1,680 matches
-
așezată într-un jilț de stareță. Dădea pe-afară din toate părțile. În ciuda prezenței unor novice și a numeroase lumini, părea să nu existe decât ea în încăpere, și orice obiect de aur și de argint, orice postav fin sau broderie era întunecat de imensa ei umbră vălurită. Mânca pâinișoare făcute cu miere și grămăjoare de migdale, nuci și alune, pe care le ronțăia zgomotos între dinți. Mai curând înfășurată fără urmă de gust decât îmbrăcată, stătea într-o poziție vulgară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mi-a mai făcut rost de elevi printre copiii familiilor de ștabi pe care-i frecventa, așa am mai făcut un ban și mi-am dat și eu băiatul la școală, am mai și brodat și tot ea îmi plasa broderiile, prin ea și prin soțul ei am aflat de moartea bărbatului meu în închisoare, apoi ei s-au mutat la București, el primise acolo ceva funcție importantă, Și eu admir felul rafinat în care se poartă această femeie trecută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ochii brodând pentru femeile ștabilor care plecau în străinătate și voiau ceva românesc printre cadourile pe care le duceau acolo și apoi pictura, ca și pianul, n-au fost pentru mine decât ceva ce se învață la pension, ca și broderia, gospodăria, tot am încercat s-o învăț și pe Ana câte ceva, nici nu vrea s-audă, Și eu mă întorc spre Ana recunoscător, ea roșind cu genunchii rotunzi întorși spre mine, Bunico! Nu e o rușine, fata mea, să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ochii brodind pentru femeile ștabilor care plecau în străinătate și voiau ceva românesc printre cadourile pe care le duceau acolo și apoi pictura, ca și pianul, n-au fost pentru mine decât ceva ce se învață la pension, ca și broderia, gospodăria, tot am încercat s-o învăț și pe Ana câte ceva, nici nu vrea s-audă, Și eu mă întorc spre Ana recunoscător, ea roșind cu genunchii rotunzi întorși spre mine, Bunico! Nu e o rușine, fata mea, să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de afaceri. — Ești gata, mon amour ? se interesă Jean-Claude, care tocmai a ieșit de sub duș. la ce te gândești ? mă Întreabă el văzând că nu schițez nici un gest de a mă da jos din patul cu baldachin și așternuturi cu broderie à la vieille France. — la prim-ministru, spun eu zâmbind, ca să-l tachinez. — Vrei să zici la viitorul prim-ministru, spune el așezându-se lângă mine, sprijinindu-se Într-un cot și zâmbindu-mi à la James Bond. — Ești chiar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
agite sabia lungă din lectică, În timpul bătăliei, când se lupta cu inamicul. În seara aceea, Însă, venise ca emisar de pace. Peste roba de culoare galben-deschisă, Kanbei purta o armură cusută cu fir verde pal și o manta albă cu broderie argintie. Noroc că era scund, cam de un metru și jumătate, și mai ușor decât media, astfel că oamenii care-l purtau nu făceau eforturi și nici el nu stătea Înghesuit. Curând, de dincolo de poarta palisadei se auziră pași. Câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Îmi va permite să port un kimono nou, aș dori ceva puțin mai potrivit. — Am să-l Întreb. Care ți-e dorința? — O manta roșie, cu mâneci largi și model În relief. Pe dedesubt, un kimono de mătase roșie, cu broderie de argint. Genba nu-și cruța cuvintele. — Nu e un secret pentru nimeni că am fost capturat de țărani, legat și trimis aici. Port rușinea de a fi fost prins viu. În continuare, am avut scopul de a lua capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
clinico-psihiatric - un sistem variat și complex de activități pentru bolnavi, pentru a le menține și dezvolta valențele sociale ale personalității. Acestea constau în cluburi ale bolnavilor, cu activități diferite (audiții muzicale, interviuri, discuții, jocuri, distracții), ateliere de lucru (pictură, croitorie, broderie, ateliere mecanice, tâmplărie, legătorie de cărți, cartonaje etc.), activități de ergoterapie în natură (agricultură, grădinărit, îngrijirea animalelor etc.), săli pentru vizionarea de filme și programe de televiziune etc. Toate aceste acțiuni se înscriu într-un program larg de igienă mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Olténie”Dacia, nr. IX-X (1941-1944) și XI-XII (1945-1947). Aceeași evoluție a avut-o și Scarlat Lambrino - directorul Școlii Române din Roma (1941-1947) și autorul volumului Săpăturile de la Histria, 1946. Studii și articole de istoria artei `n Analecta, 1943-1947 (despre iconostas, broderii și țesături liturgice, altare, expoziția de artă italiană veche, biserica din Lujeni, Arthur G. Verona, icoana Sf. Nicolae de la Vad); Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 1943-1944 (despre biserica Doamnei din București și biserica din Bălinești) și Revista istorică română (despre restaurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bestii”. A făcut-o cu multă eficiență și, pentru mulți, el este una dintre marile inteligențe ale istoriei. Cine are dreptate, Musil sau corul pronapoleonian? Cu această carte cobor inteligența de pe tronul său platonic, unde se dedica problemelor rațiunii pure, broderiilor matematice, filigranului cartezian, și o cufund În viața cotidiană, În labirinturile palpitante ale inimii, În impura rațiune practică. Marele obiectiv al inteligenței este ceea ce numim fericire, și din acest motiv toate eșecurile ei conduc la nefericire. E tragic să descoperi
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice din Statele Unite, Germania și din mai multe localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în foi și în spetează, prosoape de borangic, broderie; Popovici Eleonora, covoare alese în poduri și în spetează, prosoape țesute din bumbac; Gheorghe Maria, covoare alese în spetează, carpete alese, cusături de mână; Agapi Aglaia, covoare țesute alese, prosoape țesute alese, ii cusute pe canafaș; Darie Aneta, covoare, cuverturi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și trec preoți cu potcap negru, fără boruri, călugărițe, evrei, fete frumoase cu șorțuri brodate și țechini împletiți în păr, băieți în pantaloni rotunzi, vechili înarmați cu bice și voievozi imperiali, țepeni în mânia lor și purtând mantii aspre cu broderii de aur. Flăcăii beau, joacă hora, iar fetele au spaime de neștiutoare, superstiții nebunești și naivități pe care le-am crede false dacă n-am ști contrariul. Copiii cântă refrene populare, femeile își fac semnul crucii spunând vechi povești la
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
M. Polizu-Micșunești, autor de romanțe în stilul popular românesc, Ștefănescu, Scărlătescu, D-ra Solacoglu, și D-na de Nouvina, cântăreață. Arta populară Însă arta populară românească se manifestă cu mai multă grație, originalitate și veselie în mica industrie rurală: țesături, dantelă, broderie, împletituri, ceramică, unelte din lemn pirogravate. Aici se înalță și surâde sufletul neamului, cu atâta strălucire, măsură și armonie încât nu-i mai recunoști pe romanii cărora Vergiliu le spunea: Excludent alii... De atunci, Bizanțul a format și modelat sufletul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sălbatice. Ei au exprimat sincer, profund și în modul cel mai fericit acest sentiment care la noi a fost multă vreme atât de artificial. Acesta lipsește din cânturile de gestă, iar cântecele de iubire nu prezintă decât clișee convenționale, precum broderiile și nestematele din prea faimosul rondel al lui Charles d'Orléans. Cu totul altul este limbajul vechilor aezi români, interpreți ai plugarilor, care dau muncilor câmpenești măreția unui rit inconștient. Munții, crestele înzăpezite, pădurile fremătânde, câmpiile aurite de grâne sau
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
el). Un băiat al lui Teodosie Rudeanu, cronicarul, tot Teodosie pe nume, s-a călugărit sub numele de Theofil, după ce fusese însurat și făcuse copii (unul dintre ei, ajuns clucer, purtând numele de Teodosie). Chipuri. Veșminte. Glasuri Picturi, portrete „promoționale”, broderii, miniaturi Specialiștii în istoria artei presupun - pe bună dreptate, cred - că în alcătuirea ansamblurilor picturale ce compun tablourile votive în care este prezent, Voievodul Mircea Ciobanul (figura lui apare astăzi doar în bisericile împodobite cu zugrăveli în vremea domniei fiului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arătat, poate, la fel cu cele două chipuri brodate pe catifea - al Doamnei Tudosca și al fiului ei Ioan - prin folosirea unor cartoane realizate de pictori cărora efigiile poloneze de tip „sarmatic”, bogate, somputoase, tinzând către monumental le erau familiare. Broderiile care ne oferă portrete de femei - epitafuri, epitrahile, dvere -, piese bogate și dăruite lăcașurilor de cult, dovedesc existența unor meșteri abilitați în realizarea cartoanelor utilizate. Doamna Marina, soția lui Alexandru cel Bun, cu chipul brodat pe epitrahilul de sărbători dăruit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
horbotă, cum s-ar părea) era totuși o coafă, la modă în Europa de atunci”314. Croite din stofe prețioase, somptuoase (brocart, catifea, mătase), grele, aduse din Italia sau din Orient, împodobite cu nestemate și fir de aur ori cu broderii complicate (cum apare Doamna Maria Voichița - cu caftane și ferezii de brocart și mătase, în haine divine tivite cu blană ce acopereau rochii cu ceaprazuri de fir și nasturi de aur - în tablourile votive de la Pătrăuți, din biserica Sfântul Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care nu știm când a fost brodată -, fastul hainelor Doamnei este sporit de gulere de blană și de un văl atârnând de sub coroană 319. Viața caftanului (concurat mai târziu de conteșul polonez, făcut tot din catifea sau din mătase, cu broderii și îmblănit), ca veșmânt domnesc de ceremonie va fi lungă. Secolele nu-l vor putea modifica esențial. Eleganța vestimentară - formă a culturii aparențelor Chiar dacă „ieșirile” lor în public erau mai puține, soțiile de Voievod - căci despre ele va fi vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va fi vorba în cele ce urmează - trebuiau să se supună acelorași rigori ale vieții de Curte - plăcute, fără îndoială, pentru o femeie -, adică exigenței de a se înveșmânta elegant și de a purta podoabele (așa cum ne arată picturile murale, broderiile ori miniaturile din manuscrise) cu valoare în primul rând simbolică. îmbrăcate cu fast, purtând coroane și supraveghindu-și fetele (băieții fiind grupați în preajma tatălui), aceste Doamne (unele, văduve mai târziu, apropiindu-și câteodată - cum vom vedea - chiar însemnele autorității „masculine
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de culoare roșie, imperială 321. Cu același văl (vezi și mai sus) - care poate să fi fost o maramă - sub coroană, apare frumoasa Maria Voichița și în tablourile votive de la Voroneț, Pătrăuți și Dorohoi, de la biserica Sfântul Nicolae și în broderiile de pe epitrahilele de la Mănăstirile Voroneț și Dobrovăț. Pe epitrahilul de la Dobrovăț, haina de ceremonie a Doamnei este albastră iar pantofii roșii. Aceste mantii ca ale împărăteselor Bizanțului au pe ele mult aur și benzi de fir, cu guler bogate de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
introducerea în spațiul central a 12 coloane (aluzie la cei 12 apostoli) în elemente de sprijin pentru sistemul de boltire. închiderea spațiilor libere dintre coloane cu strane de lemn, deasupra cărora se aflau icoane cu dublă față, iar mai sus broderii decorative, a făcut posibilă delimitarea a două spații cu funcții clar diferențiate: „în zona centrală, pronaosul propriu zis, iar pe trei laturi, necropola domnească”10. Locul de rugăciune era separat astfel de un „privat” sepulcral, un „loc al liniștii”, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra cea frumoasă (frumusețea ei a răzbătut chiar și prin puținul - uneori - meșteșug al zugravilor noștri de biserici; o vedem, copilă întăi, în broderia „Coborârea de pe cruce”, într-o rochie ce lasă la iveală mânecile iei cusute cu aur, și apoi în icoana consacrată Sfinților Simion și Sava, unde poartă coroană de aur pe cap și, la fel ca sora ei, Stana, o corseletă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pace mai îndelungă și mai stabilă, [ea] - cea de-a treia și ultima soție a lui Ștefan cel Mare - a ajuns, astfel, printr-un joc al soartei, doamna cea mai cunoscută, mai ales datorită reprezentărilor votive din biserici și de pe broderii”577), la Putna în 1511 (Doamna Maria - o Despină, înmormântată călugărește, după obiceiul despoților sârbi -, văduva lui Radu cel Frumos, odihnea acolo din anul 1500; murise pe 11 mai) și i-a pus pe mormânt, doi ani mai târziu, un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
croitoreasă(2); croșetare(2); dureros (2); gămălie(2); isteț(2); împunsătură (2); mac(2); mare(2); masă(2); pericol(2); reparație (2); ureche(2); verde(2); ac; ace; acuma; adună; ajutor; alb; armă; artă; asistent; atent; au; bac; baros; boală; broderie; carul cu fîn; cămașă de cusut; coasă; de cojocul tău; corp ascuțit; croitori; culoare; cusături; pentru cusut; degetar; doare; farmacie; fată; fier; foarfecă; folositor; de gămălie; gămălii; ghimpe; goblen; gol; hărnicie; nu-i; insesizabil a îmbina; îmbrăcăminte; începător; încovoiat; îndrăzneț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]