1,849 matches
-
Malița în topul editorial al lui 2007, iar unul dintre ei îl desemnează drept "Cartea anului'. Motivația unuia dintre propunători este printre altele, aceea că "cel disprețuit pe la colțuri ca fiind slab de minte dă clase unora care se cred breji". De altfel, toți cei care recenzează cartea au această surpriză: Nicolae Ceaușescu "iese bine" din stenograme, zice Dan C. Mihăilescu, în Evenimentul zilei din patru ianuarie și în emisiunea sa de la Pro TV. Mult mai bine decât scriitorii "veniți acolo
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana din vâlcele/Erau șapte (...) păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu afară!"; Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță!", "balonul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Maramureș și să rămân acolo, cu femeia mea. Poate că ar fi mai bine așa. Tace. Tac și eu. Poate că totuși o să reușesc să scriu măcar o povestire aici. Pâine și ruj Chelnerul mă știe ca pe-un cal breaz. Aproape în fiecare zi intru, mănânc o ciorbă în viteză și plec mai departe să-mi rezolv treburile prin centru. Îmi face un semn cu degetul arătător. Îl învârte puțin în aer, în sensul acelor de ceasornic. (Ca de obicei
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
a-și putea manifesta sentimentele fiecare față de partenerii lor.Din mărturisirile lui Nelu am înțeles că nu era prea versat în materie de amor, el fiind de la țară. După terminarea școlii primare din sat a mers la liceul militar din Breaza, apoi la școala militară din Sibiu, locuri pe unde nu prea avusese ocazia să petreacă prea mult timp în compania unor fete. Mitingul aviatic i-a dat posibilitatea să întâlnească o fată mai isteață decât el, ocazie în care Mariana
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nici o altă limbă. La început mi-am închipuit că doar gradele inferioare, în general oameni simpli, nu știau altă limbă, dar puțin mai târziu mi-am dat seama că nici ofițerii de carieră sau mobilizați nu erau nici ei mai breji din acest punct de vedere. Și m-a surprins. Rămas singur, gândurile au început să mă năpădească. Unde sunt de fapt? Ce justificare s-a dat pentru reținerea mea? Comandamentul francez de la aerodromul Schwechat o fi reușit să ia legătura
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
capăt doar cu note de trecere (obișnuit 5, 6, rar 7). Teza era de final de an ... și cum aveam în catalog un 5 (cinci) ... dacă nu mă descurcam urma corigența. Colegul meu de bancă, Popescu Ștefan, nu era mai breaz la matematică ... dar știam că lua săptămânal ore de preparație la acest obiect. Subiectul tezei mi s-a parut dificil ... în timp ce colegul lucra de zor fără să dea semne că ar întâmpina greutăți. Am tras cu ochiul și ... am copiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Provița se apropie cel mai mult de Prahova (circa 4 kilometri, în punctul „AlunișMărul Alb”) în apropiere de satul Măgureni, unde albia râului are cea mai mare lățime din Subcarpați, intrând apoi în câmpie. Limtele comunei sunt date de: - orașul Breaza (N) 7 - comuna Poiana Câmpina (E) - comuna Măgureni (S) - județul Dâmbovița (SV) - comuna Provița de Sus (NV) (Fig. 3) Comuna Provița de Jos este compusă din trei sate : - Provița de Jos (reședința de comună) - Drăgăneasa - Piatra II. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE II
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cea de cherestea sau la cea de cuie, sârmă și nituri. Femeile și fetele de pe Valea Proviței se ocupau cu țesutul și cusutul. Aceste îndeletniciri devenise o sursă de existență pentru numeroase femei rămase văduve după primul război mondial. La Breaza (pentru cusături) și la Comarnic (pentru țesături) s-au înființat cooperative care au preluat această muncă. Aici erau angajate cu contract sau ca salariate multe femei ale comunei noastre. III 3. EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI În „Monografia comunei Provița de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
opt tot pe loc Să răsară busuioc Ziceți nouă măi băieți Bateți tare dacă vreți, Bateți tare cu-amândouă, Scoală fată după ouă, Că-ți facem rochiță nouă, Hi, hi, hi, hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el la „Sârbă”. Se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el la „Sârbă”. Se striga: „Cine joacă Sultănica Of și iară of! Mâine
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
periodic calitatea apei din fântâni și să fie luate măsuri minime pentru asigurarea potabilității apei și evitarea izbucnirii unei epidemii. Amenajarea cu apă centralizată a comunei se poate realiza din sistemul zonal prin racordarea la alimentarea cu apă a localității Breaza din sursa Paltinu pentru care există acordul „Apelor române, exploatarea Prahova”, comuna fiind deja inclusă în proiectul zonal de alimentare cu apă. TELEFONIE Comuna dispune de centrală telefonică proprie „Goldstar” de 600 linii la care este racordată și comuna Provița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
e frică de durere, pot îndura oricât... Eu mă oțelesc întruna, mă învăț cu relele, mă tot pregătesc. Căci eu nu sunt ca ceilalți, eu sunt copil găsit... Eu știu ce știu"244) lămurește motivele pentru care copilul găsit din Breaza se lasă bătut de adversarul său, Valentin, fiul căpitanului, la fiecare meci de box, și apoi plătit de către căpitan. Băiatul cu nume neobișnuit care, după cum se exprimă pedant Agripina, trăiește în folclor, are existență nedesprinsă încă de fabulosul folcloric. El
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
personajele Nopții de Sânziene își intitulează piesa Priveghiul). Numele al căror semantism transpare, designatori puternic motivați (procedeu folosit în basme) sunt utilizate de către Eliade în cazul antroponimului cu nume de floare pentru a-l reda pe Brânduș, copilul găsit din Breaza, care trăiește în folclor (Fata căpitanului), pe Thecla (O fotografie veche de 14 ani) și, mai ales, în cazul lui Zaharia Fărâmă, prin care, își intitula opera, "parabolă a omului fragil": "Fărâmă este numele bătrânului, care înseamnă în limba română
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
el practicat și sub forma unor simple note de jurnal. Însăilăm azi ceea ce ne iluzionăm că am fi avut curajul ori doar caracterul de a fi gândit și notat ieri. Îi lăsăm pe ceilalți să creadă că am fost mai breji decât am fost și sfârșim prin a crede noi înșine în această minciună. Al doilea. Citesc un articol publicat într-un cotidian occidental, text din care se poate înțelege că aș fi unul din apărătorii necondiționați ai memoriei lui Mircea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
era: „Copiii stăpânilor noștri sunt astăzi stăpânii copiilor noștri”. Poziția mea a fost că un om ca dl Petre Roman nu e vinovat de opțiunile și comportamentul părinților săi. Dar atunci când dl Roman dovedește că nu e cu nimic mai breaz decât mediul din care se trage, nu văd nici un motiv de a nu i se spune verde în față cine este. Pe de altă parte, atâta vreme cât dl Roman se află la putere și reprezintă România în relațiile ei cu lumea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de crini/ Lumină lină cuib de ceară/ Scorburi cu miere milenară”. Una dintre puținele cărți pe care am dorit să le iau cu mine atunci când a trebuit să părăsesc România - 24 iulie 1985 - era culegerea de Colinde întocmită de G. Breazul, scoasă în colecția Cartea Satului de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, în 1938, la Scrisul Românesc S.A. din Craiova. Mi-a fost „reținută” la Aeroportul Internațional Otopeni. Am recuperat-o. O răsfoiesc mai ales de Crăciun și de Paști. Desenele
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
celorlalți doi. Acestei realități nu i se poate răspunde, cred eu, cu încercări de a elima pe viitor din cursa electorală candidați ca Le Pen și partide ca Frontul Național fără a fi acuzat că nu ești cu nimic mai breaz decât cei pe care-i pui la stâlpul infamiei. Ce vină poartă Jean-Marie Le Pen că Lionel Jospin nu a știut, cum exact indică și un articol din The Economist, dacă să candideze ca un social-democrat ori ca un socialist
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
unui trust de presă și a beneficia de contracte de monitorizare... a presei? Adică, e acceptabil să fii, simultan, jucător și arbitru? Mă bucur să aflu că nu îți plac televiziunile și ziarele de partid. Mă întreb, însă, sunt mai breze televiziunile de sindicat și ziarele de gașcă? Îmi spui că la Realitatea, Europa FM sau ziarul pe care-l conduci poți să te exprimi atât de liber încât să nu-ți fie rușine de profesiunea pe care ți-ai ales
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
săptămâni de îngrijorare, lumea încep să-și facă provizii de alimente, panică etc. 10 octombrie 1968. Lumea a început să se liniștească, așa că, văzând că nu năvălește nimeni peste noi, m-am calmat și eu puțin. Toamna am fost pe la Breaza, pe la Brebu, am făcut 6 sau 7 studii în zece zile. Nu am fost liniștit, am stat mereu cu grija în gând ce vremuri! * Anul 1970 începe rău, iarnă umedă și lungă. Prin februarie se arată necazuri grele de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Am plecat de la spital la 7 iunie. Azi, 4 iulie, se arată în starea mea o ușoară îmbunătățire. S-a făcut aproape săptămânal obișnuitul control medical. Pe la jumătatea lunii august, mă simt ceva mai întremat. Aproape de finele lunii plecăm la Breaza, unde primele zece zile au fost bune, pe urmă timpul devine umed și încep ploi de zi și noapte. La 9 septembrie, ne întoarcem la București pentru că aveam o durere de picior la genunchi care mă necăjea destul de rău. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și încep ploi de zi și noapte. La 9 septembrie, ne întoarcem la București pentru că aveam o durere de picior la genunchi care mă necăjea destul de rău. Acum când scriu aceste rânduri, în ajunul Anului Nou, ne aflăm tot la Breaza, la niște cunoscuți. Aici oamenii sunt amabili și caută să ne facă șederea plăcută, atât cât se poate, dar tot printre străini! Toată viața am fost sub farmecul operei lui N. Grigorescu și Luchian, niciodată nu m-am înstrăinat sufletește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]