1,233 matches
-
Chirurgie din Berlin, unde a studiat anatomia, fiziologia, obstetrica, chirurgia și, paralel, botanica și zoologia. Își continuă studiile la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg (1758-1759) și la Universitatea Georg-August din Göttingen (1759-1760), căpătând cunoștințe în domeniile pedagogiei, filosofiei, mineritului, zoologiei, botanicii (după sistema lui Carl Linné), agriculturii, matematicii și fizicii. În 1760 s-a transferat la Universtatea din Leiden, unde la vârsta de 19 ani a susținut disertația de doctorat pe tema « De infestis veventibus intra viventia» . După aceasta, el a
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
Pallas și ceilalți membri ai expediției s-au întors în Peterburg. La 33 de ani el era deja bolnav și cărunt. Rezultatele științifice obținute de expediția lui Pallas au întrecut orice așteptări. Au fost strânse materiale unice legate de zoologie, botanică, paleontologie, geologie, geografie fizică, economie, istorie, etnografie, cultură și obiceiurile popoarelor rusești. Colecțiile strânse în urma expedițiilor au fost trimise în Peterburg și arhivate în muzeul academiei. Unele din ele se păstrează și azi în muzeele Academiei de Științe din Rusia
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
unui călător, zoolog, botanist, paleontolog, mineralog, geolog, topograf, geograf, medic, etnolog, arheolog, filolog, ba chiar agricultor și tehnolog. În pofida multitudinilor de specialități cu care s-a confruntat, Pallas a fost în primul rând un enciclopedist, mai puțin savant. În domeniul botanicii, în afară de "Flora Rusiei", Pallas a mai scris monografii dedicate genurilor Astragalus, Salsola și altor plante. Ca să putem judeca aportul său adus zoologiei, s-a constatat că Pallas și-a depășit colegii de specialitate cu un întreg secol. De exemplu: Și
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
d. 23 februarie 1603) a fost medic, filozof și botanist italian. S-a născut în Arezzo, Toscana. După absolvirea studiilor (1551) la Universitatea din Pisa, unde i-a avut ca profesori pe Realdo Colombo la medicină și Luca Ghini la botanică, a predat o perioadă filozofie, medicină și botanică la această universitate. În 1554 (după alte surse, 1555), ajunge profesor de medicină și director al Grădinii Botanice din Pisa, succedându-l pe Luca Ghini, funcție pe care o va deține până în
Andrea Cesalpino () [Corola-website/Science/312323_a_313652]
-
și botanist italian. S-a născut în Arezzo, Toscana. După absolvirea studiilor (1551) la Universitatea din Pisa, unde i-a avut ca profesori pe Realdo Colombo la medicină și Luca Ghini la botanică, a predat o perioadă filozofie, medicină și botanică la această universitate. În 1554 (după alte surse, 1555), ajunge profesor de medicină și director al Grădinii Botanice din Pisa, succedându-l pe Luca Ghini, funcție pe care o va deține până în 1558. Mai târziu, este chemat la Roma pentru
Andrea Cesalpino () [Corola-website/Science/312323_a_313652]
-
a fost numit și șeful bibliotecii. În afară de publicarea cu succes a poeziilor sale, Haller își facea din ce în ce mai mult un nume în domeniul științific. La vârsta de 28 de ani, în 1736, el a fost numit profesor pentru anatomie, chirurgie și botanică la universitatea din Göttingen, unde a lucrat până în 1753 (1 octombrie 1736-29 mai 1753; prorector: 2 ianuarie 1741-3 iulie 1741 și 3 ianuarie 1743-2 iulie 1747) ajutând tinerii universități să obțină repede reputație internațională. În anul 1751 a fondat Academia
Albrecht von Haller () [Corola-website/Science/312398_a_313727]
-
(n. 10 martie 1795, Brașov - d. 18 decembrie 1869, Brașov) a fost un medic și farmacist sas originar din Transilvania, având preocupări legate de farmacie, medicină (cu diferitele ei ramuri în care se specializează pe rând), arheologie, numismatică și botanică. s-a născut la data de 10 martie 1795 în orașul Brașov (pe atunci în Imperiul Habsburgic). A urmat studii la Liceul Johannes Honterus din Brașov, după absolvirea cărora a intrat ca ucenic într-o farmacie brașoveană din Piața Sfatului
Johann Martin Honigberger () [Corola-website/Science/310064_a_311393]
-
ajunge și pe Vârful Muntele Mare (1.826 m), fie prin valea Devei și apoi peste Vârful Prislop (1.729 m), fie pe Valea Mare, trecând prin Tomnatecu. Urmând valea Bistrei, pe un drum forestier, se poate ajunge la rezervatia botanica “Molhașurile Căpățânii”. Traseul trece prin punctul numit “Steaua” - cumpănă de ape între bazinul Arieșului și bazinul Someșului Rece. Este situată pe un platou împădurit, la circa 1.600 m altitudine, între vârfurile Căpățâna și Bolomireasa și reprezintă tinoave care adăpostesc
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici rușculița sau lusca. Rezervația se afla în Munții Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348 m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii și Valea Grozei. Poienile cu
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
mare de predecesori în domeniul cartografiei Somaliei, abia acum s-a reușit să se realizeze o lucrare geografică importantă. Același savant a ținut să noteze: „Dimitrie și Nicolae Ghika înainte de a porni spre Africa au urmat cursuri de topografie și botanică pentru a putea fi astfel cît mai utili științei". Documentatul studiu al lui Pauliscke, tradus de D.G.C. și publicat ca anexă la descrierea expediției, se încheia astfel: „În cunoștința împrejurării că sînt cei dintîi români care au întreprins o călătorie
Dimitrie Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/308809_a_310138]
-
fiind condamnat la pedeapsa capitală la 8 octombrie 1937. A fost executat prin împușcare în 11 octombrie 1937. Grigore Borisov-Starîi a fost reabilitat în anul 1955. În anul 1964, numele său a fost dat fostei străzi a Viticulturii din sectorul Botanica al municipiului Chișinău. După dezintegrarea URSS, strada a fost redenumită Sarmizegetusa în onoarea capitalei militare, religioase și politice a vechii Dacii.
Grigore Borisov () [Corola-website/Science/309968_a_311297]
-
suprafață de 47,7 ha și adăpostește multe specii rare de plante și animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
grija unei familii protestante în ceea ce privește educația și practica religioasă, deoarece în zonă nu exista nici o biserică ortodoxă. O va termina în anul 1895, după care va urma la Paris Facultatea de Științe Politice. În paralel va frecventa cursuri de medicină, botanică, artă, litere, filozofie, istorie și drept. Se întoarce în România datorită anghinei pectorale, unde își va continua studiile până în 1898 când merge la Roma unde va urma Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor în Roma, Angelicum. Este în această perioadă (1902
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
Băcioi este o localitate-centru de comună aflat în administrația sectorului Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Băcioiul este așezat pe 7 coline: Cornișor, Frumușica-Oana, Hlobeni, Hamzeu, Molușteni, Silășteni și Străisteni. În urma analizei hărții geologice s-a constatat că secțiunea scoarței terestre de sub Băcioi e bietajată. Etajul inferior formează fundamentul cristalin al platformelor. În
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
fost rășpăluit de regimul comunist. Pe el s-au construit aeroportul, case de locuit, depozite, fabrici, necompensînd satului nimica pentru suprafață de cca 5000 ha în care intră tot podișul pînă la marginea Sîngerei, pe Bîc pînă la Muncești, toată Botanica, Schinoasa. În 1993 la 1 ianuarie Ferma Agricolă Bacioi dispune de o suprafață de 6218 ha de pămînt. Prin 1990 - 1991 s-a construit un drum bun asfaltat ce leagă Băcioiul cu țara prin sud și cu Chișinău. Distanța de la
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
în organizația social-democrată de tineret „Hanoar haoved” („Tineretul muncitor”). După ce a învățat mai întâi la gimnaziul „Herzliya” din Tel Aviv, în anul 1933 a absolvit prestigiosul gimnaziu ebraic din cartierul Rehavia din Ierusalim. În continuare, între anii 1933-1938 a studiat botanica, zoologia și bacteriologia la Universitatea ebraică, luând titlul de master în științe. Apoi a urmat cursuri de chimie, fizică și matematică. Titlul de doctor în științe l-a obținut în domeniul chimiei în anul 1941, cu o cercetare asupra măsurării
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
în anul 1833. A obținut titlul de doctor în teologie la Universitatea din Viena în anul 1841. A primit ordinele minore la 15 decembrie 1830, subdiaconatul și diaconatul la 12 și respectiv 13 octombrie 1839. S-a dedicat studiilor de botanică și a realizat o mare colecție de plante și cărți, care au devenit ulterior parte a Muzeului Național al Ungariei. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la 15 octombrie 1839. A efectuat apoi o serie de studii teologice la Universitatea
Lajos Haynald () [Corola-website/Science/304791_a_306120]
-
a contribuit la formarea geografiei ca disciplină științifică. Cercetările sale s-au extins și în afara Europei, de exemplu în America de Sud, SUA și Asia centrală. Von Humboldt a întreprins cercetările sale personal, având cunoștințe din domeniul fizicii, chimiei, geologiei, mineralogiei, vulcanologiei, botanicii, zoologiei, climatologiei, oceanografiei, demografiei și astronomiei. Prin cercetările sale a devenit foarte popular în Germania, fiind considerat un Aristotel și Columb al epocii sale. A elucidat aspectele disputate de Volta și Galvani referitoare la originea diferențelor de potențial electric. A
Alexander von Humboldt () [Corola-website/Science/304896_a_306225]
-
A fost al treilea copil al soților Petrache și Maria Săvulescu. A urmat școala primară și gimnaziul la Râmnicu Sărat, iar cursul superior la "Liceul Internat „C. Negruzzi”" din Iași. Aici, profesorul său Teodor Nicolau l-a îndrumat spre studiului botanicii. În 1907 a dat bacalaureatul și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București, unde a urmat și absolvit numai trei ani. În 1908 s-a înscris și la Facultatea de Științe Naturale a Universității București, pe care a
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
din București. Aici și-a susținut în 1916 teza de doctorat intitulată "Studiul asupra speciilor de Campanula L. din secția Heterophyllae ce cresc în România". Lucrarea a fost apreciată și notată cu "magna cum laude", devenind astfel primul doctor în botanică al Universității București. Între 1912 și 1921 a lucrat în cadrul Institutului Botanic de la Cotroceni iar în 1918 a fost numit șef de lucrări la Catedra de morfologie și sistematică vegetală a Institutului de Botanică din București. Timp de un sfert
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
laude", devenind astfel primul doctor în botanică al Universității București. Între 1912 și 1921 a lucrat în cadrul Institutului Botanic de la Cotroceni iar în 1918 a fost numit șef de lucrări la Catedra de morfologie și sistematică vegetală a Institutului de Botanică din București. Timp de un sfert de veac, și-a împărțit activitatea între Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău, unde a predat sistematica vegetală și fitopatologia, și Institutul de Cercetări Agronomice al României, înființat de Gheorghe Ionescu-Șișești. Cercetările întreprinse în
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
recent două sate din nordul Bulgariei sunt numite după el. Români din Dobrogea s-au stabilit și în Basarabia în sec. XIX fugind de stăpînirea turcească (satul Dobrogea) și în sec. XX la inițiativa unui călugăr călărășean (așezarea Dobrogea din Botanica).
Dobrotici al Dobrogei () [Corola-website/Science/306361_a_307690]
-
găzduită în palatul "Magna Curia". Muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții de științe naturale (botanică, paleontologie, etc.) și o bibliotecă de aproximativ 40000 de volume.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
Hristo-Botev pâna la intersecție cu str. Ungureanu, partea pară a str. Ungureanu pâna la intersecție cu str. Grenoble, 169, partea impară a str. Grenoble și Drumul Băcioiului pâna la intersecție cu str. Bacioii Noi, cu microsectoarele Aeroport și a Cartierului Galata. Toponimicul Botanica s-a afirmat datorită influenței Școlii de Horticultură, fondată în anul 1842. Datorită Școlii de Horticultură a fost înființat în Basarabia primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „Grădina engleză”. Locuitorii din preajmă îi spuneau „Grădina botanică”. Această „Grădină engleză
Botanica () [Corola-website/Science/305946_a_307275]
-
preajmă îi spuneau „Grădina botanică”. Această „Grădină engleză” (Parcul Botanic al Școlii) este considerată prototipul multor parcuri și grădini publice, apărute ulterior pe lânga numeroasele conace boierești. Iată de pe ce timpuri și de unde se trage numele fostei suburbii a Chișinăului - Botanica. Denumirea Botanica a prins rădăcini în uzul curent al populației și, atunci când s-a renunțat la fosta împărțire administrativ-teritorială, sectorul a primit denumirea veche, istorică - Botanica.
Botanica () [Corola-website/Science/305946_a_307275]