3,756 matches
-
în locul unde astăzi se află municipiul Marghita. Una dintre aceste legende susține faptul că numele orașului vine de la câmpurile cu margarete. Copacul (stejarul) face referire la pădurea bogată din jurul municipiului Marghita. Stânca din care se revarsă un brâu undat semnifică hidrografia localității, râul Barcău și izvoarele geotermale din zonă. Coroana murală de argint, cu cinci turnuri crenelate, reprezintă rangul administrativ al Marghitei, acela de municipiu. -----
HOTĂRÂRE nr. 637 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273538]
-
două ramuri de stejar verzi, dispuse în bandă și în bară, fiecare dotate cu câte șase frunze și trei ghinde, ale căror extremități se încrucișează, în partea de jos, în săritoare. În partea inferioară, pe fond albastru, se află trei brâuri undate în vârful scutului, deasupra cărora este o barcă de care atârnă, frontal, în bandă, un năvod ce acoperă, în partea de jos, doi pești poziționați în fascie, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint
HOTĂRÂRE nr. 636 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273537]
-
fascie, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu semnifică activitatea specifică zonei, agricultura. Ramurile de stejar fac referire la bogăția silvică a zonei. Cele trei brâuri undate fac trimitere la hidrografia localității - fluviul Dunărea. Barca, năvodul și peștii indică o altă ocupație de bază a locuitorilor, pescuitul. Coroana murală, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 636 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273537]
-
Încălțăminte 7. Pantofi de gală X X V. Echipament divers 8. Papion bărbați X - 9. Papion femei - X 10. Fular de mătase^1 X X 11. Curea din piele de culoare neagră lac X - VI. Însemne de grad și accesorii 12. Brâu de mătase^2 X - 13. Însemne de grad pentru aplicat pe mânecă X X 14. Butoni X X 15. Suport cu barete X X 16. Insigne X X ... 2. Ținuta G-2 (sezon cald) Nr. crt. Denumirea articolului de echipament Ofițeri bărbați
ORDIN nr. M.20 din 20 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264574]
-
Cămașă de gală X X IV. Încălțăminte 6. Pantofi de gală X X V. Echipament divers 7. Papion bărbați X - 8. Papion femei - X 9. Curea din piele de culoare neagră lac X - VI. Însemne de grad și accesorii 10. Brâu de mătase^2 X - 11. Însemne de grad pentru aplicat pe mânecă X X 12. Butoni X X 13. Suport cu barete X X 14. Insigne X X ... ^1 Pe timp noros și ploaie. ^2 În funcție de specificul activității se
ORDIN nr. M.20 din 20 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264574]
-
X X 12. Butoni X X 13. Suport cu barete X X 14. Insigne X X ... ^1 Pe timp noros și ploaie. ^2 În funcție de specificul activității se stabilește prin ordin al comandantului (șefului) activității portul vestei sau al brâului. ... II. Uniforma militară de oraș A. Pentru cadrele militare 1. Ținuta O-1 (sezon rece) Nr. crt. Denumirea articolului de echipament Forțe terestre Forțe aeriene Forțe navale I. Coifură 1. Șapcă pentru oraș și serviciu/Pălărie^1 X X - 2. Șapcă cu 6
ORDIN nr. M.20 din 20 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264574]
-
Marioară”, în timp ce aduna iarbă și frunze. S-a apropiat tiptil să o vadă. Cânta frumos. Dar mai frumoasă era ea, aplecată, cu sânii apăsând amenințător în bluza subțire și cu fusta ridicată într-o parte și prinsă cu poalele la brâu. Băiatul a rămas cu privirile ațintite pe pulpele puternice și frumoase, bronzate și fără de cusur, dezgolite până sus, uitând să mai clipească. Nu mai văzuse așa picioare de femeie și nici sâni legănându-se sălbatic la fiecare ridicare și coborâre
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
îți umblă câmpia, țiganul despotcovind răsăritul ți-a adus potcoavele, numai două, două ți-a adus din cele patru cerute, nu e nimic, ai să îl bagi mâine la carceră, știi, carcera aceea cu drugi de metal și apă până la brâu, timpul e albăstriu și sticlește pe pieptul tău, luna a plecat de pe câmp iar tu faci focul cu lemne subțiri, noaptea ți-a intrat în ochi, e văzduh printre chipuri, morarul a oprit moara, o să cumpăr făină pentru ... Citește mai
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
smoală,în timp ce pe coaste îți umblă câmpia,țiganul despotcovind răsăritulți-a adus potcoavele,numai două, două ți-a adusdin cele patru cerute,nu e nimic, ai să îl bagi mâine la carceră,știi, carcera aceea cu drugi de metalși apă până la brâu,timpul e albăstriu și sticleștepe pieptul tău,luna a plecat de pe câmpiar tu faci focul cu lemne subțiri,noaptea ți-a intrat în ochi,e văzduh printre chipuri,morarul a oprit moara,o să cumpăr făină pentru ... XXVI. AMINTIRE DESPRE TAICA
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
e din suflet și adevărat. Vătaf și-n sat, dar și la Călușari, Dinu era știut și cunoștea pe mulți. Îi părea c-ar fi zărit și el anul trecut un fecioraș oacheș, tare subțirel, înveșmântat în alb, încins cu brâu roșu, stând cu ochii prelinși la ceata Călușarilor. Amintindu-și asta, Dinu îl încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori trei? Frații se pomeniră cu Vătaful în ogradă
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
împreună în Germania, la o clinică particulară. - Dacă nu ți-aș fi spus că sunt medic, drept ce m-ai fi luat ? mă întrebă ea după ce ieșisem din baia unde făcusem un duș cu apă călduță și-mi legasem peste brâu un prosop flaușat. - Femeie de serviciu, menajeră, i-am răspuns eu râzând, aruncându-mă finuț peste ea și sărutându-i năsucul mic și cârn. O pufnise râsul. Mă simțeam extrem de bine în preajma ei. A fost un adevărat noroc pentru mine
SUSPICIUNILE RAŢIUNII PURE ÎN PAŞI UŞORI DE AMOR AFLAT ÎN DEGRADEU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378504_a_379833]
-
unicorn alb, apăruse un grifon înaripat ce purta pe grumaz o prea frumoasă călăreață cu ochii verzi de smarald, îmbrăcată într-o minunată hlamidă albă din piele de salamandră, drapată în jurul minunatului său trup și strânsă în talie cu un brâu verde bătut cu diamante și perle strălucitoare; o diademă din diamante și minunate mărgăritare ce dădeau și mai multă strălucire acelor ochi ca două fulgere verzi și părului revărsat peste umeri în cascade aurii ce făceau să pălească strălucirea razelor
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
zăpadă; Mosul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o balada. Urlă lupii. Nu se teme ! Simte gerul cum îl taie, Știe ca-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea ! DER ALTE FÖRSTER An dem dichten Waldesrand Geht ein dürrer, bärt’ger Greis; Schritte ziehen wie ein Band durch das weite, kalte Weiß. Auf dem weißen Schnee
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
dulce euforie, amețitoare iubire târzie. Te amestec cu florile de tei într-un mojar cu vise, aromoterapie în gând și vene, o emoție magică ce-mi scaldă ființa, ca o ploaie grăbită de vară si-apoi mă strânge c-un brâu, dintr-un frumos curcubeu. Mă-nvăluie amintirea și parfumul de tei, într-un joc de iele și fluturi în stomac, iar în Noaptea de Sânziene, la un concert parfumat, să ne vindecăm sufletul cu aroma euforică , a Teiului lui Eminescu din
IUBIRE CU PARFUM DE TEI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378898_a_380227]
-
nostalgice ale copilăriei, fac parte dintr-un album integru, dedicat mamei, într-o enumerare filmică. Cineva îți lărgește cărarea. Prunii, nucii, amiaza, noaptea Te măsoară lung. Într-un târziu, stai pe un răzor, Ciuperci, greieri, vântul aspru, Menta, curelușa de pe brâul tatălui Adorm lângă cărare. (Cărarea) Un postmodernism rezumat ar fi aceste mici sclipiri poetice, menite încântării lirice ca însuși titlul ales, Eudemonia, pentru care traducerea ar însemna fericire: "Eudaimonia (Greek: εὐδαιμονία [eu̯dai̯mo'níaː]), sometimes anglicized as
EUDEMONIA- ANA POP SÂRBU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379122_a_380451]
-
țeapăn, capitonat în catifea gri și dispăru înapoia unei draperii groase, tot gri. Atunci avui curajul să observ încăperea. Doamne! Abia acum mă cutremurai cu adevărat! Ridicându-mi privirea, observai plafonul înalt, un rotond despărțit de pereții camerei de un brâu de ferestre, și ele rotunde, prin care intrau raze groase de lumină. Cupola cenușie avea străluciri argintii venind dinspre niște aștrii pictați pe ea. Coborând treptat privirile, observai decorațiile murale. Pereții înnegriți de timp ofereau ochiului o înșiruire de tablouri
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
ulițelor, îndrăznesc să mă adresez unui moșneag care aduna cu migală niște brazde de fân dintr-o livadă îngrădită. - Alo!... Mă auzi? Nu știi mata încotro e drumul spre Observatorul Astronomic "Bradul"? Moșulică, într-o cămașă albă, încins cu un brâu roșu înzorzonat cu o cataramă de aramă, având o pălărie neagră și largă pe cap, se opri din îndeletnicirea lui și, uitându-se mirat la mine, prin gard, mă întrebă: - Ce-i, băiete? Pe cine cauți?... - Nu caut pe cineva
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
zice „Cloșca cu pui de aur”. Chiar par stele ca de aur ... - Ce frumos licăresc steluțele. Și ce multe sunt, multe-multe, în toate părțile, oriunde te-ai uita! - Da, sunt multe, milioane, miliarde, cât nisip e pe malul mării. Vezi brâul cel mare și lung, ca o cărare prăfuită cu pulbere de aur, trecând pe mijlocul cerului ? - Da, văd. Ce-i acolo bunicule ? - Este „Calea Laptelui”, așa pare, ca o cărare de lapte. Îi mai zice și „drumul robilor” ... - Da’, uite
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
și-nspumat, parcă viu în amenințarea ce-mi azvârlea în față! De spaimă, de zgomot, urechile-mi vuiau și, cred acum, îmi trimiteau semne că un adevărat potop se-apropia. Tu, cotropit de somn, n-auziseși nimic. Casa, clădită pe brâu nalt din piatră de râu și-n cap de povârniș, nu se afla-n pericol, nu! Deci era bine că dormeai! Primejdia era aproape numai de poiata păsărilor și de adăpostul caprelor. Într-acolo îmi îndreptasem pașii în bezna înfrățită
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
pârâul, Mi-a dat din strălucirea sa de ape, A încercat de lacrimi să mă scape, Dar n-a putut, n-a fost prea mare râul. Mereu, ca și acum, atât de-aproape, Întreg nu mi-a cuprins, în brațe, brâul, A răsădit, dar n-a cules tot grâul Și l-a lăsat în praf să se îngroape. Iar dacă viața toată-i resemnare, Când alungăm frustrările în fluvii, Cu gândul și cu fața către mare, Să risipim dezastre și diluvii
PÂRÂU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381973_a_383302]
-
Din stele-arzând eu am să-ți fac cunună. Altar ceresc va fi a ta privire Când voi sorbi din ochii tăi iubire. Să-ți curgă-n suflet dorința că un râu, Să nu o pierzi îți fac din ea un brâu, Și-l voi picta-n culori de curcubeu Amestecând prin el sufletul meu. Referință Bibliografica: Dor și dorința / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate
DOR SI DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382007_a_383336]
-
dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin neprețuit
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a pregătit la canto muzică
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iartă-mă, apă murdară de râu, Iertați-mă, păsări fără de glas, Iartă-mă, mlaștină până la brâu, Iartă-mă, codrule fără lujeri rămas. Iartă-mă, pajiște înecată în lavă, Iartă-mă, lan scufundat în noroi, Iartă-mă, aer îmbâcsit de otravă, Iartă-mă, patrie fără eroi. Iartă-mă, drum ce nu duci nicăieri, Iertați-mă, tăceri înecate
TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380364_a_381693]
-
în vreo 15-20 minute și pornind spre Galați aveam senzația, că ne aflăm într-o poveste. O deosebire mare ni se perinda în fața ochilor: deosebirea dintre câmpurile îngrijite și frumoase, cu grâul până mai sus de genunchi și rabiță până la brâu față de ale noastre, cu grâul de 10-15 cm, multe terenuri agricole nearate și sute de ari de vie în pârloage... Trist. Am mers toată noaptea fără să ne fie somn cred, ca aflându-ne sub influiența impresiilor frumoase a celor
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]