3,671 matches
-
ușor să nu-l observi, mai ales dacă se Întâmpla să stea lângă ea. Probabil că era deja obișnuit cu asta, pentru că nu părea să-mi poarte pică. De fapt, chiar Îmi zâmbi fermecător, aruncându-și ușor capul pe spate. Buclele lui blonde reflectară lumina soarelui, iar haina, deschisă puțin la gât, scoase la iveală niște clavicule aparent la fel de fragile ca fildeșul vechi. Fliss Îi zâmbi plină de dragoste. — Salut, Sam! Îmi zise. — Ah, salut, Andy, i-am răspuns pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de piele rară. Ușile se deschiseră larg și intră o femeie Însărcinată, cu pântecul umflat maiestuos, ca o pânză de corabie. Pe frunte, părul Îi era coafat În codițe africane, iar la spate era adunat Într-un aranjament complicat, cu bucle și Împletituri. Ar fi putut fi o splendidă statuie pentru prora unei corăbii. Vă pot fi de folos? Întrebă Lesley, lăsând jos revista. Statuia o țintui cu o privire criminală. Păi, mi-ai putea da un bilet pentru ora de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ciudă, de consolare, monolog sfâșietor al unui poet Înfrânt și grandios. Pace omului În Întunecata tăcere de dincolo. Dar și cuvinte de bucurie, de sublimă nepăsare: Vin! Să fie la fel de trandafiriu ca obrajii tăi, Iar regretele mele, la fel de blânde ca buclele tale. După ce am recitat catrenele până la ultimul și am admirat Îndelung fiecare miniatură, ne-am Întors la Începutul cărții pentru a parcurge cronicile de pe margini. Cea a lui Vartan Armeanul, mai Întâi, care acoperă aproape jumătate din operă și datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
domnule Teodorescu, nu mă refer la dumneavoastră, asta e sigur. Căci arătați bine, nimic de zis, însă tânăr nu se mai poate spune că sunteți. Nu, eu vorbesc de băietanul acela, un drac și jumătate, cu părul negru, frumos, numai bucle, care stă în blocul de vizavi, la etajul trei. Totul a început acum două săptămâni. Vă amintiți, era căldura aceea nesuferită, care scotea seara oamenii pe balcoane, deci stăteam afară și eu, așteptând o adiere de vânt proaspăt. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
nu mă simt bine. Ochii ei îmi aruncă priviri acuzatoare, văzând cum inima mea se înăsprește dinaintea ei, contractându-se ca o piatră, cum pumnul ezitării mă lipește de zid. Hohote de plâns violente îi cuceresc una câte una toate buclele părului, iar eu strig, de ce îmi îngreunezi și mai mult situația, nu știu ce să mă mai fac cu tine, iar ea urlă, nici eu nu știu ce să mă mai fac cu tine! Se ridică furioasă și parcă ar vrea să deschidă gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aproape că nici nu se simte, vânt de după Pesah, în curând copiii vor călca în sucul acela, iar urmele lor se vor descompune pe trotuar până să se întoarcă ei la prânz; și Noga se va întoarce atunci obosită, cu buclele ei pale căzute pe spate, cu o singură propoziție pe limbă, o propoziție pe care o rostește încă de pe scări, din care eu nu aud decât sfârșitul, tati, tati, tati. Mă ridic cu greu, mi se pare că ziua a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
clădirea în care locuiam noi, la marginea cartierului, îl privesc, poartă un pulover alb de lână cu găuri peste maioul negru și pentru prima dată îmi dau seama că este puțin cocoșat, asemenea clădirii sale, ceafa îi este acoperită cu bucle gri, paleta îi tremură în mână, mă aud întrebând, vrei să mă dezbrac? El încuviințează în tăcere și iese din cameră, iar eu mă dezbrac emoționată, îmi împăturesc frumos hainele și le pun într-un colț, parcă aș fi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
imediat se trezește, mami, mi-e foame, mă ridic greu din pat ca să-i fac un sendviș, dar refuză să mănânce, voi mânca doar atunci când tata se va însănătoși. În fața școlii împrejmuite asemenea unei închisori, mă despart de ea, de buclele ei care se micșoraseră de foame, încadrându-i fără vlagă fața, în ochii strălucind ca două flăcări ardeau încăpățânarea și slăbiciunea, o văd pășind singură, prin fața ei trec grupuri-grupuri de copii, împărtășind hohote de râs și secrete, nici unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
apară, așa cum aștepți o mamă fără de care nu poți trăi, în ciuda răutății sale, conturul copacilor devine din ce în ce mai clar, păsările își încep dialogul pe voci ascuțite, iar eu îmi întorc privirile spre răsărit și aștept cu încordare, câteva raze calde poleiesc buclele plopilor aurii, dar soarele încă nu apare, privește dindărătul copacilor asemenea unui ochi uriaș ascuns în spatele unei șuvițe de păr. Degeaba îl aștept, ce îmi imaginasem, că va răsări și va urca în mijlocul orașului, întreg și roșu, ca altădată, pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
deja ne văd pe mine și pe Noga încercând să plutim prin mlaștina densă a amărăciunii lui, ierburile grele ni se vor agăța de picioare, ne vor trage în jos, iar noi nu vom avea de ce să ne mai prindem, buclele ei sunt deja negre, murdare de noroi, și eu încerc să îi apuc mâna cu ultimele puteri, Noghi, nu te scufunda, însă mâna ei scapă, alunecă din mâna mea, deget după deget. Mă doare, Naama, își retrage mâna din palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ce are ea în comun cu însingurarea adevărată, totală, nimic, este doar Noghi a mea, singura mea copilă, care sparge zgomotos între dinți pizza aceasta crocantă, fața ei este încă albă ca laptele și moale, câți pistrui noi o pătaseră, buclele ei aurii îi încadrează fața ca o aură, Noghi, care nu mai are ce să îmi spună, care își ascunde singurătatea de mine, care nu îmi permite să mă apropii de ea, de parcă aș avea o boală contagioasă sau parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care o înfășura din cap și până în picioare la petrecerile de Purim, și când încercam să o dezbrac la sfârșitul zilei, fermoarul se strica, fiind condamnată să rămână pe vecie iepuraș, ea bătea din picioare, nu sunt iepuraș, sunt fetiță, buclele ei moi transpirau, până când am fost nevoită să îi tai costumașul mult iubit, firișoare de blăniță zăceau la picioarele noastre, ca membrele unui iepuraș vânat. Dar aerul acesta lipicios din jurul meu nu poate fi tăiat, întind seara hainele, iar dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să plece, nici măcar nu știu unde anume. Nici măcar nu am cum să îl chem la căpătâiul fiicei sale bolnave, să îi mângâie fruntea, să se uite în gâtul ei, să ne consultăm ce anume să facem, mă întorc înfrântă în camera ei, buclele ei blonde sunt răsfirate pe pernă, acoperind fața aceea dragă, dormi, iubita mea, murmur eu, dormi și trezește-te sănătoasă, dar dintr-odată se ridică în fund, arată spre ușă cu un deget tremurând, ca și când ar fi văzut o stafie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și agresiv precum focul, înghițea cu răsuflarea lui straturile de flori pe care le plantasem cu inima îngreunată de frică. Mă ridic greu și mă întorc în camera ei, întunericul din casă este dens și adânc, acoperindu-i fața inocentă, buclele fără viață, cu voce spartă, șoptesc somnului ei, înainte să mă răzgândesc, ne-a părăsit, Noga, se va întoarce numai atunci când va dori, va telefona doar atunci când va vrea, va veni și timpul când noi vom înceta să mai așteptăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pe Yotam, Noga se agață de ea, iar eu observ cât de mult seamănă, nu atât la nuanțe, cât la generozitatea și noblețea trăsăturilor feței, cu pomeții înalți, buzele frumos conturate, cât de frumoasă este, în pijamaua ei colorată, cu buclele prinse într-o coadă neglijentă, cât este de frumos să îi fiu soră, fără povara nesfârșită a îndatoririlor de mamă, iar după masă, îi umplu cada cu apă și mă așez pe vasul de toaletă, alături de ea, îi privesc trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
așez pe vasul de toaletă, alături de ea, îi privesc trupul care se schimbase în cursul acestei săptămâni, grăsimea sa de fetiță se topise din pricina febrei, lăsând-o subțire și înaltă, sânii i se împingeau fermi afară din piept, își udă buclele și le întinde până la mijlocul spinării și spune, hai, intră și tu. Nu, cum să intru, și zic, m-am spălat aseară, dar îmi scot imediat cămașa și intru, și trupul meu devenise mai ușor, ședem amândouă cu genunchii unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
bine, nu este nici o problemă, rămân cu receptorul în mână, deși vocea lui nu se mai auzea la celălalt capăt al firului, îmi imaginez bucuria ei când îl va vedea la poarta școlii, zâmbetul care îi va cuprinde până și buclele, agățată în îmbrățișarea lui, un sentiment incredibil, iar eu nu primesc nici o bucățică din fericirea lor, în ciuda faptului că le dăruisem tot ceea ce aveam, aproape toată viața mea, acum vor pleca la masă, poate vor merge și la film, ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în mijlocul salonului nostru, după ce încă unul se sparge, baloanele acestea colorate se transformă în dușmanii noștri, printre care trebuie să ne mișcăm cu multă precauție, nici măcar nu îndrăznim să respirăm. Noga se spală în grabă, mă roagă să îi pieptăn buclele, apoi se așază în fața oglinzii, probează haină după haină, tot dulapul este golit, apoi vine la mine în chiloței, sânii ei micuți se deschid în fața mea asemenea florilor trezite de razele soarelui, nu am cu ce să mă îmbrac, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
norișor de praf, eu îmi fac de lucru, deschid și închid frigiderul, până când se lasă liniștea, iar ea iese din cameră abia după aproape o oră, îmbrăcată într-o cămașă albastră de catifea pe care i-o cumpărasem demult, cu buclele neascultătoare prinse cu un elastic. Arăți minunat, spun eu surprinsă, uite cum îți scoate în evidență ochii culoarea aceasta, și cât ești de frumoasă cu fața descoperită, văd că și ea este mulțumită, trecem împreună prin toate camerele pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
totul. Nu voiam să recunosc că am o problemă. A susținut că eu eram cel care o înșela - cu o sticlă de whisky. După care a plecat. Își trece mâna prin păr. Niciodată nu și-a putut suferi claia de bucle șaten închis, pe care le tunde destul de scurt. În facultate, i-am spus să se dea cu gel, lucru care l-a ajutat considerabil. Eu îl găsesc foarte drăguț. Desigur că nu am pronunțat în fața lui acest cuvânt: băieților nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-se și îmbrățișându-l de la spate. Îmi iau geanta de pe scaunul pe care-l ocupasem astfel pentru ea. Însă Daisy nu e prea dornică să se așeze. Poartă nelipsitele ei tocuri, așa că e cu un cap mai înaltă decât Davey. Buclele blonde de păpușică i s-au revărsat pe față, ochii îi sunt conturați cu albastru, care-i evidențiază foarte tare, încât am impresia stranie că ar fi două neoane aprinse. Daisy e frumoasă, înaltă și slabă, așa că poate purta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
noi am greșit, nu ne-am dat seama ce stupidă era ideea asta, e de acord Charlotte. A fost ridicolă de-a dreptul. V-a făcut numai necazuri. Ar fi trebuit să prevedem toate astea. Da, zice Jennifer, ferindu-și buclele arămii de pe față și uitându-se mai întâi la Daisy. Noi am hotărât aici, în grupul nostru, că e cel mai bine să fii sincer, or a te preface că ești prietena cuiva nu prea aduce a sinceritate. Finn mijește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dat nas în nas cu Maria și doamna Oacă. Coborâseră la recepție să aranjeze problemele legate de cazarea mea. Am surprins-o pe madam Oacă privindu-ne și zâmbind pișicher pe sub sprâncenele ei roșcate și încrețite de un permanent cu bucle mici. Asta m-a iritat teribil. Maria ne-a întrebat ce facem, cum se simțea fata ei? Mai bine? Sabina a trecut pe lângă ea de parcă n-ar fi văzut-o niciodată. Pe la spate, Maria îmi făcu niște semne de încurajare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am dat citire textului despre cadânele cu care alerga dimineața. Jap un hap galben, jap unul roșu și pe la pagina a 5-a șuieră Iolescu de sub mustățile academice și jap la pagina 7 ia ultimul hap cu urlet mare de sub buclele bej că alea n-au nevoie de idealism: dă-le băi progesteron și foliculină!, iar când cu pagina 9 mă zgudui hohotul lui Fufi cum că zac tranchilizat ca o ciorbă de potroace de când intrase ea în schimb Din iulie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
izbucni în râs - se pare că aveau de gând să-l anihileze. Le-o luase înainte. Intră ca o furtună în anticamera unde își avea biroul secretara. Surprinsă că intrusul reușise să ajungă totuși până la etajul șapte, tânăra își scutură buclele albăstrii și bâigui că nu se putea pătrunde la domnul doctor, pentru că se concentra înainte de operație. Îl privea speriată, ochii indigo i se învârteau în cap. Pe ușa capitonată din spatele ei era fixată în șuruburi o plăcuță argintie: Director General
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]