1,180 matches
-
Frumoasa, având în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma comuna Schitu Frumoasa, iar satul Pârjol a trecut la comuna Băsăști. Astfel, comuna Băsăști a rămas cu satele Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Pârjol și Solomonești, iar comuna Băhnășeni cu satele Băhnășeni, Bârnești, Borzești, Cucuieți, Hemeeni, Sărata, Tărâța și Timărești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău, și în timp au fost unificate sub numele de "Pârjol". În
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,89%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Secuieni și Câmpeni, având în total 649 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 25 de elevi la Secuieni și o biserică, iar principalii proprietari funciari erau Ilie Conduratu, C. Frunzeanu, Gh. Livezeanu și Al. Lupașcu. La acea vreme, în zona
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
Theodor Codrescu, Lascar Em. Lupașcu, C. Davidescu, Zamfira Nacu și Petru Negel. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Berbenceni și transferul satelor sale la comuna Secuieni, comună devenită reședința plășii Traian. Comuna avea 2152 de locuitori în satele Berbinceni, Câmpeni, Chilieni, Fundeni, Secuieni și Văleni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, arondându-i-se și satele comunei Odobești, desființată, precum și satul Glodișoarele (fost la comuna Izvoru Berheciului); tot atunci
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
Văleni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, arondându-i-se și satele comunei Odobești, desființată, precum și satul Glodișoarele (fost la comuna Izvoru Berheciului); tot atunci a fost desființat satul Câmpeni, comasat cu Secuieni. Comuna Odobești a fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două sunt situri
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
Valerian (Viorel D.) Trifa ( n. 28 iunie 1914, Câmpeni/Turda - d. 28 ianuarie 1987, Estoril/Portugalia) a fost membru de frunte al Mișcării Legionare și arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române din America și Canada. Viorel Trifa, fiu al învățătorului Dionisie Trifa, s-a născut la 28 iunie 1914, în
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
d. 28 ianuarie 1987, Estoril/Portugalia) a fost membru de frunte al Mișcării Legionare și arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române din America și Canada. Viorel Trifa, fiu al învățătorului Dionisie Trifa, s-a născut la 28 iunie 1914, în comuna Câmpeni, județul Turda, în Țara Moților. După terminarea școlii primare în satul natal, urmează patru clase la gimnaziul „Horia” din Câmpeni, după care se înscrie la liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, unde ia diploma de bacalaureat în primăvara anului 1931. Între
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
din America și Canada. Viorel Trifa, fiu al învățătorului Dionisie Trifa, s-a născut la 28 iunie 1914, în comuna Câmpeni, județul Turda, în Țara Moților. După terminarea școlii primare în satul natal, urmează patru clase la gimnaziul „Horia” din Câmpeni, după care se înscrie la liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, unde ia diploma de bacalaureat în primăvara anului 1931. Între anii 1931 și 1935 a urmat cursurile facultății de teologie din Chișinău, care făcea parte din Universitatea din Iași, și
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
folosință. Câte doi - trei ani, până la intrarea în noul local au funcționat: Ferencz Marton, Sebestyen Marton (1917), Simion Cosma și Traian Donciu. Din 1924 -1926 a fost învățător Ioan Maxim și din 1926 până în anul 1940, preotul și învățătorul Ioan Câmpean, nevoit să se refugieze în 1940 la Bazna, județul Sibiu. Cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o construcție din piatră și cărămidă, își are obârșia în dorința mai veche a locuitorilor de a construi o biserică mai mare, care să fie
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
pe Drumul Național DN 75, care face legătura spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva). Orașul Nucet este situat la 12 km față de orașul Stei, la 92 km față de Oradea și la 63 km față de Câmpeni (județul Albă). Pe raza administrativă a orașului Nucet își desfășoară activitatea o școală cu clasele I-VIII, iar pentru localitățile Băită și Băița-Plai există o școală cu clasele I-IV. Deasemenea, în fiecare localitate funcționează cîte o grădiniță, iar în
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
nr.4/2000; Editorii „Ateneu”, ianuarie/2000: Eugen Budau, „Ateneu”, martie/ 2000, Dr. Iulius Iancu „Viața noastră”, Israel, nr.15/2000, Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.280/2000; Dr. Iulius Iancu în „Semnalul”, din Canada, nr.64/2000, Lenuța Câmpean, Beniamin Păscu, „Postașul”, nr.112/2000; Editorii „Bună dimineață, Israel”, Internet Newsletter nr. 75-78/2000; Editorii „Minimum”, Israel, decembrie/2000; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.322/2001; Editorii „Ateneu”, nr.5/2001; Constantin Cubleșan, „Cetatea culturală Cluj-Napoca”, nr.8
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Eforiei, Prepozitul capitular, canonicul Vasile Rațiu, primul președinte al Eforiei a fost ales Dr. Ioan Rațiu, viitorul memorandist. Eforia a funcționat până în anul 1948 potrivit prevederilor "Legământului și Statutelor". Pe parcursul timpului, datorită unor donații făcute de Dionisie Sterca Șulutiu, Ana Câmpean, Agapia Micușan și avocatul George Popescu, s-a ajuns ca parohia acestei biserici să fie cea mai puternică din oraș, din punct de vedere financiar, devenind proprietara pieții orașului, construcțiilor din jurul pieței, fostul hotel "Elisabeta" (vechiul palat al Eforiei), noul
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
la Benești, la Revoluția de la 1848 sau la actul Unirii din 1859. Cât privește participarea la războiul de independență din 1877 se păstreză încă Legitimația de veteran de război a lui Pătru Ștefan din Tetoiu, ca și fotografia lui M. Câmpean, iar din cel de al doilea război balcanic, deținem Brevetul de decorație al lui Popa C. Alexandru din satul Popești. Răscoala din 1907 a fost marcată și-n comuna Tetoiu, menționați fiind învățătorii Constantin Mărgineanu și Alexandru Ionescu care au
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
România. Situată în Munții Apuseni, pe bazinul superior ale râurilor Arieș și Crișul Alb. Cuprinde porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara. O porțiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni. începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult "Topani" de către moți sau "Topfesdorf" de către austrieci, considerată tradițional "capitala moților", iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. „Țară” este un termen care, precum în Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
s-au pus încă de acord cu acest lucru. Astfel, Ion Frunzetti a amintit componența chenarului pomenind localitățile Predeal, Turnu Roșu, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sibiu și Deva, în mod similar cu Marin Nicolau. Ionel Jianu a enumerat localitățile Roșia, Abrud, Câmpeni, Sigihișoara, Sibiu și Deva. Dan Grigorescu a amintit doar patru localități: Deva, Sibiu, Turnu Roșu și Predeal. Portretul lui Niță Magheru a fost considerat în mod eronat ca fiind cel al lui Gheorghe Magheru o lungă perioadă de timp. Portretul
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
ferate franceze. Nicolae Iorga menționa în memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfățișând ultimele manifestări”. În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Țebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). A legat prietenii strânse
Samoilă Mârza () [Corola-website/Science/311689_a_313018]
-
naturii) situată în cătunul numit Valea Bulzului (aparținând de satul Petringeni), nu a putut fi precizată de cercetătorii bisericești, ba s-a spus că a dispărut fără urmă , asemenea satului care o adăpostea, și care probabil se afla undeva pe lângă Câmpeni. Această mănăstire nu poate fi alta decât cea despre care vorbesc bătrânii satului Valea Mică (denumire dată cătunului Valea Bulzului, la începutul secolului trecut), adică Mănăstirea Bulzului, aparținătoare de Pătrângeni pentru că până la începutul sec. XX în toate statisticile aceste două
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
Spionii lui Sofronie, aceștia adică Efrem și Teodosie, I-am aflat unde sunt, prinzându-le și cartea, care o voiu arăta de o va vedea Preasfințitul unde scrie." Episcopul Dionisie a întrebat într-o scrisoare adresată preoților Ioan Morar din Câmpeni și Nicolae din Abrud: "la Bulz la mănăstire, popa Teodosie șpionul cu a cui știre au șezut acolo și cu a cui slobozenie s-au dus de acolo?." Răspunsul nu este greu de dat . Iată un fragment din scrisoarea lui
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă din o galerie și o odae de locuit cu două
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
Potionci, Rogoz, Roșești, Rusești, Sohodol și Tamborești. Are în componența sa 16 sate și se întinde pe o suprafață de ha. Satul reședință de comună Albac, este situat pe Valea Arieșului Mare, pe drumul național DN75, la 17 km de Câmpeni. Atestat documentar pentru prima oară în 1733, sub numele de "Râul Mare", Albac a fost sediul unei comune care cuprindea așezări din amonte, pe o întindere apreciabilă. Cu timpul, crescând populația așezărilor componente, Albac și-a restrâns treptat arealul, luând
Comuna Albac, Alba () [Corola-website/Science/310085_a_311414]
-
Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești, Plai, Pușelești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești și Vidrișoara. Orașul cel mai apropiat este Câmpeni. Este un punct de plecare spre Muntele Găina. Are în componență 33 de sate, situate de o parte și de alta a Arieșului Mic și a drumului județean DJ 762. Stema comunei Avram Iancu se compune dintr-un scut triunghiular
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și în această stație. http://www.efin.ro/stiri financiare/business/ongurile pierd lupta pentru rosia montana.html http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/sprijin-pentru-proiectul-rosia-montana-229166
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
km față de municipiul Cluj-Napoca, 125 km față de municipiul Turda, 93 km fața de municipiul Alba Iulia (reședința județului), 67 km față de orașul Brad (jud. Hunedoara), 64 km față de orașul Aiud, 57 km fața de orașul Zlatna, 39 km față de orașul Câmpeni, 27 față de orașul Abrud. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,49%). Pentru 4,51% din populație, apartenența
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
A fost descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului). a urmat studii teologice și a fost numit preot capelan în Roșia Montană. În timpul revoluției din 1848 i s-a încredintat conducerea luptelor din părțile Abrudului, Câmpeni până la Iara-Buru. A dat dovadă de înalte calități ostășești, încât , comandantul trupelor maghiare a operațiunii din 8-19 iunie de la Abrud, neputând să treacă de el și ținând cont că majoritatea comandanților lui Iancu erau preoți, a afirmat că "„dracul să
Simion Balint () [Corola-website/Science/306147_a_307476]
-
mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncușa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
fete - Sântioana, Maria, Zamfira și Ana - si trei băieți - ALISANDRU tatăl viitorului erou, Avram și Ioan. Tatăl lui Avram Iancu, Alisandru (1787-1855), a fost pădurar, apoi jude domenial. El a urmat școala primară în sat și probabil pe cea din Câmpeni. Mama lui Avram Iancu a fost Maria Gligor. Cei doi copii ai familiei Iancu au fost Ioan (1822-1871) și Avram. Având o situație materială bună, Avram Iancu a urmat școala primară în satul natal, în crângul Târsa, unde l-a
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]