea poloneză. Iată pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
branșate la circuitul general sau pe grupe de salvare, de la distanța asta. Nu prea multe. Dar poate că e ora siestei pe aici. Propun un schimb cu două săptămâni în Antarctica. ― Ce crezi, Spunkmeyer? ― Un vânt infernal. N-au fost bombardamente. De-aici totul pare intact, dar vizibilitatea e proastă. Păcat că n-avem timp să folosim detectoarele. ― Vom explora locurile, personal. Gorman se uită pe numeroasele ecrane. Cu cât se apropia de clipa aterizării, părea și mai încrezător. Simplă maladie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cine te urmărește... În aceeași clipă, a sunat telefonul. Se restabiliseră liniile, îl auzeam pe Mihnea cu o claritate nefirească. „Robane, ești bine? Te-a zgâlțâit?“ Am început și eu să vorbesc, cu ochii încă pe monitor. „Lejer, ca la bombardament. Încă puțin și săream cu balconul. Mari și-acum tremură. Tu?“ „Nimic deosebit, m-am trezit doar cu motanul în cap. A fugit când a simțit că-ncepe să pice tencuiala. Veniți încoace?“ Era o întrebare nepotrivită, îți trecea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ceea ce pare!“), oricum de pomană: nu-i scoteau nici măcar pe eroi din încurcătură, darămite pe mine. Am decis să nu mint. „O femeie, habar n-am cine e. Mi-a zis ceva de Mihnea, după care a-nchis.“ „Ce vroia?“ Bombardamentul continua, un pas greșit și eram mort. Nu sufeream situațiile astea: nu făcusem nimic, dar mă simțeam cu musca pe căciulă. Reflex stupid, de infractor. „Zău dacă știu! Mi-a spus doar că Mihnea a făcut ceva rău sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
format numărul. Despre Nicolae Scurtu, circulau fel de fel de povești. Nimeni nu-i știa vârsta; părea la fel de bătrân ca și anticariatul său. Unii ziceau că făcuse avere cărând biblioteci întregi în ’40 și-n ’44, la cutremur și după bombardamentele nemților: intra cu cinci-șase elevi în clădirile lovite și pleca de-acolo cu camionul de cărți. După 1977, ar fi participat la demolările lui Ceaușescu, însoțindu-i noaptea pe muncitori cu basculanta, la evacuări. Alții vorbeau că devalizase BCU-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trăiesc, o să treacă o lună până să-și dea seama ce caută.“ „Chiar, ce caută?“, a intervenit Maria. „Și noi, mai ales, ce căutăm aici? Și cum ai aflat de accident? Și tot nu ne-ai spus unde ai dispărut?“ Bombardamentul nu se mai oprea. „Imediat, imediat.“ Mihnea și-a scufundat din nou mâna în ladă și-a scos de-acolo o sticlă de țuică și una de borviz. Parcă le-avea pregătite. „Acum ne scoate și-un vapor de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nokia 5110 (un hârb, mare și greu ca o piatră) și-un 6210 i, model nou, cu celulă fotoelectrică. Toate purtau denumiri ciudate, ca la mașini, cu tracțiune și cilindree. 5110 mă scosese din multe încurcături, era o piesă de bombardament, un Trabant al telefoniei mobile, dar îl manevrai imediat și bateria dura o săptămână. 6210 i, dimpotrivă, părea adus din viitor, cu butoanele lui digitale și carcasa metalizată, dar nu ținea mai mult de două zile, îl foloseam doar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
matricilor stilistice ca structuri ale inconștientului colectiv specific unei culturi particulare Blaga găsește de cuviință să vorbească doar la superlativ. "Nu ni se pare deloc exagerat să susținem că o asemenea matrice stilistică, o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hitler, a continuat să cadă peste întreaga ființă a statului Federal German. În fapt, Republica Federală Germană (RFG) își are ca moment fondator tocmai prăbușirea celui de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în funcțiune de regimul nazist. Odată cu repararea fizică a țării distruse de război s-a dat startul unui proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În prima jumătate a secolului trecut, la care se adaugă astăzi stilul de viață solicitant, trepidant cu multă distracție și „adrenalină” (În limbajul vulgar al massmediei), a nevoilor vieții moderne În contextul cerințelor tot mai sofisticate ale lumii de azi, bombardamentului informațional, ca și performanța impusă de societate și clamată pe toate drumurile. Adăugând acestora și nesiguranța zilei de mâine, avem tabloul complet care va realiza În final o stare de stress perpetuu, cu impact negativ asupra stării psihice și implicit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
devenit insuficiente În circumstanțele psihologice, sociale și economice ale societății moderne”. Este suficient să amintim aici ce a Însemnat agresiunea chimică asupra individului (practic 80% din tot ce omul utilizează direct sau indirect sunt produse chimice de sinteză), ca și bombardamentul informațional (o adevărată agresiune) cu impactul său asupra modului de trai și stilului de viață. 4. Alimentația - Îndeosebi subalimentația, dar și dezechilibrele În principiile nutriționale de bază, sunt factori de risc destul de comuni În epoca noastră, cu consecințe devastatoare În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]