1,691 matches
-
adamanto-,,smalț dentar" (cf. gr.άδάμας-αντος s.m. "oțel"): med. adamantinom s.n. (cf. fr. adamantinome, s.m.); afro- "spumă" ,,clăbuc" (cf. gr. άφρός,-ου s.m.); agora- "piață, loc deschis" (cf. gr. άγορά,-ας s.f.): med. agorafobie (cf. fr. agoraphobie; en. agoraphobia); alanto- "cârnaț, maț" (cf. gr. άλλάς,- αντος s.n.): med. alantoidă s.f. (cf. fr. allantoide, s.f.; en. allantois); albi- "alb, de culoare albă, luminos" (cf. lat. albus,-a,-um adj.): albinism s.n. (cf. fr. albinisme; en. albinism); amfori-/amforo- "amforă" (cf. lat. amphora
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să protestez, dar îmi dau seama că atitudinea lui Rosén e singura realistă. ISA ar fi avut de pierdut dacă am fi refuzat să consumăm alcool în timpul serviciului. Grozav de multă mâncare: scrumbie cu ceapă, scrumbie cu condimente, calcan afumat, cârnați, friptură, spată de miel, brânzeturi. După-amiază defecțiune la un releu electric al abatorului. N-am avut încotro și am stat degeaba. Tra-tație cu căpșuni, smântână, cafea, whisky și suc Grappo. Apar câțiva vecini, atmosferă plăcută, toți nemaipomenit de prietenoși. B.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
trebuit să tund iarba, dar acum e prea târziu. Nu mai pot să dau drumul la mașină după ora 22. Câinele vecinilor iar a făcut mizerie în grădina de verdețuri a Margaretei. Și și-a făcut nevoile în grătarul de cârnați! Larssonii de vis-à-vis au chemat poliția astă-primăvară. Nu s-a luat nicio măsură. (Poliția are probabil alte treburi.) Ce să fi făcut? N-aveau niciun drept să intervină în situația aceea. Deși am dirijat poșta la noua adresă, găsesc mai
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
la ilustrul său tată, dascăl eminent, plin de umor și cu totul lipsit de morgă academică. Elitist, dl Cornea jură pe dictonul: „Quod licet Iovi, non licet bovi” sau mai pe limba noastră, a celor denunțați de Domnia sa că iubim cârnații de Pleșcoi, „Ce face popa, să nu facă satul”. Fierbe de mânie împotriva bălmăjelilor legionaroide ale bietului Gigi Becali, dar ne „explică” legionarismul lui Constantin Noica. În sfârșit, fiindcă tot a tăcut de i-au țiuit timpanele pe timpul Securității, adâncit
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de făină mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză de burduf, 300 gr. de cârnați de porc tăiat feliuțe, 200 gr. de slănină tăiată cubulețe, mărar, pătrunjel, leuștean, cimbru, tocate mărunt. Rotunjim bine bulzurile, apoi le punem în tava unsă cu unt și dăm timp de o oră la cuptor. Se servește cu lapte acru
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. URS CU BRÂNZĂ Șase ouă, 600 gr. de brânză frământată, 600 gr. de costiță tocată cubulețe și prăjită, 300 gr. de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1 kg. de făină mălai. Facem o mămăligă potrivită pe care o împărțim în două, ungem o tavă cu unt și punem jumătate din mămăligă. Peste mămăligă punem costița și cârnațul, peste cârnaț punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
300 gr. de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1 kg. de făină mălai. Facem o mămăligă potrivită pe care o împărțim în două, ungem o tavă cu unt și punem jumătate din mămăligă. Peste mămăligă punem costița și cârnațul, peste cârnaț punem ouăle făcute ochiuri, presărăm jumătate din brânză, peste brânză punem cealaltă jumătate din mămăligă. Peste mămăligă presărăm restul de brânză, dăm cratița la cuptorul încins timp de 20 de minute. Se servește cu lapte acru de casă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1 kg. de făină mălai. Facem o mămăligă potrivită pe care o împărțim în două, ungem o tavă cu unt și punem jumătate din mămăligă. Peste mămăligă punem costița și cârnațul, peste cârnaț punem ouăle făcute ochiuri, presărăm jumătate din brânză, peste brânză punem cealaltă jumătate din mămăligă. Peste mămăligă presărăm restul de brânză, dăm cratița la cuptorul încins timp de 20 de minute. Se servește cu lapte acru de casă sau iaurt
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Gustului, piper și puțină boia. Lăsăm să dea 2-3 clocote, apoi așezăm orezul fiert, pe platou, iar pe mijloc aranjăm ghiveciul. PIEPT DE VIȚEL UMPLUT CU GĂLBIORI 200 g bureți, 3 cepe, 3 linguri de unt, 150 g pâine, 2 cârnați de vițel, 200 g șuncă tăiată cubulețe, o legătură de pătrunjel, sare, piper, un ou, 1,5 kg piept de vițel fără os, 250 ml vin,500 ml supă și 5 linguri de smântână. Bureții se curăță, se spală și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de porc afumată, costiță afumată și cârnați afumat. Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs. Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea, în grăsimea rămasă se fac ochiurile. Se servește la farfurie, o paletă mămăligă, o paletă tochitură, două ochiuri
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
400 g slănină, o linguriță de piper, o linguriță de sare, 2 căciulii de usturoi, o linguriță de boia dulce, cimbru și magheran Carnea tocată se frământă condimentată, adăugând 200 ml de apă sărată sau supă de oase. Se fac cârnații, se lasă la scurs pe o vergea până a doua zi, apoi se dau la fum sau se consumă așa. CHIFTELUȚE CU HREAN ȘI SMÂNTÂNĂ 700 g carne tocată fin, 2 cepe, 200 g franzelă înmuiată în apă rece, 4
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și piper. VARZĂ MURATĂ CU AFUMĂTURĂ O varză tocată, clătită la jet de apă rece, două cepe tocate, un morcov tăiat rondele, 1 kg. de costiță afumată, un rasol de porc afumat, 200 gr. de slănină afumată, 300 gr. de cârnați de porc. Tocăm slănina cubulețe, o călim în cratiță, punem peste ceapa tocată și morcovul rondele, călim puțin, apoi punem un rând de varză tocată, un rând de costiță tăiată felii, rasol tăiat, bucăți de cârnați, apoi iarăși varză și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
afumată, 300 gr. de cârnați de porc. Tocăm slănina cubulețe, o călim în cratiță, punem peste ceapa tocată și morcovul rondele, călim puțin, apoi punem un rând de varză tocată, un rând de costiță tăiată felii, rasol tăiat, bucăți de cârnați, apoi iarăși varză și așezăm astfel până intercalăm totul. Punem apă cu două degete mai mult decât varza din oală. Punem capac și lăsăm să fiarbă la foc mic timp de patru ore. Se servește cu mămăligă caldă. VARZĂ MURATĂ
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
restul de 50 g unt punem la prăjit cârnatul tăiat bucățele și ceapa tocată mărunt. După ce s-a prăjit puțin, adăugăm peste cartofi. Batem ouăle cu telul, punem condimentele și brânza rasă pe răzătoare, apoi turnăm totul peste cartofi și cârnați, după care dăm la cuptorul încins până se rumenește deasupra. La final, se servesc cu murături asortate sau lapte acru sau cu diferite salate. CARTOFI GRATINAȚI (1) 1 kg. de cartofi, două cepe, sare, piper, delicat, 150 gr. de margarină
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care le întindeau clienții grăbiți și înfometați. în timpul acesta strigăte, împinsături, înghesuială, miros de cârnați, înădușeală. în sfârșit, încărcați cu oalele cu vin, cu mititeii purtați în hârtii, cu pâinea, cu ridichile, cu cașcavalul, oamenii își regăseau culcușurile, se trânteau pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ceapă și usturoi) iar noi, fetele ne îngrijeam pentru aniversare (spărgeam nucile și le măcinam, cumpăram zahăr, ulei, orez, cacao, drojdie). Vroiam să facem un tort cu nucă, turtă dulce, fursecuri, sarmale și salate. Completam cu mezelurile (chișcă, tobă și cârnați) de la porcul nostru. Noaptea o făceam albă. Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la veranda de la bucătăria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu țuică și se mai încălzeau, mai spuneau câte o glumă, câte un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai încălzeau, mai spuneau câte o glumă, câte un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram în pivniță. În curte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în căruță. Așa era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având serviciu la primărie). Când eu și Oltea eram la liceu, mama, săptămânal ne aducea "la cufăr" mâncare. (O pâine mare, de secară, crescută în coșărcuțe, slănină, cârnați, tobă, unt, caș). Ne spunea să avem câte o gustare, în fiecare zi, căci masa la internat era... cum era. Mai ales că a fost și un an de secetă cumplită. Tradiția însă era alta. Cine primea "de acasă" se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un zgomot ascuțit strident, mai exista pericolul de a-mi sări lanțul. Cu mare grijă în serpentine am ajuns în localitatea Oituz, trecând pe lângă un popas turistic. Chiar înainte de a intra în Onești, la un local, am mâncat ceva (un cârnaț de porc), după care, înainte! Prin oraș mergeam mai mult fără frână, din cauza zgomotului îngrozitor al torpedoului, când pedalam. La vale, mai ales, era de groază. La ieșire, aproape de Brătila, am găsit un alt local unde am mâncat bine. Cât
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Dumnezeu pentru sine, căci... chiar nu mai are nevoie de nimic... Poate doar de puțină sănătate, căci o mai dor pe ici, pe colo, oasele, nu mai are măsele să mestece bine, iar de sărbători sa umflat de la sarea din cârnați și sarmale șiașa a ajuns la spital cu Salvarea... Cât despre bucurii... ale ei sunt cele ale omului simplu: să-și știe copiii și nepoții bine, sănătoși, cu servicii bune și sigure și... să nu uite s-o mai viziteze
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la oameni care ar trebui să fie totuși mai informați. - Tocmai că nu este o idee a poporului, despre carte poți să zici că aceștia nu știu mai mult și nu vor să gândească, deoarece e mai simplu să mănânci cârnați și să bei bere. Din păcate, sunt elitele care gândesc în mare măsură în felul acesta. Și asta blochează foarte mult procesul de gândire în Germania de astăzi. Revenind la mine, trebuie să spun că îmi asum diferența. Eu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu se mai citesc în traducere”, precum un Victor Hugo!... Din banii luați pe cărți am „chefuit” vreo două săptămâni, cu seri în care se adunau prietenii de pe unde erau - cam de la Gazetă... -, eu le ofeream cartofi prăjiți și excelenții cârnați Debrețin, un vin pasabil - nu se beau tărituri, eu eram contra, cum sunt și azi, și, fapt notabil, când Nichita a început să bea tărituri, coniac și apoi votcă, deși a durat prietenia, întâlnirile noastre s-au „espasat”, au devenit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Treimii câștigătoare a Occidentului starul, fotografia și apa curgătoare i-a fost greu să se impună pe acest munte. Se pare că acum lucrurile sunt ceva mai relaxate. Mi s-a vorbit, în vestul orașului, despre mezelării cu pateuri și cârnați; lângă gara veche, am zărit câteva baruri de noapte și cafenele ispititoare (recomand Bezlel Mona, situată în fosta școală de Belle-Arte). La dolce vita rămâne la Tel-Aviv; Ierusalimul gay e doar o fanfaronadă. Excelentă, de altfel, pentru publicitatea municipală. Încărcătura
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cei 3 ficiori au pus mânele pe mânele bunicului, bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un picior de mămăligă și tigăița de schijă cu 3 picioare cu bucăți de cârnați și chișcă, care înotau în tigae în multă untura și înghițeam cât puteam eu și ei se băteau de eșia fum. Și eu am nimerit-o bine în acea zi. Într-o vară tata descarcă niște fân. Și pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]