1,121 matches
-
-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru un obicei de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă în observarea nemijlocită a fenomenului și în îmbogățirea bibliografiei cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
București ,, Zorilor surorilor, nu pripiți la zorit. Că cutare ( cum Îi numele ) nu s-a găsit. Nici din pat nu s-a sculat, De-mbrăcat, nu s-a-mbrăcat Nici pe mîini nu s-a spălat Nici merinde nu și-a luat Nouă buți cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În mîini lumînări aprinse și cîte o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
catolicii din Moldova că ar fi străini de neamul romanesc, căci trebuie să se știe că aceștia sunt cei mai puri români (...), iar sentimentele lor au fost românești totdeauna”. Și s-a ridicat dintre aceștia un fiu de țăran din Butea, pe nume Dumitru Mărtinaș, profesor de limba și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profesor de limba și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români semănau cu cei din Butea. Toamna, copiii de la Daneș sau de la Voimiceni, Raciu și din alte sate veneau la școală ghemuiți în căruța cu fân pe salteaua cu paie, speriați, nedumeriți, întovărășiți de părinții lor, țărani apăsați de toate umilințele și nevoile lor amărâte cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
marcajului rezervației sau a împrejmuirii rezervației; g. se interzice schimbarea destinației terenului fără acordul prealabil al Filialei Iași a Academiei Române și al Agenției de Protecția Mediului. Parcuri dendrologice în județul Iași = 52 ha 1. Parcul dendrologic Miclăușeni satul Miclăușeni, comuna Butea: 20,0 ha 2. Domeniul Alexandru Ioan Cuza comuna Ruginoasa: 10,0 ha 3. Domeniul Grigore Ghica (Spitalul de copii Deleni) comuna Deleni: 3,5 ha 4. Domeniul Alexandru Săulescu satul Cozia, comuna Costuleni: 2,0 ha 5. Domeniul Sturza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
comuna Ciurea 1 exemplar de 350 ani, Schitul lui Tărâță, comuna Bârnova 2 exemplare de 350 ani, proprietatea Cortez, Cetățuia, comuna Ciurea 2 exemplare de 340 ani, proprietatea Panait, comuna Bârnova 47 exemplare de 300 ani, la Trei Iazuri, comuna Butea 1 exemplar de 300 ani, satul Hoisești, comuna Dumești 1 exemplar de 300 ani, proprietatea Ciocoi, satul Vlădiceni, comuna Tomești 1 exemplar de 300 ani, proprietatea Ciorapciu Vinia, ferma Tomești 6 exemplare de 250 ani, satul Valea Ursului, comuna Miroslava
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
scutellatus, Lucanus cervus (rădașca); amfibieni: broasca râioasă verde: Bufo (Epidalea) viridis, brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), fugaciul pitic (Calidris temminckii), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica); mamifere: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), căprioara (Capreolus capreolus), hârciogul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), hermelina (Mustela erminea), nevăstuica (Mustela nivalis), popândăul (Spermophyllus citellus). Plan
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Crex crex), rândunica (Hirundo rustica), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus), cucuveaua (Athene noctua), pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pe câte un sghiab de piatră. Arghir până să îmbuce O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriașul, dacă-l gustă, Cu stomac ca de lăcustă, Iar fi plăcut ca să tragă Pe gîtu-și o bute-ntreagă. Grădina cea plină de fragranță a Ilenei în care adoarme Arghir este evocată floare cu floare, după metoda pictorilor primitivi. Tema aceasta a grădinii, venită din Orient, a culminat în poezia Renașterii, spre a se reînnoi prin simboliști: Cât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țiganilor formează un genial catalog grotesc de sonuri: Aordel, Corcodel, Cucavel, Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el o adevărată orchestră burlescă, întemeiată mai ales pe onomatopee. Cacîga aruncă o bebee, Gogul tocorosește, Goleman se născocoară, Bobul n-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în proză sunt cele mai delectabile și n-au deloc intenție naturalistă, fiind niște simple "caractere" cu model real. Părintele Gavriil, om disimulat, care promite orice și tăgăduiește, spunând "să fie bine", contele Curcano-Mirmilitzki, baronul Constantin Garla de Afumata, ducesa Bute, născută Țapa, princesa Bostano Crastavetzki, născută Pitringello-Barabulla, toți aceștia paraziți mondeni, Ioniță Cocovei, burlac timid și suav, Ghiță Titirez, arhivar venal și erotic, iată câteva tipuri. Merită onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
catolicii din Moldova că ar fi străini de neamul românesc, căci trebuie să se știe că aceștia sunt cei mai puri români (...), iar sentimentele lor au fost românești totdeauna”. Și s-a ridicat dintre acestia un fiu de țăran din Butea, pe nume Dumitru Martinaș, profesor de limbă și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
profesor de limbă și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români semănau cu cei din Butea. Toamnă, copiii de la Danes sau de la Voimiceni, Raciu și din alte sate veneau la scoala ghemuiți în căruță cu fan pe salteaua cu paie, speriați, nedumeriți, întovărășiți de părinții lor, țărani apăsați de toate umilințele și nevoile lor amarate cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
necesar dezvoltării proiectelor de modernizare. Veniturile, ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3 4 5 ------------------------------------------------------------------------------------------ 1. C.S.V. Andrieseni Andrieseni 38.742 100 3.320 2. C.S.V. Bivolari Bivolari 38.743 132 2.082 3. C.S.V. Bosia Bosia 38.744 280 480 4. C.S.V. Barnova Barnova 38.745 150 2.646 5. C.S.V. Butea Butea 38.746 152 1.452 6. C.S.V. Ciortesti Ciortesti 38.747 140 4.660 7. C.S.V. Ciurea Ciurea 38.748 210 2.790 8. C.S.V. Comarna Comarna 38.749 148 2.412 9. C.S.V. Costuleni Costuleni 38.750 148
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
4 5 ------------------------------------------------------------------------------------------ 1. C.S.V. Andrieseni Andrieseni 38.742 100 3.320 2. C.S.V. Bivolari Bivolari 38.743 132 2.082 3. C.S.V. Bosia Bosia 38.744 280 480 4. C.S.V. Barnova Barnova 38.745 150 2.646 5. C.S.V. Butea Butea 38.746 152 1.452 6. C.S.V. Ciortesti Ciortesti 38.747 140 4.660 7. C.S.V. Ciurea Ciurea 38.748 210 2.790 8. C.S.V. Comarna Comarna 38.749 148 2.412 9. C.S.V. Costuleni Costuleni 38.750 148 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Andrieșeni Andrieșeni 38.742 100 2. C.S.V. Bivolari Bivolari 38.743 132 3. C.S.V. Bosia Bosia 38.744 280 4. C.S.V. Bârnova Bârnova 38.745 150 5. C.S.V. Butea Butea 38.746 152 6. C.S.V. Ciortești Ciortești 38.747 140 7. C.S.V. Ciurea Ciurea 38.748 210 8. C.S.V. Comarna Comarna 38.749 148 9. C.S.V. Costuleni Costuleni 38.750 148 10. C.S.V. Cotnari Cotnari 38.751 140 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Andrieșeni Andrieșeni 38.742 100 2. C.S.V. Bivolari Bivolari 38.743 132 3. C.S.V. Bosia Bosia 38.744 280 4. C.S.V. Bârnova Bârnova 38.745 150 5. C.S.V. Butea Butea 38.746 152 6. C.S.V. Ciortești Ciortești 38.747 140 7. C.S.V. Ciurea Ciurea 38.748 210 8. C.S.V. Comarna Comarna 38.749 148 9. C.S.V. Costuleni Costuleni 38.750 148 10. C.S.V. Cotnari Cotnari 38.751 140 11. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Andrieșeni Andrieșeni 38.742 100 2. C.S.V. Bivolari Bivolari 38.743 132 3. C.S.V. Bosia Bosia 38.744 280 4. C.S.V. Bârnova Bârnova 38.745 150 5. C.S.V. Butea Butea 38.746 152 6. C.S.V. Ciortești Ciortești 38.747 140 7. C.S.V. Ciurea Ciurea 38.748 210 8. C.S.V. Comarna Comarna 38.749 148 9. C.S.V. Costuleni Costuleni 38.750 148 10. C.S.V. Cotnari Cotnari 38.751 140 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Andrieșeni Andrieșeni 38.742 100 2. C.S.V. Bivolari Bivolari 38.743 132 3. C.S.V. Bosia Bosia 38.744 280 4. C.S.V. Bârnova Bârnova 38.745 150 5. C.S.V. Butea Butea 38.746 152 6. C.S.V. Ciortești Ciortești 38.747 140 7. C.S.V. Ciurea Ciurea 38.748 210 8. C.S.V. Comarna Comarna 38.749 148 9. C.S.V. Costuleni Costuleni 38.750 148 10. C.S.V. Cotnari Cotnari 38.751 140 11. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
3 4 5 ------------------------------------------------------------------------------------------ 1. C.S.V. Andrieseni Andrieseni 38.742 100 3.320 2. C.S.V. Bivolari Bivolari 38.743 132 2.082 3. C.S.V. Bosia Bosia 38.744 280 480 4. C.S.V. Barnova Barnova 38.745 150 2.646 5. C.S.V. Butea Butea 38.746 152 1.452 6. C.S.V. Ciortești Ciortești 38.747 140 4.660 7. C.S.V. Ciurea Ciurea 38.748 210 2.790 8. C.S.V. Comarna Comarna 38.749 148 2.412 9. C.S.V. Costuleni Costuleni 38.750 148
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]