1,732 matches
-
frâu, soți fără soții, soții fără soți; familii dezbinate, fiii cu mama, fetele cu tatăl; averi grevate de datorii; pământuri încărcate de ipoteci; bogați seniori fără nicio lețcaie, haine împodobite cu fireturi și pic de rufărie; un mobilier magnific și cămări goale! Lista e lungă; o scurtăm intenționat, nevoind să vorbim despre adunare, ministere, administrații, nici despre clădirile publice, subiecte atât de bogate în amestecuri nostime. Contrastele nu lipsesc în alte părți. Un pământ bogat în aluviuni, cu o compoziție privilegiată
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să fac coca pentru plăcintă. Nu știam unde ține făina. Ce să fac? Se făcuse seară, unchiul Zaharia nu mai venea. Începusem să intru chiar În panică, gândindu-mă că s-a Întâmplat ceva cu el. Să-i scotocesc prin cămară nu-mi permiteam, așa că mam hotărât să-l aștept. Cum stăteam așa, descumpănită, am auzit un tril și am văzut o păsărică ce se așezase pe pervazul ferestrei de la bucătărie, ațintindu- mă cu capul lăsat pe o parte, de parcă aștepta
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
și a plecat mai departe. Stella s-a bucurat că a scăpat de el și și-a văzut de drum.Gigilică Își caută și acum perechea pe site-urile matrimoniale... Toamna, Întotdeauna mă pregătesc asiduu pentru iarnă și-mi umplu cămara cu borcane cu zacuscă, castraveți, gogoșari, ghiveci de legume, zarzavat pentru ciorbe, o salată pe care singură am inventat-o și pe care ar trebui să o Înregistrez la OSIM și, bineînteles, nu uit și gemul de prune pentru că, la
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
zile să fac gemul și ghiveciul: În prima zi, gemul de prune și, În timp ce l-am pus la cuptor, am curățat legumele, am fiert separat fasolea verde, conopida, vinetele tăiate rondele. A doua zi am terminat și ghiveciul. Cămara mea arată pe trei sferturi plină cu borcane cu etichete, ca la alimentara. Bineînțeles, În minus, poemele și capitolul de roman. Ar fi fost patru poeme și două capitole de roman, dacă aveam inspirație. A cincea zi mă trezesc la
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
jinduind iubire. De atunci, gândul nehotărât tot așteaptă ... Nu știu să-Ți fi cerut vreodată mai mult Doamne, anotimpurile nu mai sunt cum au fost odată; oamenii și-au schimbat firea după cum bate vântul. Și vântul le fluieră falsitatea prin cămările sufletelor; nu știu cât le vei mai răbda ipocrizia... L-ai ales cândva pe Noe pentru a salva omenirea. În schimb, urmașii lui au vrut să urce până la Cer să fie egalul Tău, dar le-ai încurcat limbile și i-ai împrăștiat
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
sanii, merele poleite din Ajunul Crăciunului, mirosul cald al cozonacilor și aburii zglobii ai mămăligii răsturnate din ceaunul de tuci. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în îndepărtatele zări de lumini vara cu munții ei împăduriți, toamna cu cămările ei pline, iarna cu candelele aprinse sub icoane făcătoare de minuni, și mai ales, primăverile cu care ne măsurăm aproape inconștienți trecerea. De aceea,trăirile călduroase și tandre ale copilăriei sunt oaza de lumină în care gậndurile mele plutesc ca
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
mi-aduce mie... {EminescuOpIV 260} CÎND TE-AM VĂZUT, VERENA... Când te-am văzut, Verena, atunci am zis în sine-mi Zăvor voiu pune minți-mi, simțirei mele lacăt, Să nu pătrundă dulce zâmbirea ta din treacăt Prin ușile gîndirei, cămara tristei inemi. Căci nu voiam sa ardă, pe-al patimilor rug Al gândurilor sânge și sufletu-n cîntare-mi; Și nu voiam a vieții iluzie s-o sfaremi Cu ochii tăi de-un dulce, puternic vicleșug. Te miri atunci, crăiasă, când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ta frunte de umăr să-mi razimi. "E demn a ta frunte să poarte corona, "Robit universul să-i fie - Madonna! "Îngăduie celui din urm-al tău sclav, "Plîngînd să-ți sărute al urmelor prav. "Și lasă-mă-n umbra cămări-ți să vin, "Frumos-îmbrăcate cu alb musselin, Iar Cupido pagiul cu palma s-ascundă "A lampei de noapte lucire de nuntă". De-asupră-și aude uscata foșnire A poalelor lungi de mătasă subțire; Prin flori îi apare, se-nclină pe gratii Duioas-arătare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fără ură, făr-amor, fără păsare. Tu? Unde te-apropii codrul se preface în grădină, Întristarea-n bucurie, bucuria-n fericire... Secolii coroanei tale cu regală strălucire Pot să scoată grâu din pietre și palate din ruină. Ea? născută-ntr-o cămară în mizerie obscură, N-auzi nici glas de mumă, nici a preoților psalme... S-a trezit cu comedianții cum juca bătând din palme, Pe-a pierzării căi părinții o-ndreptară ș-o vândură. Ea? De-o intra în templu, sub
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
grozave, ca mâni fără de trup, Se întindeau asupră-ți cu ele să te rup, Și pe cât de frumoasă și gingașă la port Eu te priveam atuncea c-un rece ochiu de mort. Dar m-ai învins... Pătruns-ai a inimei cămări Ș-acum lucești ca steaua fatală peste mări Pe gândurile mele... și treci așa frumoasă Ca marmura de albă, cu gene lăcrămoase, Și cum plutești n-atinge piciorul de pământ... Atârni precum atârnă nădejdile... de vânt. Mă mișc ca oceanul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
luminii? Și întunericul unde își are locuința? 20. Poți să le urmărești pînă la hotarul lor și să cunoști cărările locuinței lor? 21. Știi, căci atunci erai născut, și numărul zilelor tale este mare! 22. Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei, 23. pe care le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război și de bătălie? 24. Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vîntul de răsărit pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
are locuința? 20. Poți să le urmărești pînă la hotarul lor și să cunoști cărările locuinței lor? 21. Știi, căci atunci erai născut, și numărul zilelor tale este mare! 22. Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei, 23. pe care le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război și de bătălie? 24. Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vîntul de răsărit pe pămînt? 25. Cine a deschis un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
se aducă darurile în Casa Domnului, noi am mîncat, ne-am săturat, și a mai rămas mult, căci Domnul a binecuvîntat pe poporul Său. Și iată ce mare grămadă a mai rămas!" 11. Ezechia a dat poruncă să pregătească niște cămări în Casa Domnului; și le-au pregătit. 12. Au adus în ele cu credincioșie darurile de mîncare, zeciuiala și lucrurile sfinte. Levitul Conania avea grija lor, și fratele său Șimei era al doilea după el. 13. Iehiel, Azazia, Nahat, Asael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ca mine, câțiva sâmburi de măsline ieftine, borcan de muștar gol, o bucățică de slănină râncedă în colțul unei pingele de șorici întărit pe care de obicei îl mai mesteci la disperare când chiar nu a mai rămas nimic în cămara improvizată pe pervazul exterior al geamului și aproape întotdeauna un coltuc mare de pâine uscată, dar uscată rău de tot, căreia cuțitul nu-i mai poate face nimic și care parcă supraveghează de la înălțimea ei toate celelalte resturi de pe ziarul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
trei sute de coți în lungime, cincizeci de coți în lățime și treizeci de coți în înălțime. 16. Să faci corăbiei o fereastră, sus, lată de un cot; ușa s-o pui în lăturea corăbiei și să faci un rînd de cămări jos, altul la mijloc și altul sus. 17. Și iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pămînt, ca să nimicească orice făptură de sub cer, care are suflare de viață; tot ce este pe pămînt va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
2010. FRIEDMAN, Ken, Electronic Publishing în Encyclopedia of New Media, 2002, SAGE Publications, 2009. FRIEDMANN, Georgies, Dictionnaire de médias. Préface, Mame, Paris, 1971. GATES, Bill, Business @ the speed of throught, Warner Books, 1999. GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică, traducere de Gabriela Cămara Ionesi, Editura Institutul European, Iași, 2002. GERSTLÉ, Jacques, La communication politique, Presses Universitaires de France, Paris, 1992. GERVAIS, Jean François, Web 2.0 Leș Internautes au pouvoir: Blogs, Réseaux sociaux, Partage de videos, Mashups..., Éd. Dunod, Paris, 2007. GIBSON, Rachel
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
și Împletește sugestii care culminează cu acel nici care inversează brusc, În final, sensurile este tehnica subtilă care dă Întreaga valoare a poemului. Nu contează cui Îi sînt adresate spusele, poate e doar un monolog concluziv la spartul nunții, În cămară. Primul vers evocă vara și, prin urmare, la impactul cu cele ce urmează, arșița, ardoarea - acum Însă sfîrșite. Ultimul, lipsa firească a cămășii În asemenea Împrejurări. Versul din mijloc, care tăgăduiește, se leapădă, abjură, este de fapt o surdină, poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ce ne provoacă poemul? Cu exigența de a percepe legătura indisolubilă dar profund misteriosă dintre fragi și zori. Iar dulceața de fragi este simbolul unei bătrîneți precoce (de obicei adoptive), suficiente și satisfăcute care se bucură În mod egal de cămara plină și de viața sfoiegită. Presupunînd că cineva s-ar fi convertit miraculos la un cult al fragilor, dulceața de fragi ar fi fără Îndoială pentru el suprema blasfemie. Cireșe amare cireșul amardin ce În ce mai negre tălpile goale
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
toate limitele, aproape, voi încerca să dau glas înțelegerilor mele de acum, prin gestul împărtășit al parcurgerii împreună a unui drum. Această comunicare va reuși, poate, să ne reîntoarcă privirea către în trebările și răspunsurile care se rostesc neîncetat în cămările sufletului, modelându-ne continuu. Ne putem întoarce astfel, pentru un răstimp, în locul de unde încercăm să privim, lămuritor, către ceea ce suntem. I. DESPRE SACRU I.1 Distincții preliminare Sacrul - ambiguitate și plurivocitate. Rudolf Otto și Mircea Eliade - prezentare critică a viziunilor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
drumul care duce la locașul luminii? Și întunericul unde își are locuința? / Poți să le urmărești până la hotarul lor, și să cunoști cărările locuinței lor? Știi, căci atunci erai născut, și numărul zilelor tale este mare! / Ai ajuns tu până la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei, / pe care le păstrez pentru vremurile de strâmtoare, pentru zilele de război și de bătălie? / Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vântul de răsă rit pe pământ? Are
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
luminii? Și întunericul unde își are locuința? / Poți să le urmărești până la hotarul lor, și să cunoști cărările locuinței lor? Știi, căci atunci erai născut, și numărul zilelor tale este mare! / Ai ajuns tu până la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei, / pe care le păstrez pentru vremurile de strâmtoare, pentru zilele de război și de bătălie? / Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vântul de răsă rit pe pământ? Are ploaia tată? Cine dă naștere
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
până și veghea împărăției însăși, lăsând să se înțeleagă că din astfel de oameni se cade să ne facem noi prietenii și oamenii de casă cei mai apropiați și de nădejde, prețul lor întrecând cu mult pe acela al unor cămări pline de neasemuite comori”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea I, 15-17.2., în PSB., vol. 14, p. 71 72) „Căci în vreme ce Bisericile din alte ținuturi ale lumii sufereau diverse persecuții, numai Constanțiu, tatăl lui Constantin, le-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-și liniști mișcările cele potrivnice firii, ale iuțimii și poftei; cel blând păzește poruncile; iar cel ce păzește poruncile se curățește; cel ce s-a curățit, se luminează; iar cel ce s-a luminat se învrednicește să se sălășluiască în cămara tainelor cu Mirele Cuvântul”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete teologice, suta întâi, cap. 16, în Filocalia..., vol. II, p. 131 132) „Credința celor ce aveau lipsă de vindecare și se rugau pentru ea stârnea, zice, puterea duhului din sfinți, ca puterea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fecioară nu trebuie să fie curată numai la trup, ci și la suflet, dacă vrea să primească pe Mirele cel Sfânt. Mai poate fi curată la suflet aceea al cărei suflet este însemnat cu fier roșu? Dacă trebuie îndepărtată din cămara de nuntă a Mirelui toată grija cea lumească, deoarece nu-i cu putință să fii cu înfățișare cuviincioasă când ești cuprins de grija cea lumească, te întreb, mai poate fi păstrată de frumusețea fecioriei când, înlăuntrul sufletului, gânduri de necredință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
impôt” În limba franceză, sau „imposta” În limba italiană (vezi: Corduneanu C., Sistemul fiscal În știința finanțelor, Ed. Codex, București 1998). În același context, se Înscrie și folosirea termenului „fiscus” În imperiul roman timpuriu pentru a desemna „panerul” (coșul) sau „cămara” În care se colectau veniturile (impozitele) destinate acoperirii cheltuielilor Principelui (Împăratului), spre diferențiere de cele folosite de Senat și acumulate În altă cămară denumită „tezaurul public”. Dar pe măsura subordonării Senatului de către Împărat, fiscul a integrat și tezaurul public, veniturile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]