3,323 matches
-
-l jupoaie de piele, supunându-se, astfel, pragmatismului lumii rurale. Nota lirică este totalmente absentă. E doar prezentarea rece, concentrată, a faptelor (Calul). Doi tineri ciobani, Stroe și Bâlea, surprind pe câmp o fată dormind și o violează. O replică brutală la vechile scrieri despre amorul câmpenesc. Scena pare filmată cu încetinitorul, fără comentarii, lăsând cititorul să înțeleagă evenimentele acestei psihologii abisale (La câmp). Când află că va muri în curând, un țăran bolnav se manifestă sălbatic împotriva doctorului care îi
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de nuanțele indecisului verlainian (definit de S. prin imaginea „malurilor neprecise ce despart raționalul de irațional”) către „tăcutul susur al tristeții” și al tainei. Precumpănește însă pastelul de tradiție autohtonă, pe fundalul căruia se proiectează, surprinzător, izbucniri de tragism, cu brutale accente existențialiste, născut din închiderea în cotidian (Un cerșetor vorbește toamnei, Fecioarele albe). Esențial este S. în tabletele, cronicile ori în anchetele privind actualitatea - foarte numeroase și niciodată adunate într-o carte -, întrucât aici exigența sa extremă, de „bijutier” (Petre
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
localizată și controlabilă sau acțiune generalizată și imposibil de a mai fi controlată; modalitatea de instalare a acțiunii factorilor morbigenetici asupra grupelor umane: brusc, prin surprindere sau treptat, în decursul timpului. Schimbări ale mediului socio-uman: a) schimbări cu caracter brusc, brutale și de mare intensitate: erupții vulcanice; inundații; poluări industriale; accidente nucleare; b) schimbări cu caracter lent, de durată și cu acumularea efectelor în timp: slăbirea coeziunii sociale; stări anomice; crize politice; crize economice; pierderea valorilor morale, religioase, culturale. Factorii demografici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Parraire și A. Charlin, E. Minkowski, H.H. Kornhuber, V.E. Frankl, E.K. Cruickshank). Astfel, s-a subliniat importanța existenței unei predispoziții psihice în apariția tulburărilor mentale la aceste grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iar măsurile de igienă mintală care se impun sunt direct proporționale cu natura și formele schimbărilor. În ceea ce privește formele sau tipurile de schimbări sociale, cu efecte asupra stării de sănătate mintală a comunităților umane, acestea pot fi: lente sau progresive; bruște, brutale și zgomotoase; periodice, cu caracter de „înnoiri” sau de „regres”, de „reforme sociale”; sub formă de „crize sociale” etc. c) Consecințele schimbărilor sociale Înțelegem prin consecințele schimbărilor sociale totalitatea efectelor, atât a celor cu semnificație pozitivă, cât și a celor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În această perioadă a vieții sale, băiatul prezintă un amestec incorect de copilărie și virilitate, dispoziții ridicole, o voce aspră, pilozitate facială. Fata are picioarele lungi, mâinile subțiri, pieptul și șoldurile rău desenate. Ambii sunt dizarmonici fizic, dar și psihic. Brutali, instabili, excesivi sau stângaci, copiii la această vârstă sunt dovada unei rupturi de echilibru, a unei pierderi a contactului cu viața. Atenția este capricioasă, dispoziția afectivă bizară, cu tendințe impulsive, timidități, enervări subite, se irită, plâng sau râd nemotivat. Copiii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autorilor o leagă însă de acea formă prin care ea se exteriorizează și se impune în afara individului. Prin aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă, mai brutală, prin care se obiectivează agresivitatea, ca potențial uman, este violența. Violența este una din trăsăturile agresivității personalităților deviante și a sociopaților. Sf. Toma d’Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială din partea bărbatului, care îi neagă femeii dreptul de a dispune liber de propria persoană; actul violului are un caracter sadic-agresiv; criminalitatea sau omuciderea este actul de provocare a morții unei alte persoane; motivele pot fi afective (gelozia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de viață moderne. Accidentele sunt evenimente traumatizante, negative, fizice, psihice, morale, care survin brusc, având un caracter brutal. Frecvența și diversitatea acestora depind direct de nivelul de dezvoltare al vieții cotidiene, ca o consecință a progresului factorilor de civilizație materială. Ele sunt mai frecvente și mai diverse, mai grave prin brutalitatea și consecințele lor în marile aglomerării urbane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
special în cazul situațiilor de criză socială. Capitolul 28 Psihoigiena și conflictele sociale 1. Cadrul general al problemei Conflictele sociale apar și se manifestă pe fondul unor situații de „criză socială”. Crizele sociale sunt expresia unor schimbări rapide, cu caracter brutal, caracterizate prin abandonarea modelelor tradiționale vechi, a unor sisteme și norme valorice statutate, care își pierd funcționalitatea, fiind înlocuite de sisteme și norme valorice noi ca urmare a factorilor de progres și de schimbare socială impuși de condițiile evoluției istorice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
protestele sunt „meeting”-utile și „grevele”; ele trebuie considerate în primul rând forme de proteste verbale; b) a doua categorie de conflicte sociale o reprezintă conflictele propriu-zise; acestea sunt forme de confruntări sociale civile, de mare anvergură, spontane, cu caracter brutal și care apelează la violență; este în principal despre o formă de violență fizică distructivă; aceste conflicte au mai mult caracterul unor mișcări spontane, dar pot fi și pregătite în prealabil, după un plan minuțios, adesea într-o manieră de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Se vor institui măsuri de educație psihopedagogică și medico-pedagogică adecvate. Acestea vor consta din următoarele: relații deschise și simple; evitarea constrângerilor, care ar putea duce la izolarea copilului și închiderea în sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri, brutali, rigizi, încăpățânați sau dominanți din anturaj; evitarea unor lecturi, spectacole, anturaje capabile să declanșeze hiperproducția imaginației; un regim de viață regulat, egal și autocontrolat afectiv, fără emoții artificiale și o „galerie de spectatori”; evitarea utilizării substanțelor sau a medicamentelor cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
geomorfologice: procese de versant (alunecări de teren, surpări, rostogoliri), fluviatile (eroziunea, colmatarea), litorale, glaciare, etc. Manifestarea proceselor geomorfologice depinde de: caracteristicile geologice, ale reliefului, ale climei, de modul de utilizare a terenurilor ș.a. Cauzele intensificării proceselor geomorfologice pot fi: manifestarea brutală a fenomenelor naturale, utilizarea nejudicioasă a teritoriului/resurselor, neglijență în activitatea de prevenire, măsuri insufuciente de combatere, lipsa de educație a populației etc. Consecințele proceselor geomorfologice: afectarea stabilității terenurilor agricole, a spațiului construit, a căilor de transport, degradarea cuverturii de
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
recunoască faptul că succesul afacerii depinde de resurse și de protecția acestora. Impactul negativ Acțiunile distructive ale unor activități turistice se manifestă, în principal, prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative și de agrement, dublată de o intervenție brutală a omului asupra peisajului și resurselor naturale. Turismul este un consumator de spațiu și resurse turistice, participând implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător și a potențialului turistic. Această degradare se realizează fie prin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
și amar, ce concură la realizarea unei viziuni poetice a existenței. Personajele fac parte din categoria inadaptaților, a inocenților (nu întâmplător, altă culegere de povestiri poartă titlul Conspirația inocenților, 1999), ființe care suferă, într-un fel sau altul, loviturile - mai brutale sau mai blânde, dar întotdeauna asumate - venite fie din partea destinului, fie din cauza nepăsării celor din jur sau a istoriei. Din categoria celor din urmă face parte protagonistul romanului Urma scapa turma (1997), un adolescent prins în vârtejul tulbure al schimbărilor
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
în Poezie deschisă, unde, ca odinioară Arhimede, poetul le „strigă contemporanilor noli me tangere”, având conștiința absurdei „neînțelegeri”, dar și credința că „Numai cine moare nu strigă” (Ascunsa rană). Lirica erotică a lui T. este încărcată de o senzualitate voit brutală, violent indiscretă, permanent în dispută cu o gingășie aproape florală, iar misterul carnal pare învăluit de un sentiment mistic ce apropie versul de primitivitatea pură, grea de sublimități, a Cântării Cântărilor, din care aici ajung câteva ecouri. Acest contrast între
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Peter Quince și Cydonius. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1998), Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (2002, 2003) ș. a. Congener prin formație cu optzeciștii, iar prin manifestare cu nouăzeciștii, V. sfidează atât livrescul programatic al primilor, cât și directețea brutală a celorlalți. Fără a cunoaște rupturi sau metamorfoze majore, formula sa lirică - dezvoltată în Exil în orașul imperial, Melancolii retorice (1994) și în ciclurile Grădina gutuiului singur și Jelna din antologia Ritualul melancoliei (2002) - pare a avea mai multe afinități
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
vrăjilor, închipuind o păpușă de ceară și arzând-o în timp ce dansează goală în jurul focului aprins într-o zonă năpădită de buruieni din spatele casei. „Narațiunea” se încheagă, împotriva retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de iubire brutală petrecute în trecut sau fantezii întunecate izvorâte din spaima de a fi înșelată, din îndoieli și anxietăți, risipite în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în cheie urmuziană a relației între Hamlet, „infelicele prinț
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Niki, regizor la Animafilm și om de lume. Acasă (1992) este un poem al melancoliei, bătrâneții și stingerii: în plină „epocă de aur” ceaușistă, marcată de sărăcie și resemnare, crizele de inimă ale mamei protagonistului sunt reverberațiile organice ale demolărilor brutale la care sunt supuse clădirile istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse sub bolți de viță sau bulevarde mărginite de castani seculari -, ca și în înfățișarea morții lente și
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
nu a fost susținut convingător), fie când sunt abandonate obiecțiile față de punctul de vedere opus (pentru că a fost susținut convingător). Refuzul copilului de a urma un drum impus poate fi consecința metodei sau a manierei alese de părinte. Forțarea, impunerea brutală a unor modele de urmat, poate duce la acel refuz pe care părinții îl numesc de cele mai multe ori încăpățânare. Teoria argumentării a apărut și s-a dezvoltat tocmai grație unei insatisfacții dată de logica formală. Discursul argumentativ nu se bazează
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
Scatiu e prezentată în scene de un realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu tematică rurală din secolul al XIX
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constângerii, negării sau umilirii unui obiect investit cu semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Tot aici violența este definită ca o acțiune intensă, brutală realizată cu forța, Îndreptată Împotriva unei persoane, situații, instituții, comunități sau a oricărui alt obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
ereditate psihopatică foarte încărcată. Reacțiile lor emoțional-afective se caracterizează prin următoarele: agitație, neliniște, susceptibilitate, inhibiție, crize scurte de mânie, variații de dispoziție afectivă; capricii, încăpățânare, indisciplină, dezordine, lene, autoritarism, irascibilitate. Tinerii sunt temători și au somnul agitat, mai târziu devin brutali și susceptibili. Sunt capabili de generozitate și devotament care însă nu durează multa vreme, în cursul acceselor de disperare pot comite acte de suicid care însă sunt repede uitate. Fugile și furtul au un caracter impulsiv și sunt mai rar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui focar epileptic temporal; destructurarea brutală a stării de conștiință cu caracter pasager; scurte episoade de confuzie mintală; tulburări pasagere ale cursului gândirii, accese coleroase sau scurte impulsiuni. Epilepsia reprezintă o afecțiune psihoneurologică deosebit de importantă și de o mare complexitate. Cunoscută din antichitate și descrisă ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]