2,868 matches
-
lăsat câmp deschis interpretațiunilor celor mai diverse și mai contrazicătoare. Românii pretind, nu fără oarecare aparență de cuvânt, că, politica austriacă n-are altă ființă decât de-a izola de Europa micile state vecine și de-a le atrage de bunăvoie ori cu sila în orbita austriacă, astfel încît ele să fie reduse aproape la starea de state vasale; toate aceste, firește, sub vălul Tractatului de la Berlin. Dar de-o fi Serbia, dar Bulgaria, dar România, scopul este același, oricât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de neatârnare în fața monarhiei noastre și tocmai în fața monarhiei noastre. Se crede în București că se vor dezbate mai lesne de supărătorul sentiment al datoriei gratitudinii căutând o ceartă din senin. Aci am voi să împrăștiem unele din neînțelegerile de bunăvoie a acestor domni. Înainte de toate e o pură absurditate daca d-nii din România voiesc să traducă în practică visul independenței depline. E poate nedelicată vorba ce-o zicem, dar va avea poate un efect trezitor asupra oamenilor transportați prin splendorile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
CINEVA O IDEE... "] 2257 Ca să aibă cineva o idee despre caracterul românilor trebuie să ție seama de următoarele lucruri: De la 1220 și pîn' la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al pământului recunoscut de bunăvoie de toată lumea, dreptul consuetudinar - Jus valachale cum [î]i ziceau ungurii și polonii acestui complex de datine străbune - a regulat viața lor publică și privată în curs de șase secole. De la 1200 și pân [ă ] azi românii n-au avut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la aceeași țintă. Făgăduința unor dividende mari se primi cu credință după exemplul evident al oamenilor din haute finance. Așadar nu numai că s-a subscris capitalul primitiv al unei mulțimi de institute de credit. ci s-au primit de bunăvoie și obligațiile lor. Institutele de credit, la început în perplesiate ce să 'nceapă cu capitalul, căci o bancă are nevoie de timp pentru dezvoltarea ei ca orice altă afacere, nu s-au mulțumit numai cu a cumpăra efecte de bursă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu suferă dureri 12. Sensul durerii este redat și de Sfântul Maxim Mărtu‑ risitorul, care, pornind de la predania dumnezeieștii Scripturi, Învață despre Îndoitul chip al ispitelor : unul prin plăcere, iar altul prin durere. Cel dintâi e ales de cineva de bunăvoie, iar celălalt fără de voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și de el ni s‑a poruncit să ne ferim după Învățătura Domnului, care zice : „Și nu ne duce pe noi În ispită” sau : „Privegheați și vă rugați ca să nu intrați
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu viclenie, voind să strice firea prin durere, ca să silească sufletul doborât de dureri să pună În mișcare gândurile de ocară Împotriva Făcătorului. „Dar cunoscând noi planurile vicleanului - subliniază Sfântul Maxim -, să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne desfacem dorința de iubirea de Dumnezeu ; și să răbdăm bărbătește pe cea fără de voie, venită cu Îngăduința lui Dumnezeu, ca să ne arătăm punând mai presus decât firea pe Făcătorul firii”13. Deci, Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
departe să mărturisească credința creștină, pe Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 129 când, dimpotrivă, ar putea fi din nou liberi dacă ar tăgădui pe Domnul ? Dar ei nu pun preț pe viață, ci preferă să moară de bunăvoie pentru credința lor”151. Mărturia dată despre Adevăr a făcut din bunii și biruitorii mucenici eroi ai cre‑ dinței, căci ei sunt triumfătorii creștini Împotriva necre‑ dincioșilor, Înșelați de zeii ce erau de fapt doar multiple manifestări ale demonilor și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
moare În cineva care poartă mărturie. Trebuie să ne ridicăm singuri crucea și s‑o acceptăm ; nu doar să ne fie impusă prin coer‑ ciție exterioară. Suferința devine creativă, iar moartea devine sacrificială, dacă și numai dacă sunt acceptate de bunăvoie de cel care trebuie să sufere sau să moară. Pentru a Întări această trăire avem destule mărturii și din primele secole creștine. Astfel, cunoaștem din Tradiție și de la Sfântul Ambrozie al Milanului (scrisoarea a XXI‑ a) cele Întâmplate cu Sfântul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeuă (Romani 6, 10). A Înțeles, așadar, marele Apostol Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răs‑ tignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s‑a Întors din drum, a răspuns creștinilor care‑l Întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Iată, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi ! Mântuitorul nostru a insuflat În apărătorii Lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru noi, creștinii de astăzi, afundați În multe păcate și În patimile dezmierdă‑ rilor lumești. Mai subliniem și următorul fapt : iubirea de Dumnezeu Își află Încununarea În tocmai disponibilitatea de a suferi. De aceea Părinții au luat asupra lor de bunăvoie toate Încercă‑ rile, văzute ca adevărate semne ale bunătății divine. Ca o concluzie, frate al meu, care suferi, te tânguiești și plângi, poate că În sufletul tău nu ți‑ai agonisit nici un fel de faptă bună, poate că tu n
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la El, pătimind pe nedrept. Căci spre aceasta am fost chemați, căci și El a pătimit pentru noi, lăsându‑ne pildă, ca să pășim pe urmele Lui (I Petru 2, 19‑21). „A‑ți lua crucea” presupune și a Îndura de bunăvoie și cu smerenie lipsurile, nevoile și necazurile acestei vieți pe care Bunul Mântuitor le Îngăduie ca să se abată asupra noastră pentru curățirea păcatelor noastre și Întărirea noastră În Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 187 virtuți. Fiecare ipochimen Își are propriile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și recunoștința datorate lui Dumnezeu pentru vindecarea sa. Mântuitorul nu vrea să intervină asupra noastră fără voia noastră, fără să dorim ajutorul Lui, arătând aceasta prin chemarea numelui Său În rugăciune. Împărtășirea slavei divine vindecătoare reclamă deci coope‑ rarea de bunăvoie a pacienților, credința care să restaureze acea legătură originară corectă Între Creator și făpturile Sale, care poate fi restaurată, prin supunerea adusă de aces‑ tea și prin deschiderea lor către Creator. Prin Hristos se stabilește o comunicare Între bolnavul credincios
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se cer de la tot sufletul, fie bolnav, fie sănătos, dar de la bolnav numaidecât (...) Ferice de cel ce rabdă boala cu mulțumire, că Dumnezeu, văzând asta, Îl vindecă fără doctori ! Cine mul‑ țumește lui Dumnezeu În boală, este un martir de bunăvoie”282. La rândul său, Părintele Rafael Noica, fiul marelui filosof Constantin Noica, descoperea creștinilor Încă un prilej de rugăciune, care le este la Îndemâna tuturor, Îndemnându‑i Credință și vindecare 269 să așeze Înaintea fiecărui „of” al lor („of, of, of
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
hibrid deasupra tuturor națiunilor din fostul imperiu comunist. Este adevărat că înăbușirea identităților din blocul sovietic a avut efecte incalculabile, între care mankurtizarea și dispariția mai multor limbi și popoare. Acum, însă, popoarele europene sunt chemate să se transforme de bunăvoie în altceva, însă națiunea unui homo europeus e atât de abstractă și de halucinantă, încât nimeni nu poate să prevadă cum va arăta "europeanul" de mâine. Ce limbă va vorbi el? Engleza? În acest caz se va produce un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
imperiului. Se pune accentul pe existența unor interese generale, ale tuturor, simbolizate de ideea atașamentului față de monarh: Acum de lipsă e fieștecăruia supus și credincios cătră Împăratul său și cătră țară a-și arăta credința jurământului său, Împlinirea și de bunăvoie primirea slujbei ostășești. Se subliniază mereu acest caracter benevol, conștient, responsabil, pe care trebuie să-l Îmbrace participarea locuitorilor imperiului la efortul de salvgardare colectiv, element de natură să le furnizeze acestora și o identitate comună, de factură civică: Acum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1981, pp. 302, 306. Vezi capitolul precedent din cadrul lucrării de față. Dacă analogia Îmi este permisă, aș evoca, spre comparație, situația din anii ’50 ai secolului XX: dacă propaganda comunistă nu i-a putut determina pe țărani să predea de bunăvoie cotele solicitate de autorități, În schimb, recurgând la adevărate rechiziții, ea a reușit totuși să lase urme puternice În mentalitatea țărănească, În sensul comunizării pe termen lung a acesteia. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., p. 285. Ibidem, pp. 285-286. Ibidem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au plâns din nou stăpânirii, care trimite o comisie formată din boieri, care să judece faptele la fața locului. Cercetarea realizată la 24 iulie 1755, prin care boierii cer domnitorului Matei Ghica ca „acei vămeni care nu se supun de bunăvoie de a da zeciuiala din toate, până și din unsoarea pentru căruțe (dohotul obținut din coaja de mesteacăn - n.a.), să devină robi ai mănăstirii” <footnote Din tezaurul documentar sucevean, op. cit., p. 257. footnote>, nu a fost aprobată de domnitor. Starea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vedea sau o vor auzi citindu-se, că a voit domnia mea, cu bună voia noastră și cu inima curată și luminată și bunăvoința și am făcut pomenirea sfânt răposaților noștri și pentru sănătatea noastră și, m-am gândit cu bunăvoia noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu să întărim mănăstirea noastră, care este la Moldovița, hramul sfânta Bunavestire a preasfintei noastre de Dumnezeu născătoare și pururi fecioară Maria. Și întărim mai înainte zisei mănăstiri, cu această carte a noastră, satele sale, pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al Țării Moldovei, Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a voit domnia mea, cu bună voia noastră și cu inima curată și luminată și cu toată bunăvoia noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim și să împuternicim mănăstirii noastre Moldovița, unde este hramul Bunavestire a preasfintei născătoare de Dumnezeu, dania sfânt răposatului nostru părinte, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a Imperiului Țarist <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 55. footnote>. Împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a, se și vedea „cheagnină moldoveancă” și a solicitat locuitorilor să presteze jurământ de credință, în care erau obligați să declare: „m-am supus de bunăvoie și nesilit de nimeni sub stăpânirea Măriei Sale Ecaterina Alexeevna”, „spre apărarea și întărirea credinței noastre creștinești” <footnote Ibidem, p. 53. footnote>. În textul jurământului nu se vorbea de libertate, ci de robie deoarece prin jurământ fiecare român se recunoștea „rob
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
formați în vederea activității pe care o vor desfășura și Se implică intens în joc doar dacă crede că va cîștiga. Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde. Plînge sau vociferează atunci cînd pierde. Respectă regulile de bunăvoie. Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora. Își construiește propriile reguli de joc. Schimbă regulile în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile. Descrierea comportamentului preșcolarului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în joc, indiferent dacă crede că pierde sau cîștigă. Se implică intens în joc doar dacă crede că va cîștiga. Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde. Plînge sau vociferează atunci cînd pierde. pectă regulile de bunăvoie. Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora. Își construiește propriile reguli de joc. Schimbă regulile în timpul jocului. Contestă verbal regulile jocului. Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile. informați cu privire la scopul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
realizării lui prin deplasare la fața locului; urmărirea felului în care clientul își achită obligațiile contractuale, respectiv, plata dobânzii lunare și a tranșei de rambursare a creditului prevăzut în contract; în cazul în care debitorul nu achită aceste rate de bunăvoie, conform contractului de creditare, banca are dreptul să oprească automat sumele respective din contul de disponibil al clientului; colectarea veniturilor din dobânzi în contul „venituri din dobânzi“ și a comisioanelor corespunzătoare fiecărei operațiuni în contul „venituri din comisioane“; urmărirea pe
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
din Istorie. ADAOS. Expresia „istoria se face peste capetele noastre“, cât și aceea de „destin colectiv“ trebuie înțelese în funcție de prezența sau absența consimțirii. Un popor poate să se pună în mâna cuiva și să decadă astfel din libertatea lui de bunăvoie. El poate să cultive o mistică a supunerii și să-l aleagă liber pe cel care îi propune idealul ascultării. Pentru că între cel care dă și cel care ia libertatea există o complicitate, cel care dă se recunoaște în cel
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și poate lua formele cele mai diverse, după cum unul sau altul dintre părinți (sau amîndoi) sînt lipsiți de maturitate și refuză să-si asume răspunderea unei familii. „Femeia-copil" este aspectul lui cel mai clasic, cu toate că este ușor demodat. Trecînd de bunăvoie de sub autoritatea tatălui sub cea a soțului, ea se adăpostește permanent în spatele lui pentru a nu-și lua nici o răspundere ; se descrie ea însăși ca fiind ignorantă, nepăsătore,cu capul în nori. Nu caută să aibă autoritate asupra copiilor, amânând
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]