3,562 matches
-
ceea ce nu voiește statul modern, a cărui țintă este a nu lăsa ca poporul muncitor să fie măcinat și să degenereze sub pături superpuse de feneanți, de reputații uzurpate, de săbiuțe ce gonesc liste civile regale cu cotul de măsurat butoaiele. Leafa dar e un echivalent al muncii reale, al cheltuielii de forță nervoasă sau musculară; arareori ea poate fi o compensare a meritului, adecă a superiorității organice. Care e munca colosală a polcovnicului care să compenseze munca musculară a 36000
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
află la redacțiunea "Luptătorului "). La comuna Măicănești s-au secuestrat: 6 oi; 1 gonitor; 3 iepe; 90 coți velințe; 2 vaci; 1 pereche foi; 23 coți așternut; 3 țoale de car; 1 așternut; 20 banițe porumb; 2 cai și 3 butoaie. Vânzarea acestor obiecte va avea loc de la 15 - 25 august. Agent Ionescu - No. 139. Așternut, haine, instrumente de muncă, recoltă - totul i se vinde țăranului pentru a hrăni nesățiosul buget. Și în același timp în care vie, vite, grădini, animale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un simplu oftat, așa încît decise să se prefacă furios. ― Pot să știu de ce adopți tonul ăsta? Oare apropierea dintre noi ți-a orbit judecata? Ce speri să obții vorbind astfel? Ca și cum vorbele Abatelui l-ar fi înmuiat într-un butoi cu apă rece, Aloim își îngustă ochii și rosti cu glas mieros: ― Și oare ce crezi că aștept de la tine? Abatele se întrebase de multe ori, într-adevăr, care era motivul statorniciei pe care o manifesta Aloim față de el. Mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din înverșunarea aceea nu mai rămăsese mare lucru. Era destul însă pentru ca rotunjimea albastră a Pământului, așa cum prefera el să îi spună, să îl facă să se simtă mândru și împlinit. - Știi ce facem noi acum? întrebă deodată Barna. Desfacem butoiul cu murături, zise el pe un ton vesel, fără să aștepte replica celuilalt. Johansson se întoarse amuzat către tovarășul său, care zâmbea fără să îl privească fiindcă se concentra la comenzile navetei. - Murături... Îmi sună cunoscut. - Sigur că îți sună
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de acord să bombardăm Abația încă de pe orbită pentru a nu risca să întîlnim acolo cine știe ce armă teribilă împotriva noastră. - Da, și a fost o decizie grozav de înțeleaptă. - Așa este. Dar noi nu am făcut decât să astupăm atunci butoiul cu murături, să lăsăm toate fructele acelea necoapte ale istoriei să fermenteze.... - Ce vorbe folosești! Ce imagini! hohoti Johansson. - Vezi!? Dar se potrivește, nu-i așa? se însufleți Barna fără să țină seama de ușoara ironie din vocea celuilalt. Acum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
obținute. 8.3. Aplicație practicătc "8.3. Aplicație practică" Modificarea culturii organizaționale a firmei Berextc "Modificarea culturii organizaționale a firmei Berex" Firma Berex din orașul Y din România este specializată în producerea berii. Ea realizează câteva sortimente de bere (la butoi, pentru servire la halbă și la sticle de 0,5l). Berea este distribuită cu mijloace de transport proprii, în funcție de comenzi, sau preluată direct de către client. După 1989, piața este invadată de mărci cunoscute de bere străină, ca și de mărci
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a avut o contribuție importantă pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu traista pe umăr și toiagul în mână, cu o mantie înfășurându-i de două ori trupul care cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate nopțile, Diogene bate străzile Atenei cu un felinar aprins în mână în plină zi, rotindu-l în juru-i, luminând cu el fețele trecătorilor și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu traista pe umăr și toiagul în mână, cu o mantie înfășurându-i de două ori trupul care cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate nopțile, Diogene bate străzile Atenei cu un felinar aprins în mână în plină zi, rotindu-l în juru-i, luminând cu el fețele trecătorilor și adăugând că este în căutarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
începând cu cvadruplul remediu. Dovadă, evident, faptul că, în ciuda riscurilor, reducerea complexului la simplu produce uneori cele mai bune efecte... Discursul epicurian despre dorințe figurează, într-adevăr, printre paginile clasice, alături de câteva pasaje obligatorii: sfera parmenidiană, râul heraclitean, felinarul și butoiul lui Diogene, alegoria Peșterii platoniciene, măsura aristoteliciană, îndoiala pyrrhoniană etc. Epicur face așadar deosebire între dorințele naturale și necesare, cele naturale nenecesare și cele nenaturale nenecesare. Toate pot fi efectiv clasate în una dintre cele trei rubrici. Niciuna nu scapă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ne duc dincolo de rezonabil: sunt nenaturale și nenecesare, pentru că nesatisfacerea lor nu antrenează nicio durere, niciun fel de suferință. Mai rău, odată împlinite, ele revin identice, intacte, cerând aceeași energie ca și cum n-ar fi fost satisfăcute. Efort zadarnic, asemenea umplerii butoiului Danaidelor, faptl de a răspunde la aceste dorințe induce permanent reiterarea negativității. Nenaturale și nenecesare sunt vinurile scumpe, mesele bogate, casele costisitoare, hainele de lux, erotica elaborată, pasiunea amoroasă, rafinamentele senzuale, care țin de vârful culturii și al civilizației, în vreme ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Se spune adesea că (recenzenții n.n.) nu citesc În Întregime operele pe care sunt solicitați să le critice. Așa este. Sau mai, curând, n-ar trebui. Dacă ar face-o, ar deveni mizantropi incurabili [...] Nu-i nevoie să bei tot butoiul ca să-ți dai seama de tipul și calitatea vinului. Nu trebuie mai mult de o jumătate de oră pentru a-ți da seama dacă o carte valorează sau nu ceva. Zece minute sunt ultrasuficiente dacă ai instinctul formei. Oare cine
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Studies, nr. 115, Harvard University Press, Cambridge, 1994. Lowood, „The Calculating Forester”, p. 338. Au fost testate diverse tehnici, inclusiv tăierea unui copac În bucăți și alăturarea acestora pentru a se vedea care este volumul sau introducerea lemnului Într-un butoi al cărui volum era cunoscut și adăugarea unei cantități măsurate de apă, astfel Încât să se știe cât din volumul butoiului nu e ocupat de lemn (ibid., p. 328). În principiu, cadrul de lucru utilitarist ar fi putut fi folosit și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tăierea unui copac În bucăți și alăturarea acestora pentru a se vedea care este volumul sau introducerea lemnului Într-un butoi al cărui volum era cunoscut și adăugarea unei cantități măsurate de apă, astfel Încât să se știe cât din volumul butoiului nu e ocupat de lemn (ibid., p. 328). În principiu, cadrul de lucru utilitarist ar fi putut fi folosit și pentru alte „scopuri” calculabile ale pădurii, cum ar fi numărul animalelor destinate vânatului, cantitatea de cherestea de calitatea Întâi sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ar opera atunci ca dl Iliescu să fi fost nu numai începătorul, ci și terminatorul Reformei în România. Iar bizareria destinului, ca investițiile, fondurile cu care Occidentul a fost așa de zgârcit față de adoratorii lui, să înceapă a curge din butoaie de lapte și miere în ceardacul iliescian. Să nu pună stăpânire pe mine, atunci, o dulce-funerară nostalgie la trezirea imaginii cabotinului ce frământa scândurile scenei cu tălpi scârțâitoare, învârtind zadarnic bastonul, trimițând câte un deget spre canotieră, în monotona căinare
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
mai spuie domnia sa lui Iliașcu să ne caute mărgăritar subțire, alb, ca acela pe care ni l-a adus Hurmuz”298. Hainele doar croite sau chiar gata cusute nu dominau între aceste mărfuri. Puteau fi folosite imediat pălăriile (cărate în butoaie), „șepcile francești” căciulile (din cocârlat ori din camelot), mănușile (în care se specializaseră negustorii din Sighișoara) și gulerele brodate ori confecționate din horbotă. Stofele, care soseau în viguri, erau prelucrate. Iar hainele - cele mai multe - erau cusute în țară. Breslele croitorilor (niște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
IV, p. 376. 125. Cam în aceeași vreme, Paul de Alep - care nu trecuse cu vederea că în grădina palatului de la Iași se aflau „duzi și mulți caiși, ca și migdali [...] [și] un pom mic cu rodii plantat într-un butoi, și lămâi dulci cultivați tot în hârdaie” - constata, la Mitropolia din Târgoviște, o amenajare cu un vădit caracter utilitar: „[...]. De acolo coborî într-o grădină mare pe care nu o poți vedea în toată lungimea ei și care este înconjurată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
astfel ambarcațiunea. Deși au trecut treizeci și cinci de ani de atunci, Îmi amintesc și acum cu exactitate că primul lucru pe care l-au aruncat a fost o sobă mare de teracotă care se afla la pupa. Azvârliră apoi În mare butoaiele cu miere, pachetele cu nucă și altele, până când mai rămăseseră doar câteva burdufuri (ce conțineau piei de bou netăbăcite și Îmbibate cu seu) care nu putură fi urnite din loc din pricina greutății. Marinarii au fost obligați așadar să Îndepărteze seul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fiind Ion Dariu, iar redactori Ioan Popea și Andrei Bârseanu. Fondurile necesare erau oferite de Reuniunea învățătorilor români greco-ortodocși din districtul Brașov. Dedicată problemelor de pedagogie, revista a publicat puțină literatură. S-au retipărit din scrierile lui Gh. Sion poeziile Butoiul gol, Cocoșul și rubinul. Ion Dariu și Andrei Bârseanu au colaborat cu versuri, Ioan Popea cu proză. În 1887 G. Coșbuc închina memoriei lui Timotei Cipariu poezia Non omnis moriar. S-au reprodus versuri de Anton Pann și Vasile Alecsandri
SCOALA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289568_a_290897]
-
pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința pentru simpla juxtapunere a imaginilor, histrionismul latent, denotația sub care se strecoară perfid o licărire miraculoasă, senzația ireparabilului și inevitabilul regret care decurge de aici sunt notele care definesc prima etapă
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
pe care îl avusesem. Din cei 1 400 de lei plăteam doar sindicatul, 7 lei, un sindicat, probabil, al fabricii, la care fusesem automat înscrisă. Muncitorii necalificați - nu am văzut decât bărbați - luau salariul într-o hală, semnând pe un butoi de păcură, probabil. Eram ca zilierii. Nu primeam spor de vechime și nici alocație pentru copil. După șase luni aveam dreptul la jumătate din alocație pentru copil. La Oficiul Forțelor de Muncă, un tovarăș Moș mi-a spus că totul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
castel. A.N.: și era depozit de vin? N.I.: Da, un mare depozit de vinuri. Comportamentul soldaților ruși a fost groaznic. Au pătruns în castel, apoi în cramă și, după ce s-au îmbătat, au început să tragă cu armele în butoaie. Au intrat și în aripa clădirii unde era instalat spitalul. Am fost nevoiți să le explicăm care este profilul spitalului și să-i conducem peste tot. Când am ajuns în laborator, am fost martorul unui spectacol extraordinar. Când au văzut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amețeală, îmi poate periclita „lumea” și ceea ce eu gândesc despre ea, nu pot face abstracție de barierele organice, iar uneori sunt chiar sclavul lor. Putem facem abstracție de foarte multe lucruri și chiar de toți ceilalți, putem trăi într-un „butoi”, ca filosoful antic, sau într-o „coajă de nucă” și să ne credem „regele unor domenii nemărginite”, cum filosofa Hamlet. Intelectualii de care vorbești sunt nu numai minți integrate superior, ci și oameni ce trebuiau să facă piața, dacă aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
târg), loc al păcătoșeniei, măcinați de boli („Ah, ce vremuri!...”), smintiți în bătăi și acasă, la prășit și secerat, și în armată (La țintă), unii se cufundă în băutură, câte un nesăbuit înecându-se, la propriu, în licoarea revărsată din butoaie (Dușmanul). Creierul le e năclăit nu doar de aburii alcoolului, dar și de superstiții și eresuri. Cred în blesteme, așa cum, intrați în vreun impas, își anină speranța în descântece, în datul în bobi, în leacurile băbești („Tot făcut mi-a
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
1967 cu proză științifico-fantastică în „Preludiu”, supliment al „Scânteii tineretului”. Publică poezii și teatru în „Luceafărul”, „Viața studențească”, „Astra”, „Albina”, „România literară”, „Săptămâna”, „Amfiteatru”, „Jurnalul literar” și colaborează la reviste românești din străinătate: „Vatra”, „Căminul”, „Cuvântul românesc” ș.a. Prima carte, Butoiul lui Diogene și Mica publicitate, apărută în 1969, este urmată de câteva volume de teatru scurt: Scurtă poveste cu un suveran zănatic (1971), Frânghia de rufe a familiei (1971), Teatru (1974), La „Gura leului” (1985), de o traducere din Tristan
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
sfera științifică medievală în cea a ideilor filosofice, de a vehicula teme cunoscute și de a provoca personaje ilustre implică însă și riscul alunecării într-un anume teribilism juvenil, care îl împiedică uneori pe N. B. să construiască în profunzime. SCRIERI: Butoiul lui Diogene și Mica publicitate, București, 1969; Frânghia de rufe a familiei, București, 1971; Scurtă poveste cu un suveran zănatic, București, 1971; Teatru, București, 1974; Paracelsus, călătorie neîntreruptă, București, 1981; La „Gura leului”, București, 1985. Ediții: Francisc I. Rainer, Jurnale
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]