1,854 matches
-
și forme muzicale: liedul, sonata, simfonia, opera, poemul simfonic, rapsodia, epoci stilistice, lucrări, ori reprezentanți ai literaturii muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate lui Mozart - la loc de cinste situându-se omagiul românesc la bicentenarul genialului compozitor<footnote Breazul, George - La bicentenarul nașterii lui Mozart, 1756 - 1956, București, Uniunea Compozitorilor, 1957; footnote> - lui Glinka<footnote Breazul, G(eorge) - Glinka; în Probleme de muzică, București, nr. 2, 1957; footnote> și lui Beethoven, a cărui creație o găsim în mai multe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate lui Mozart - la loc de cinste situându-se omagiul românesc la bicentenarul genialului compozitor<footnote Breazul, George - La bicentenarul nașterii lui Mozart, 1756 - 1956, București, Uniunea Compozitorilor, 1957; footnote> - lui Glinka<footnote Breazul, G(eorge) - Glinka; în Probleme de muzică, București, nr. 2, 1957; footnote> și lui Beethoven, a cărui creație o găsim în mai multe cronici muzicale, la centenarul morții titanului propunând manifestări omagiale<footnote Breazul, G(eorge) - Comemorarea lui Beethoven în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Compozitorilor, 1957; footnote> - lui Glinka<footnote Breazul, G(eorge) - Glinka; în Probleme de muzică, București, nr. 2, 1957; footnote> și lui Beethoven, a cărui creație o găsim în mai multe cronici muzicale, la centenarul morții titanului propunând manifestări omagiale<footnote Breazul, G(eorge) - Comemorarea lui Beethoven în școala secundară; în: Cuvântul, București, An III, nr. 697, 28 februarie 1927, pp. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 204 - 207; footnote> , etc. La fiecare din aceste materiale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în care apar date privind aclimatizarea în spațiul românesc a formelor de muzică apuseană. Omagiul românesc adus genialului muzician va continua cu investigațiile asupra prezenței creației mozartiene în cultura românească, din broșura dedicată lui Erich H. Müller von Asow<footnote Breazul, G(eorge) - Die ersten Mozart - Aufführungen in Rumänien, București, 1943; footnote> . La Congresul Internațional al Științelor Muzicale Viena, Anul Mozart 1956 muzicologul Breazul a condus lucrările uneia dintre secțiuni, cea intitulată Știința muzicală comparată și a prezentat o comunicare (publicată
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
asupra prezenței creației mozartiene în cultura românească, din broșura dedicată lui Erich H. Müller von Asow<footnote Breazul, G(eorge) - Die ersten Mozart - Aufführungen in Rumänien, București, 1943; footnote> . La Congresul Internațional al Științelor Muzicale Viena, Anul Mozart 1956 muzicologul Breazul a condus lucrările uneia dintre secțiuni, cea intitulată Știința muzicală comparată și a prezentat o comunicare (publicată în volumul consacrat lucrărilor congresului)<footnote Breazul, George - Zu Mozarts Zweihundertjahrfeier; în: Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress, Wien „Mozartjahr, 1956, pp. 69
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
in Rumänien, București, 1943; footnote> . La Congresul Internațional al Științelor Muzicale Viena, Anul Mozart 1956 muzicologul Breazul a condus lucrările uneia dintre secțiuni, cea intitulată Știința muzicală comparată și a prezentat o comunicare (publicată în volumul consacrat lucrărilor congresului)<footnote Breazul, George - Zu Mozarts Zweihundertjahrfeier; în: Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress, Wien „Mozartjahr, 1956, pp. 69 - 74; Republicate în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 308 - 314; footnote> și cartea La bicentenarul nașterii lui Mozart, în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
uneia dintre secțiuni, cea intitulată Știința muzicală comparată și a prezentat o comunicare (publicată în volumul consacrat lucrărilor congresului)<footnote Breazul, George - Zu Mozarts Zweihundertjahrfeier; în: Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress, Wien „Mozartjahr, 1956, pp. 69 - 74; Republicate în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 308 - 314; footnote> și cartea La bicentenarul nașterii lui Mozart, în care insistă asupra înrudirilor unor melodii turcești și din lucrări ale lui Mozart, Răpirea din Serai și Concertul pentru vioară
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și Răsărit, a întrepătrunderii unor elemente populare și a circulației lor în operele marilor compozitori vienezi, care au iubit cu pasiune și au folosit în creația lor tot ce a fost mai bun în muzica popoarelor”<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, ...p. 65; footnote> . Cartea închinată bicentenarului genialului compozitor fusese precedată de un articol ce avea în vedere circulația muzicii lui Mozart în țara noastră, începând cu anul 1792, când, la Sibiu, a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
așa cum citim în epistolele lui Ion Ghica și în romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi - și Simfonia 40, prezentă în programul primului concert al orchestrei înființate la București și dirijată de Eduard Wachmann, din 22 aprilie 1866<footnote Breazul, G(eorge) - Bicentenarul Mozart - Muzica lui Mozart în țara noastră: în: Gazeta literară, București, An III, nr. 5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea lui Breazul se va bucura de atenția lui Hans Joachim Moser, care-l prezintă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la București și dirijată de Eduard Wachmann, din 22 aprilie 1866<footnote Breazul, G(eorge) - Bicentenarul Mozart - Muzica lui Mozart în țara noastră: în: Gazeta literară, București, An III, nr. 5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea lui Breazul se va bucura de atenția lui Hans Joachim Moser, care-l prezintă pe autor în cele trei lexicoane, din 1952<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart Allgemeine Enzyclopädie der Musiklexikon, Bärenreiter - Verlag Kassel
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
literară, București, An III, nr. 5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea lui Breazul se va bucura de atenția lui Hans Joachim Moser, care-l prezintă pe autor în cele trei lexicoane, din 1952<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart Allgemeine Enzyclopädie der Musiklexikon, Bärenreiter - Verlag Kassel und Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin, Max Hesse, bd. I, A - L, 1955
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
autor în cele trei lexicoane, din 1952<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart Allgemeine Enzyclopädie der Musiklexikon, Bärenreiter - Verlag Kassel und Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin, Max Hesse, bd. I, A - L, 1955, p. 152; footnote> și în cel din 1963<footnote Moser, Hans Joachim - George Breazul; în: Musik Lexicon, Hamburg, 1963, p. 33. footnote> . După aprecierile unuia dintre cei mai avizați
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Verlag Kassel und Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin, Max Hesse, bd. I, A - L, 1955, p. 152; footnote> și în cel din 1963<footnote Moser, Hans Joachim - George Breazul; în: Musik Lexicon, Hamburg, 1963, p. 33. footnote> . După aprecierile unuia dintre cei mai avizați specialiști în istoria muzicii românești, cartea La bicentenarul lui Mozart este o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
bicentenarul lui Mozart este o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir, realizează o incursiune fascinantă în lumea muzicii baroce și clasice”, autorului aparținându-i descoperirea lui Daniel Speer<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987, p. 12; footnote> . Un interes deosebit l-a prezentat compozitorul rus M. I. Glinka. La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr. 6, iunie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr. 6, iunie 1987, p. 47; footnote> iar problematica universalistă va fi abordată - cum se exprima îngrijitorul volumului consacrat celei mai mari părți a materialelor de acest gen - „cu spirit științific
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
fi abordată - cum se exprima îngrijitorul volumului consacrat celei mai mari părți a materialelor de acest gen - „cu spirit științific dinspre latura tradiției europene de cercetare și cu spirit creator dinspre aceea a imperativelor naționale”<footnote Firca, Gheorghe - Prefață; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, București, Editura muzicală, 1977, p. 6. footnote> . Orientarea universalistă a lui George Breazul era dictată de mai multe motive: - necesitatea stabilirii contextului general cultural și muzical în care se dezvoltă muzica românească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
latura tradiției europene de cercetare și cu spirit creator dinspre aceea a imperativelor naționale”<footnote Firca, Gheorghe - Prefață; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, București, Editura muzicală, 1977, p. 6. footnote> . Orientarea universalistă a lui George Breazul era dictată de mai multe motive: - necesitatea stabilirii contextului general cultural și muzical în care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei muzici în cultura antică elină. Breazul plasează originea muzicii creștine în „cântarea psalmilor, a evreilor și neîndoielnic folosind tezaurul melodic al acestora cristalizându-se din acesta în timp „o muzică vocală care se deosebește foarte mult de cea veche grecească și care adaptează textele traduse în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ca cea din 4 martie 1932 - Muzica primitivilor, pentru care citează melodii din muzica wezilor, din Columbia, a indienilor Hopi, un cântec funebru din India, un altul de adus ploaia din Irlanda, și un cântec de iubire al malabarilor<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediția îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932, cuprinzând exemple de epocă de mare reprezentativitate: oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 326 - 337; footnote> . Respectând criteriul cronologic, urmează Muzica primelor veacuri ale creștinismului<footnote Breazul, G(eorge) - Muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Raze de lumină, București, An VI, nr. 5, noiembrie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 326 - 337; footnote> . Respectând criteriul cronologic, urmează Muzica primelor veacuri ale creștinismului<footnote Breazul, G(eorge) - Muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Raze de lumină, București, An VI, nr. 5, noiembrie - decembrie 1934, pp. 411 - 445; Republicată în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 279 - 312; footnote> . Muzica în timpul Renașterii a constituit
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
VI, nr. 5, noiembrie - decembrie 1934, pp. 411 - 445; Republicată în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 279 - 312; footnote> . Muzica în timpul Renașterii a constituit obiectul unei conferințe susținute la Cercul Analelor Române, din 10 ianuarie 1932<footnote Breazul, George - Muzica în timpul Renașterii; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 365 - 375; footnote> și urmată de Începuturile operei<footnote Idem, pp. 376 - 385; footnote> , pornind de la Camerata fiorentina, reprezentată de opera Dafne de Jacopo Peri, ajungând la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lor bucureștene, cu creații de mare popularitate sunt: Jacques Thibaud, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, adăugându-li-se violonceliștii Pablo Casals, Gaspar Cassado și Emanuel Feuermann etc. Cântăreți celebri care au concertat la București s-au bucurat de atenția lui George Breazul: basul Feodor Șaliapin, baritonul Sigismund Zaleski, tenorul Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine - ceea ce reprezintă una
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Zaleski, tenorul Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine - ceea ce reprezintă una dintre marile pagube pentru amândoi - Breazul pierzând posibilitatea lansării alături de o autoritate recunoscută a vremii, iar profesorul berlinez ratând conlucrarea cu un practician autentic al acestui gen de muzică - au rămas de la eminentul profesor român deschideri spre acest orizont muzical legat organic de spiritualitatea românească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]