2,726 matches
-
sol (pendularea de lovire cu piciorul a unei mingi de fotbal); 2. „joc de glezne” glezna se așează pe sol și se întinde articulația la maximum (degetele picioarelor trebuie să mențină timp cât mai îndelungat contactul cu solul) Alergare cu călcâiele la șezută: exercițiu pentru întinderea musculaturii șoldului; șoldul rămâne întins. Alergare cu genunchii la piept: genunchii se ridică în alergare până la piept sau mai sus; vârful piciorului este tras. Alergare cu pași adăugați: cu diferite variante. Alergare cu pași adăugați
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
adăugați și schimbare de direcție: alergare înainte, apoi înapoi, apoi lateral (asemănător deplasării în apărarea pe semicerc a jucătorilor de handbal); brațele se folosesc pentru stabilitate și echilibru Variantă: ritmuri sau combinații diferite de exerciții (spre exemplu, 3x alergare cu călcâiele la șezută, 3 x alergare cu genunchii la piept, etc.) Alergare cu pași încrucișați: alergare laterală, piciorul drept vine în față încrucișat peste stângul, apoi în spate (se poate începe și invers); brațele în lateral pentru echilibru Variantă: se pot
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
încrucișați: alergare laterală, piciorul drept vine în față încrucișat peste stângul, apoi în spate (se poate începe și invers); brațele în lateral pentru echilibru Variantă: se pot face combinații de ritm și/ sau pași - spre exemplu, 3 pași alergare cu călcâiele la șezută, 3 pași alergare cu genunchii la piept, etc. Exercițiul nr. 32 Sprinturi cu intensități crescătoare pe 10-40 m, sprinturi cu start lansat. Exercițiul nr. 33 Alergări din diferite poziții (din șezând, din culcat, din poziție de coborâre, de pe
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
aceluiași picior ușor îndoit: trunchiul se stabilizează în prelungirea coapsei (extensie a musculaturii anterioare a coapsei și a gambei). Exercițiul nr. 39 Pășire înainte pe un picior întins - trunchiul se „întinde lung în față” și se apleacă: toată talpa sau călcâiul se află pe podea; spatele nu se îndoaie (extensie a musculaturii posterioare a coapsei și gambei). Exercițiul nr. 40 Ducere în diagonală a brațului prin spate la călcâiul opul, picioarele se află într-o ușoară semifandare cu piciorul din spate
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
trunchiul se „întinde lung în față” și se apleacă: toată talpa sau călcâiul se află pe podea; spatele nu se îndoaie (extensie a musculaturii posterioare a coapsei și gambei). Exercițiul nr. 40 Ducere în diagonală a brațului prin spate la călcâiul opul, picioarele se află într-o ușoară semifandare cu piciorul din spate îndoit: se încordează musculatura abdominală, trunchiul nu se îndoaie, spatele nu se curbează. Exercițiul nr. 41 Din stând, ducerea brațelor prin spate la călcâie: ca la exercițiul anterior
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
brațului prin spate la călcâiul opul, picioarele se află într-o ușoară semifandare cu piciorul din spate îndoit: se încordează musculatura abdominală, trunchiul nu se îndoaie, spatele nu se curbează. Exercițiul nr. 41 Din stând, ducerea brațelor prin spate la călcâie: ca la exercițiul anterior (extensie a musculaturii anterioare a coapsei). Exercițiul nr. 42 Pendulare față-spate din stând: corpul este stabil (echilibrat), piciorul care pendulează este întins (se lucrează asupra mobilității șoldului). Exercițiul nr. 43 Fandare înainte, piciorul dinapoi este întins
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
ușor aplecat în față (se lucrează asupra mobilității în articulația șoldului). Exercițiul nr. 45 Fandare laterală, un picior este întins: la început, laba piciorului întins este așezată pe ristul interior, apoi este întoarsă ușor în afară, punctul de sprijin fiind călcâiul; trecere din fandare pe piciorul drept pe piciorul stâng (se lucrează asupra aductorilor). Exercițiul nr. 46 Rotiri ale unui picior spre interior și exterior: piciorul de lucru este îndoit din genunchi (mobilitate în articulația șoldului) Exercițiul nr. 47 Îndoiri laterale
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
câteva versete mai jos, Isus ține să amintească: „Voi sunteți curați, dar nu toți”. Îndată după spălare Înfige iar cuțitul În rană: Veți semăna cu Mine, dar nu toți, fiindcă, zice Psalmul: „Cel ce mănâncă pâinea cu Mine a ridicat călcâiul Împotriva Mea (Ps. 40,10, după LXX)”. În fine, urmează lovitura de grație. Isus le mărturisește apostolilor că unul dintre ei Îl va preda. Aceștia Încep să se privească nedumeriți, ca În Marcu și Matei. Dar imediat scenariul se schimbă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
copilări, pentru a deveni un copil, pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simțeam coborând asupra mea ca o febră, ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilă.” În primele două volume (Persoana întâia plural și Călcâiul vulnerabil, 1966) și chiar în al treilea (A treia taină, 1969), fuziunea reflecției cu vibrația e discontinuă și nu în toate cazurile deplină. Nota cărții de debut este un lirism al ingenuității, căruia nu-i sunt necesare, spre a se
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
simple” (însă provocatoare) reprezentări: „Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, / Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă, / Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți, / Să amețească, privindu-mă astfel, bărbații.” În Călcâiul vulnerabil, lirismul emană uneori din reflecție, devenind gnomic sau parabolic, iar A treia taină e un fel de mea culpa față de versurile anterioare. Autoarea se străduiește să-și comunice simțirea ne-„modelată în fraze”, ne-„înnorată de vorbe”, neliteraturizată și
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
lucruri deloc temperate, neliniștitoare, dureroase. Materialitatea percepțiilor directe se filtrează în sunete de o mare puritate. Înăbușirea conținutului dramatic într-o formulare dulce somnolentă este de un neașteptat efect. LUCIAN RAICU SCRIERI: Persoana întâia plural, pref. N. Manolescu, București, 1964; Călcâiul vulnerabil, București, 1966; A treia taină, București, 1969; Calitatea de martor, București, 1970; Cincizeci de poeme, București, 1970; Convorbiri subiective (în colaborare cu Romulus Rusan), București, 1971; Octombrie, noiembrie, decembrie, București, 1972; Poezii, București, 1974; Eu scriu, tu scrii, el
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
vis, București, 1968; Săgeata albă, București, 1968; Numărați până la unu, București, 1969; Berbecul zburător, București, 1971; Cuptorul de ars cărămidă, București, 1971; Microsioane satirice, Cluj, 1971; Ancheta, București, 1972; Imnurile verii, Cartea proverbelor, București, 1973; Cocorii de iarnă, București, 1973; Călcâiul lui Ahile. Microsioane satirice, Iași, 1974; Cascada, București, 1974; Cresc odată cu țara, 1974; Insula manechinelor, București, 1975; Ambarcațiunea eroică, București, 1976; O.R.A. (Opinii, reportaje, anchete), București, 1976; Diamantul viu, București, 1978; R.I.T.M., București, 1978; Pământul plat. Romanul unui vis
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
ei); e) descrierea caracteristicilor mediului în care a evoluat; f) relatarea eventualelor tratamente efectuate, precum și rezultatele obținute (Baciu, 1981b). Atenția kinetoterapeutului va fi îndreptată asupra motilității, urmărindu-se: ortostatismul, mersul (se observă pornirea, oprirea și forma mersului - pe vârfuri, pe călcâie sau pe toată talpa), alergarea, urcatul și coborâtul scărilor; se verifică motilitatea activă a membrelor superioare și inferioare; se verifică coordonarea membrelor superioare și inferioare, atât în repaus, cât și în mișcare (Pendefunda et al., 1992). ANATOMIE (<fr. anatomie, cf.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de autoreglaj (Popescu-Neveanu, 1978). B BABINSKI (Semnul) - Reprezintă răspunsul plantar extensor ce apare la stimularea părții laterale a plantei și se manifestă prin: dorsiflexia halucelui; flexia dorsală a piciorului; flexia genunchiului și coapsei; contracția tensorului fascia lata. Stimularea: începe de la călcâi și se oprește la nivelul articulației metatarso-falangiene; se execută atât pe marginea internă, cât și pe cea externă a plantei; dacă răspunsul nu apare, stimularea părții externe se continuă dinspre degetul mic înspre haluce. Pacientul trebuie să aibă membrele în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
oprește la nivelul articulației metatarso-falangiene; se execută atât pe marginea internă, cât și pe cea externă a plantei; dacă răspunsul nu apare, stimularea părții externe se continuă dinspre degetul mic înspre haluce. Pacientul trebuie să aibă membrele în extensie, cu călcâiele sprijinite de pat. Răspunsul este facilitat prin: întoarcerea capului pacientului spre partea opusă; căldură. Răspunsul este abolit când genunchiul este în flexie. Răspunsul caracteristic constă: într-o dorsiflexie lentă, tonică, uneori clonică a halucelui și în separația degetelor de haluce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
menținere a stabilității, eventuale asimetrii sau disproporții segmentare, existența unor mișcări necontrolate care parazitează echilibrul; mersul - este apreciat prin deplasarea cu ochii deschiși, dar și închiși, deplasarea în linie dreaptă înainte și înapoi, ocolirea unor obstacole, deplasarea pe vârfuri, pe călcâie etc.; lateralitatea - se oferă un obiect și se observă cu care mână îl apucă, i se solicită să încrucișeze brațele și se observă care braț este în față; motricitatea voluntară - este pusă în evidență prin solicitatea de a efectua mișcări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Stroescu, 1979). Un oarecare rol în producerea hallux valgus-ului îl poate avea încălțămintea inadecvată. Tratamentul este chirurgical, dar trebuie urmat de reeducare funcțională, în sensul recuperării mobilității la nivelul articulației metatarso-falangiană, pentru a permite rularea tălpii, în timpul mersului, de la călcâi, talpă, vârf și a verifica în acest fel mobilitatea degetului mare, atât de necesară în mers. După intervenția chirurgicală, în primele zile, se acționează pe plan recuperator, prin mobilizarea pasivă a degetelor, metatarsienelor și a gleznei, se efectuează masaj pe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
omul beat; mers echin, cu sprijin pe degete; mers legănat, ce imită mersul de rață; mers plantograd, cu sprijin pe toată planta; mers spastic, cu rigiditate și mici șocuri; mers stepat, cu bătăi ritmice cu vârful picioarelor; mers talonat pe călcâie. Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior sunt determinate de arhitectonica acestora, de amploarea perturbărilor și de specificul afecțiunii. Mersul în afecțiunile bazinului se caracterizează prin următoarele aspecte: bolnavul calcă pe vârful piciorului, cu coapsa și gamba în ușoară flexie și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în cauză preia sprijinul plantar. Piciorul plat - deplasarea se face cu vârful piciorului în afară, cu sprijin accentuat pe calcaneu și cu bază mare de susținere. Piciorul echin paralitic - deplasarea se face stepat, contactul cu solul este realizat de către antepicior, călcâiul atinge scurt solul sau chiar deloc; mersul este săltat. Mersul la persoanele cu amputații - deplasarea este în funcție de nivelul amputației, de lungimea și calitatea bontului, de forța musculară restantă și de mobilitatea articulară. Procesul de recuperare, după amputare, își propune următoarele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
segmente unele față de altele; dacă prezintă cifoze, scolioze, lordoze sau unele asimetrii. Se cere pacientului să stea: în picioare, cu picioarele apropiate strâns, întâi cu ochii deschiși, apoi cu ochii închiși; se notează deviațiile atunci când: stă într-un picior, pe călcâie, pe vârfuri, cu un picior în fața celuilalt. Mersul se testează cu ochii deschiși, apoi cu ochii închiși: se cere pacientului să se plimbe înainte și înapoi; să meargă în jurul unui scaun; să meargă pe vârfuri, apoi pe călcâie; să meargă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
picior, pe călcâie, pe vârfuri, cu un picior în fața celuilalt. Mersul se testează cu ochii deschiși, apoi cu ochii închiși: se cere pacientului să se plimbe înainte și înapoi; să meargă în jurul unui scaun; să meargă pe vârfuri, apoi pe călcâie; să meargă așezând un picior în fața celuilalt, să alerge și să urce scările. Motilitatea activă (voluntară) se execută în mod conștient: se cercetează cerând pacientului să reziste la încercările active ale examinatorului de a mișca părțile fixe. Pacientul stă pe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și 14-15 ani și reprezintă, în teoria piagetiană, ultimul stadiu al dezvoltării cognitive. OPISTOTONUS (< fr. opisthotonos, cf. gr. opisthen - în spate, tonos - tensiune) - Contractura musculaturii extensoare a trunchiului, manifestată prin faptul că bolnavul se sprijină doar pe cap și pe călcâie; în aceste condiții, corpul este arcuit, având concavitatea pe partea dorsală. ORGAN (< ngr. órganon, cf. it. organo, lat. organum, fr. organe, germ. Organ, rus. organ) - Parte a corpului, a unui organism formată din mai multe tipuri de țesuturi, care, funcționând
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai este la fel de eficient (Martin, 2005). PICIOR ÎN VARUS EQUIN - Termen general folosit pentru descrierea unei varietăți mari de poziții neobișnuite ale piciorului. Fiecare dintre următoarele caracteristici poate fi prezentă și poate varia de la ușoară la severă: piciorul (mai ales călcâiul) este de obicei mai mic decât normalul; piciorul e orientat în jos; partea din față a piciorului este rotită înspre celălalt picior; piciorul poate fi rotit cu totul în sus și spre interior, astfel încât, în cazuri extreme, partea internă a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la care baza de susținere este asigurată de genunchi și vârful degetelor, laba piciorului fiind în dorsiflexie. În procesul de recuperare sunt utilizate pozițiile derivate, cum sunt: poziția cvadrupedică, concretizată sub forma metodei Klapp; poziția în genunchi și așezat pe călcâie - o poziție pregătitoare pentru cvadrupedie. Poziția fundamentală cu sprijin în mâini este mai puțin utilizată în kinetoterapie. Poziția fundamentală în ortostatism asigură normalizarea tonusului postural, stimulează extensia bazinului și aliniamentul trunchiului, asigură formarea imaginii corporale în condiții statice și dinamice
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu capul în sus determină, până la 4 luni, flexia membrelor inferioare, iar între 4 și 9 luni extensia acestora); n)reflexul plantar, prezent de la naștere, durează până la 2 ani (stimularea cu un obiect ascuțit a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]