2,481 matches
-
la reducerea populațiilor acestui dăunător sunt speciile Dacnusa sibirica Tol., Diglyohus isaea Walk. și Opiuspallipes Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apar adulții. Factorii care limitează populațiile de Tetranychus usticae Koch. sunt prezentați în fig. 21. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
comun este frecvent în anii călduroși și secetoși, densitatea maximă a tripșilor se înregistrează în lunile iulie și august. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
160 C. Temperaturile scăzute constituie principalul factor de limitare a populației acestui dăunător. Astfel, adulții și ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
încălțămintea celor care lucrează în sere, prin apa de irigații etc. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător extrem de polifag. După unii autori, atacă peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți, salată morcov, țelină, varză, spanac, pepeni, fasole etc. Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadului, iar prezența galelor pe rădăcini
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care influențează negativ circulația normală a sevei. Nematodul rădăcinilor este mai sensibil la umiditate decât la temperatură. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 350 specii de plantă gazdă, ce aparțin la 43 familii botanice. Preferă culturile de morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină. De asemenea, atacă sfecla, cartoful, mazărea, lucerna, trifoiul, salata, tomatele, varza, căpșunul etc. Nu sunt atacate cerealele și sparanghelul. Datorită atacului se produce o îngroșare anormală și ramificarea rădăcinilor principale, rugozitatea tegumentului. De
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Isamu Noguchi despre care am vorbit mai sus, sau Memorialul veteranilor din Vietnam conceput de Maya Lin În Washington, În 1982. Există și exemple contemporane pe care le putem numi aici, precum traseul pietonal al lui Carlos Ferrater de la Grădina botanică din Barcelona, realizat Între 1995-1999. Acest traseu reprezintă o intervenție minimală asupra sitului natural, o ameliorare a peisajului. Un bun exemplu pentru această categorie este Biblioteca centrală a Universității din Delft proiectată de Mecanoo, finalizată În 1997 (Fig. 15, Fig
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
caracterologice și cele mai multe provenind din lumea plantelor." Proust realizează ceea ce marele critic german Ernst Robert Curtius a definit drept "transpunere a umanului în vegetal." Criticul român socotește fundamentală această observație căci luminează "marea metaforă din care se naște originala viziune botanică asupra lumii la Proust." Feminitatea, pasivismul, cloroza, viața sedentară, sensibilitatea luminii, autocontemplația, totul indică, așadar, afinitatea cu regnul vegetal și explică viziunea și arta proustiană. Antiteza esențială a lumii proustiene are doi poli: de o parte stabilitatea (țărănimea împlantată geografic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care o compun. În raport cu indivizii, acest tip de proces devine un factor extern constrângător, asemenea unui dat natural. • Trebuie să deosebim între protejarea speciilor și protejarea indivizilor. Speciile trebuie protejate în ecosistemul lor propriu, in situ. Grădinile zoologice și cele botanice conservă doar indivizi extrași din ecosistem. De aceea, se impune crearea unor condiții cât mai apropiate de ecosistem sau, ca soluție extremă, desființarea acestora. • Speciile de animale sălbatice sau ceea ce considerăm viață sălbatică în general merită să fie protejate deoarece
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
parfum și diversitate coloristică. Treptat, Întreaga floră Înconjurătoare va trebui să devină „aurul policolor și parfumat al Naturii”, În care se vor regăsi izvoarele de sănătate, trasmise din moși-strămoși, Încă din timpurile imemoriabile. x x x Prezentul volum, cu detalii botanice, ecologice, biochimice și terapeutice, este rezultatul unor ample studii efectuate În vastul arsenal fitoterapeutic existent În Natură. După sintetizarea principalelor coordonate ale apariției și evoluției afecțiunilor maladive, se Încearcă a se realiza corelațiile directe dintre boală și acțiunile specifice ale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
varianta sinonimică, hemicranie, are o sferă funcțională limitată, existând doar in vitro. Variabilitatea inter- și intradisciplinară asigură flexibilitatea conceptual-semantică a unităților terminologice, conducând la dezvoltarea omonimiilor: metro- dobândește valori semantice pe "orizontală", diferite în domeniul muzicii, în poezie, fizică, matematică, botanică, astrologie, medicină. Cardio- dispune de o mare variabilitate "pe verticală", fiind utilizat intradisciplinar, în medicină (anatomie, cardiologie, histologie). Variantele omonimice ale prefixoidului angio- sunt diferite de la domeniul de cercetare al botanicii la domeniul medicinii. Variabilitatea diacronică se poate manifesta intradisciplinar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Gazeta Medicală” (1865). Înființează, în 1876, „Societatea de Cruce Roșie” și „Societatea Științelor Naturale”. A redactat prima „Farmacopee Română” (1, 5, 13, 21, 22). În 1860 este numit general al Armatei Române, an în care se implică în organizarea „Grădinii Botanice din București”, concepută ca o bază de învățământ pentru studenți și bază de agrement pentru populația Bucureștiului (17). În 1866 participă la urcarea pe tron a lui Carol I, în fața căruia, ca un profet, a desfășurat harta României cuprinzând Ardealul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
acea galerie de portrete a oamenilor de seamă ai universității ieșene, veți Întâlni un zâmbet sfiicios, punând pavăză, aflat În continuă retragere. Evita contactele, se plimba de unul singur, personal l-am Întâlnit pe drumuri din afara orașului, adesea pe la Grădina Botanică. Stătea mai mult În casă, „ca un huhurez”, cum Îl caracteriza cineva, citea și scria, ieșea rar și singur. Un solitar, și-or fi spus cei mai mulți, un logician cufundat În teorii și formule, un ciudat. În realitate nu era deloc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
standard. La juma' de preț. Suntem felicitați pentru "înțelepciunea" de a fi întârziat semnarea contractului. Nu-mi rămâne timp de cumpărături, o să încerc pe aeroport. 23 iunie Seara de midsommar 2 Zi liniștită în grădină. A trebuit să iau determinatorul botanic ca s-o ajut pe Malin să culeagă floarea de midsommar 3. Petter a preferat să-i punem o banană sub pernă. Seara trec pe la noi soții Blenhiem-Ahlskog, dar fără bunicul. Au cu ei rachiu de plante preparat în casă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
felul lui Lucian și Millo, George Enescu, Agata Bârsescu și Aglaie Pruteanu, Miluță Gheorghiu și Costache Sava, un Vâlcu, Viorica Cortez, Ionel Voineag... Aici au dat culoare operei lor Corneliu Baba, Boușcă, Gânju... Casa Dosoftei Iașul se mândrește cu Grădina Botanică înființa tă de Anastasie Fătu, cu Muzeul de Istorie Naturală - unde în sala Elefantul la 1859 Divanul Ad-hoc al Moldovei a votat Unirea, cu Muzeul Politehnic, Pinacoteca și Biblioteca Județeană, Muzeul Literaturii vechi - Casa Dosoftei - și Muzeul Literaturii Rămâne de la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dirijoral la vârsta de 5 ani, pictorii Gheorghe Spiridon și Nicolae Ciochina, poetul Sergiu Adam, Alexandru Brăescu, fondatorul spitalului de Neuropsihiatrie ,,Socola”, Nicolae Brăescu, tenor cu spectacole la ,,Scală” din Milano... A locuit În natură luxurianta a Copoului, În preajma Grădinii Botanice, cu anotimpuri elevate și de vis. Lecturile lui preferate: Ion Barbu, Tudor Arghezi, Urmuz, Eminescu, Constantin Tonegaru, Nicolae Labiș, Edgar Allen Pöe, Rimbaud, Baudelaire, Göethe, Dostoievski, Rainer, Maria Rilke. Scos de sub terapia intensivă la un spital din capitală medicinii Moldovei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
este tot un volum nespecificat de bibliografia Academiei. Vă mulțumesc!” ana ieri, pana numai doar cu câteva ore În urmă, tânărul atletic și plin de viață alergase, vorbise, glumise, făcuse mișcări de alergare pe aleile Grădinii Copou sau ale Grădinii Botanice din preajma casei unde locuise, se Întâlnise cu vecinii și-i salutase respectuos - cum Îi era obiceiul, se hârjonise sau făcuse haz cu colegi și colege de aceeași vârstă, iar, deodată, ca un trăsnet, neprevăzut de fulgerul prevestitor, vestea macabră: a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vină. El a fost Vestitorul. Din prea marea plăcere de-a Îngenunchea/ sărut toate viorile lumii/ În melodia acestui câmp cu flori” acest hai ku străjuiește unul din cele mai frumoase monumente funerare situate În bucolicul cimitir din capătul Grădinii Botanice. Pe piatră funerară, vizitatorul curios poate desluși chipul unui adolescent cu trăsături Încă nedefinite, trecut mult prea devreme În eternitate. Indiferent dacă e primăvară, vara, toamna sau chiar iarnă, la rădăcina crucii se pot vedea flori proaspete și un mănunchi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de aneuploidie în lumea animală (la coropișniță: Gryllotalpa vulgaris). Cariotipul ca atare, propus inițial încă din 1933 de către italianul A. Chiarugi, a fost perfecționat și transformat în metodă uzuală de studiu de către agronomul indonezian Joe-Hin Tijo (1919-1922), inițial la Institutul botanic din Bogar (Java), apoi, din 1948, la Saragoza și Denver (SUA), din 1957. J-H. Tijo a lucrat în laboratorul lui A. Levan, căruia îi datorează enorm. Tehnica cariotipajului a progresat și după ce americanul Peter C. Nowell și colaboratorul său T.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
când, în vacanțele școlare își urma părinții, pe jos de la casa din Huși până aproape de Iași, în lunca Prutului, unde își aveau grădina. A urmat cursurile Liceului „Cuza-Vodă” din Huși, la secția reală. Acum a aprofundat cunoștințele geografice, geologice și botanice, valorificând lucrările geografice scrise de Ion Simionescu, dar beneficiind și de personalitatea unui profesor remarcabil de științe naturale în persoana prof. dr. Gheorghe Ionescu. După terminarea liceului în 1929, devine student la Universitatea din Iași, înscriindu-se la Facultatea de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acest privilegiu, muzeul fiind închis din cauza degradării avansate, edilii noștri nu sunt interesați prea mult de refacerea grabnică a celebrului muzeu, ca și a altor lăcașuri de patrimoniu!) puteau admira colecțiile bogate de minerale, roci și fosile, piesele zoologice și botanice unice sau spațiile destinate bibliotecii Societății de medici și naturaliști. Citim cu interes monografia muzeului, realizată de profesorul Neculai Macarovici, și aflăm că în 1925 directorul I. Borcea, marele nostru biolog, a reușit chiar în condițiile precare de atunci să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și culturale lăsate moștenire de admirabilii noștri înaintași, de ce domnilor gospodari ai orașului de azi? Cele câteva precizări se vor într-un fel premergătoare, adevărat, contrastante și triste cu destinul actual al instituției amintite, unui paradis terestru care este Grădina botanică din Iași. Medicul și naturalistul A. Fătu înființează în 1856 prima grădină de acest tip din România. Această grădină a fost situată în apropiere de Râpa galbenă și Palatul criminal (fosta închisoare) și a dăinuit până în 1914. Astăzi, de existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Asachi în Gazeta de Moldova (1856), Ion Ionescu de la Brad în Catalogul oficial al expoziției naționale din 1865 de la Frumoasa Iași, dr. N. Leon în Amintiri 1922 ș. a." cum afirmă profesorul M. Leocov, unul dintre foștii mari directori ai Grădinii botanice. Au urmat, cu timpul, și alte zone în care s-au organizat astfel de grădini, în scopul cercetării plantelor de o mare diversitate, devenite accesibile și marelui public vizitator, dar abia în 1960, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Universității ieșene, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de grădini, în scopul cercetării plantelor de o mare diversitate, devenite accesibile și marelui public vizitator, dar abia în 1960, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Universității ieșene, s-a hotărât locul definitiv și corespunzător (pe circa 150 ha) a actualei Grădini botanice, în dealul Copoului, pe lângă strada Dumbrava Roșie. Ea cuprinde ambii versanți ai văii Podgoria Copou, într-un minunat decor prin relief și frumusețe naturală. Iată o întâmplătoare dar ideală întâlnire în acest paradis, din care s-a născut un dialog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ambii versanți ai văii Podgoria Copou, într-un minunat decor prin relief și frumusețe naturală. Iată o întâmplătoare dar ideală întâlnire în acest paradis, din care s-a născut un dialog pe măsură: De ce fluturi, de ce spații vitale, de ce grădini botanice, domnule profesor? De ce atâtea și atâtea? Facem abstracție de multele considerații existente despre artă, natură și frumos, care pot părea extrase mai curând dintr-o estetică a ultimelor secole, ne dorim acum niște gânduri și idei incitante și actuale prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]