1,852 matches
-
Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la domniia mea, au datu jalobă rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui spirituală. Să nu uităm, deci, că și slujitorii bisericii tot din carne, oase și sânge sunt făcuți și că, în fața acestora, spiritul mai dă înapoi. Dar să lăsăm aceste păcate ale cuvioșiilor lor și să vedem ce mai fac călugărițele de la Socola.Din câte am văzut, mărite Spirit, mănăstirea a adunat ceva avere și, ca urmare, a început să mai vândă câte ceva. Una din vânzări a fost cea făcută la 7 mai 1666 (7174), când Elisafta, stareța, și soborul mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Gligorașco vătavul părinelui mitropolitului Ghedeon...Si cu acești bani am făcut o vie svintei mănăstiri, în sat, la mănăstire, care iaste de față.” - Se vede treaba că măicuțele se gospodăreau cu mulă chibzuială. - Iată însă, mărite Spirit, că necazurile călugărițelor de la Socola pot veni de unde nu te aștepți. Tocmai din partea slujitorilor domnești, care s-au așezat pe moșiile Iezăreni și Rediul lui Tatar, fără să dea socotală nimănui. Însuși vodă Grigorie Ghica este nevoit ca la 12 aprilie 1739 (7247
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dea socotală nimănui. Însuși vodă Grigorie Ghica este nevoit ca la 12 aprilie 1739 (7247) să poruncească: „De vreme ce șidere voastră să află pe locurile Socolii, să căutați, dară, vădzând carte domnii mele, să vă tocmiți și să vă așădzați cu călugărițele, ori să le faceți și voi câte o slujbă ca să cunoască și mănăstire ceva poslușanie și folos, căci șideți pe acel loc, ori nevrând să le faceți poslușanie și de veme că de bucatele voastre nici alții pe aceste locuri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hrăni, poruncim să vă ridicați de pe locurile Socolii fără nici un cuvânt de pricină, cu tot ce aveți, să mergeți pe moșiile voastre. Iar neapucându-vă voi să le dați vo poslușanie și neridicându-vă de pe moșiile aceste, și mai jăluindu-ne călugărițele, om trimite armași de vor răsipi casăle și vor scoate de pe hotarele locului mănăstirii, să li să curățască moșiile de voi și de bucatele voastre...Si într-alt chip să nu fie.” Avea dreptate vodă, dragule, pentru că acești slujbași domnești
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
poroncim.” - O fi fost tinerică noua stareță - bag samă - și nu avea autoritate față de altele mai în vârstă sau față de poslușnicii mănăstirii. Altfel, eu nu văd de ce era nevoie de o poruncă domnească, mărite Spirit.Totuși, poruncile domnești în ajutorul călugărițelor se înmulțesc. Una din aceste porunci este cea din 20 dec.1741 (7250), care împuternicește călugărițele de la Socola să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii, iar aceștia vor lucra pentru mănăstire numai șase zile pe an. Incălcările moșiilor mănăstirii Socola
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în vârstă sau față de poslușnicii mănăstirii. Altfel, eu nu văd de ce era nevoie de o poruncă domnească, mărite Spirit.Totuși, poruncile domnești în ajutorul călugărițelor se înmulțesc. Una din aceste porunci este cea din 20 dec.1741 (7250), care împuternicește călugărițele de la Socola să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii, iar aceștia vor lucra pentru mănăstire numai șase zile pe an. Incălcările moșiilor mănăstirii Socola nu au încetat însă nici până la 10 aug. 1742 (7250), când voievodul trebuie să dea o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui vodă, mărite Spirit. - Uite că și viile de la Socola erau lăsate în paragină de cei care le aveau în stăpânire. Așa că vodă Constandin Mihail Cehan Racoviță a fost nevoit ca la 16 dec. 1750 (7259) să dea o împuternicire călugărițelor de la Socola ca să ia viile mănăstirii de la cei care nu le lucrau și să le dea celor care vor să le lucreze. - Așa se întâmplă,mărite Spirit, când ceva este din belșug...Apare risipa prin lene. Odată cu ultimul meu cuvânt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
e vorba de unul singur... Desenul de pe grăunciorul de polen e caracteristic speciei. De ce? Tot ipotetic, imitând animalele, care se recunosc prin „geometrie“; căci Natura nu face nimic fără sens... Dar seducția face și victime. Ca bietul soț pe care călugărița Îl devorează pe când el nici n’a isprăvit s’o iubească. Sau o plantă carnivoră, precum Drosera care momește insecte cu câteva picături aducând a nectar... Ambele o fac pentru a căpăta azot, ca și cum acesta ar fi motorul seducției... Seducția
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
satul Rosana. Se spune că ar fi fost clădită prin anul 1288 de către călugării Nicodim și Benedict. O bătrână Eusebia din satul Kastraki se îngrijește de acestă mănăstire pe care a renovat-o și în care astăzi funcționează mănăstirea de călugărițe. Pare atât de aproape de cer, încât se consemnează în broșura turistică „Meteora”; „Aici comunicarea cu Dumnezeu este absolută, plină de rugăciuni, psalmi și miros de tămâie ce îmbălsămează toată această așezare monahală... Aici toaca, ciripitul păsărilor și vântul e șuieră
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
a nimerit rău: Mihai era la Iași. [...] Venind pe acasă s-a dus și pe la Gafton [mânăstirea Agafton, n.n.] și acolo într-o seară maica Fevronia a făcut șezătoare de tors lâna și au venit la acea șezătoare mai multe călugărițe, și una dintre ele, anume Zenaida, a spus povestea lui Călin. Mihai a ascultat-o, a luat notițe și a versificat 32. Era și Harieta acolo, care spune același Matei stătea mai mult la Fevronia. Încă mai era vremea când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu patronul "Pogorârea Sfântului Duh"; aceasta s-a început pe la anul 1840 și s-a sfârșit după doi ani când s-a și sfințit; în timpul acela era 160 de călugărițe 35. După ce pleca de la Agafton cu gândul să vină acasă, Mihai o lua înapoi prin pădure, dar ispitele erau mari, și, în dorul singurătății, mai trecea o dată pe lângă lac, apoi își schimba gândul și pornea de-a dreptul, tot prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
listă... de te umflă râsul: "confecționer gămălii de chibrituri" (1824005), ori "confecționer cretă școlară" (733109), ori "confecționer plute" unde-or mai fi plutind plutele meșterite de specialiștii 723104? Interesant este că sunt considerate meserii distincte aceea de călugăr (348001) față de călugăriță (348002), de unde sugestia că profesia de (să spunem) învățător, poștaș, vatman, se divide și ea pe sexe. Oare cum s-o fi făcând distincția între "agricultor"(611101) și "agricultor în culturi vegetale și crescător de animale" (613001)? De-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru întreținerea și educarea copiilor orfani. În curtea bisericii „Manea Brutaru”, s-a construit o no9uă instituție pentru creșterea copiilor abandonați găsiți și orfani, în care li se asigurau și condiții de a învăța carte cu sprijinul unor dascăli și călugărițe din mănăstiri. În anul 1831 se stabilește prin Regulamentul Organic al Valahiei o reglementare a unităților de asistență socială. În 1864 generalul Kiseleff înființează „Euforia caselor făcătoare de bine și folos obștesc”. Sub egida Euforiei funcționa și casa Copiilor sărmani
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
multe grupuri mici, compuse din cinci, șase persoane, îmbrăcate călduros, purtând genți, rucsace și sacoșe de plastic. Vorbesc mult între ei, schimbă pahare pline cu cafea. Alte grupuri sunt compuse doar din două, trei persoane, îmbrăcate în negru. Călugări și călugărițe, provenind fără îndoială de la mănăstirile din împrejurimile Bucureștiului. Aceștia din urmă atrag ca un magnet celelalte persoane prezente pe peron, care încearcă să intre spontan în dialog cu călugării, cerând sfaturi și informații. Mă întreb chiar acum, la începutul călătoriei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fie filmate de V.A., discută cu reporterii ProTV. Femeile vorbesc cu voce înaltă, gesticulează, transmit o vădită plăcere de a se afla în centrul atenției generale. Iași,9 iunie 2010 Motivație, ce caut la Iași în afara perioadei de pelerinaj. Călugărițele catolice și aranjamentele lor florale. Italia-România, despre cuplurile mixte. O zi obișnuită la racla Sfintei Parascheva. Religia rromă : noi facem haram ! Pază și ordine. Pelerini din Balcani la Iași. Rosariul Mešugorje. Oferta de pelerinaje a Mitropoliei. Mi-am propus să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rec tangulare și pixuri de diferite forme și culori. Nu există scaune care să ofere o facilitate ergonomică pentru scris, așadar toți cei care aleg să „dea pomelnice” stau contorsionați, rupți în poziții corporale incomode. În rând se văd două călugărițe dintr-un ordin catolic pe care nu-l pot identifica, din păcate. Una dintre ele este în mod sigur româncă, cealaltă are trăsături asiatice, foarte fine, sunt îmbrăcate în alb complet, veșmintele largi, aeriene ale ordinului din care fac parte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șoptită, sora din România și-a luat în serios rolul de ghid și-i arată asiaticei picturile afumate de pe ziduri, cu gesturi largi, didactice. Cei din jur le studiază pe furiș, din colțul ochiului, ca și cum ar fura fărâme de imagine. Călugărițele catolice poartă cu ele un coș cu flori albe, crini regali, un aranjament floral elegant, frumos ambalat. Îl vor depune peste câteva minute la picioarele raclei, în față căreia fac o plecăciune grațioasă, dar fără a o săruta. Nici preotul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în față căreia fac o plecăciune grațioasă, dar fără a o săruta. Nici preotul aflat în permanență lângă racla Sfintei nu prea știe ce să facă cu ele, să le miruiască sau nu. Dilema este repede rezolvată de cele două călugărițe, care se îndepărtează rapid. După ce au ajuns la o oarecare distanță, încep să facă mai multe fotografii cu racla și pelerinii drept fundal. Nu știu prea bine cum să caracterizez astfel de situații, dar mi se pare că aveam de-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în permanentă mișcare ; hèlas, nu sunt decât un singur om, înarmat cu un carnet de note și cu un aparat de fotografiat. Chiar la intrarea în curtea Mitropoliei, vizavi de porțile monumentale, adunate în jurul unei mese scunde, se află două călugărițe care reprezintă în mod „oficial”, Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Rolul lor este acela de a colecta acatistele și pomelnicele ce urmează a fi „citite” la altarul Catedralei, serviciu prestat de preoți în schimbul unei sume variabile de bani. Banii, bancnote de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lei în marea lor majoritate, sunt introduși cu grijă în niște cutii rotunde de tablă, închise cu lacăt, nu știu de ce îmi evocă prin forma și culoarea lor recipientele în care, copil fiind, cumpăram gaz lampant pentru bunicii mei. Fotografiez călugărițele pe furiș, cu aparatul ținut la „piept”, dar vigilența lor este mai mare decât îndemânarea mea. „Hei, domnu’, domnu’, ce faceți aici ?” Cunoșteam deja faptul că este dificil să fotografiezi o călugăriță (nu să o și filmezi cu o cameră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiind, cumpăram gaz lampant pentru bunicii mei. Fotografiez călugărițele pe furiș, cu aparatul ținut la „piept”, dar vigilența lor este mai mare decât îndemânarea mea. „Hei, domnu’, domnu’, ce faceți aici ?” Cunoșteam deja faptul că este dificil să fotografiezi o călugăriță (nu să o și filmezi cu o cameră profesională, în stilul alert al televiziunilor comerciale, când monahii în marea lor majoritate devin mai pioși și mai „cucernici” decât de obicei, trebuie să-și confirme statutul în fața ochiului de sticlă), dar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în rând, nu și-au părăsit poziția cu greu câștigată pentru a mărșălui pe străzi. Sunetul de toacă se aude obsedant, ca o mitralieră vegetală, din lemn de frasin : taca-taca-taca-taca, reverberează ecoul pe clădirile din jur, mă întreb cum reușește călugărița care o are în grijă să găsescă atâta energie în ea pentru a putea însufleți bucata aceea de lemn ce dă de fapt ritm și coeziune întregului cortegiu. Cortegiul avansează, plin de lumini și culoare, iar eu mă opresc și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mult peste talie. Am văzut acest tip de vestă pus în vânzare la București, anul trecut, la pelerinajul din 27 octombrie, se găsea la ministandul ținut de o mănăstire de lângă București, recunoscută pentru manufactura sa de textile. Discutând cu o călugăriță de acolo, mi-a spus că „vesta asta-i îmbrăcăminte cuviincioasă, le cumpără mai mult preoții și pelerinii. Dar le poate purta oricine, sunt din lână, rezistente și călduroase”. Ce mănâncă un pelerin ? Brânză topită, se transportă ușor, se păstrează
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
va salva pielea și în 2011 la București, atunci când am fost luat pe sus de poliția în civil, pentru legitimare, ca potențial suspect. Revin. Scot legitimația din husa sa impermeabilă, intru decis în cort și mă îndrept țintă către o călugăriță aflată într-un colț al cortului. Se vedea de la distanță că ea este boss-ul în acel spațiu, confirmarea avea să vină imediat după cum i se adresau cei din jur : „maică- doctor, mai trebuie ceai”, „maică-doctor, avem o problemă la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]