2,654 matches
-
De la Împăratul Galben la Împăratul Roșu, Editura Nemira, București, 2003. Ward Benedicta, Viețile sfintelor care mai înainte au fost desfrânate, traducere de Ioan I. Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1997. Weininger Otto, Sex și caracter, traducere de Monica Niculcea și Șerban Căpățână, Editura Anastasia, București, 2003. Weulersse Odile, Teodora curtezană și împărăteasă, traducere de Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Orizonturi, București, 2001. White Ellen, Femei celebre, traducere de Julia Kretsch, Editura Litera Internațional, București, 2007. *** Prostituția de-a lungul timpului, Editura Sesso Hipparion
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
plăcut comandirului Arsenescu. A tăiat capul și picioarele de la genunchi în jos și le-a lăsat acolo. Burdihanu’, aruncat în poiană. “Comandirule, fie vorba între noi: ai zis că e dat, dar vițelul e luat!... Niște oameni necăjiți puteau consuma căpățâna. Mâine au să vină copiii și-au să vadă burdihanul întins de câini”. Servitoare cu cântec Peste câteva zile, Moșu Dincuță îmi spune: “Dane, a venit ordin de la Arsenescu să te execute că ai refuzat să-l împuști pe Ciobanca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
amărâtă, plânge bătrâna Căldăraru Anica. Mi-a murit omu’, mi-au luat băiatu’ la pușcărie, mi-a furat găinile... Era o sâmbătă de morți, când se împărțea. Am tăiat și eu o găină, am împărțit. Mi-au rămas arichili, chicioarili, căpățâna și ziceam să mă scol dimineață să fac și eu o fărâmă de borș. Când mă duc la cotineață, umblase cineva. Mi-a furat 12 găini. Uitase un sac lângă cotineață. - N-au cârâit găinile? - Chiar dacă auzeam, nu ieșeam. Au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pornit Victor Chivu în afacerile lui. Și mai ales care este formula magică pentru îmbogățire, unde este puterea unui om avut. Cum spuneau poveștile noastre de demult despre locul în care zmeii își păstrau puterile. „Am prins un glonț în căpățână“ „Am început cu o vițică pe care mi-a dat-o tata. Aici, în Conțești. Lucram la Mașini Unelte, la un laborator C.T.C. Acolo m-a prins decembrie 1989 și am ieșit la revoluție, ca tot românul. Și la baricada
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mi-a dat-o tata. Aici, în Conțești. Lucram la Mașini Unelte, la un laborator C.T.C. Acolo m-a prins decembrie 1989 și am ieșit la revoluție, ca tot românul. Și la baricada de la Intercontinental am prins un glonț în căpățână în 21 decembrie. Eram cu vecinul meu de casă, Dan Iosif, fie-i țărâna ușoară. Locuiam atunci pe Pantelimon, lângă cimitirul armenesc. Ne-am găsit la Intercontinental cu Romeo Raicu, Radu Silaghi, Răzvan Toader, care acum e director general la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Muscă îndărătnică și rea/ pe care în zadar o izgonea că iar venea,-/ [când îți] luă în labe-un bolovan de stei/ pe care îl găsise la rădăcina pomului,/ și puse capăt mojiciei ei,/ zdrobind cu el și Musca, și căpățâna Omului 65. După cum se știe, ceea ce îl distinge pe La Fontaine de fabuliștii tradiționali este faptul că el construiește o dublă dramatizare: cea a istoriei povestite (prin dialoguri, prin varietatea punctelor de vedere, registrelor...), însă și cea a enunțării. În spatele procesului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trecut luna mai. N-am putut opune nimic soarelui care mă insulta cu strălucirea lui neomenească. Nici nervalianului soare negru al melancoliei n-aveam ce să-i opun. Cât privește apelul la metafore gen soleil, cou coupé, caricaturizată în soare, căpățână însângerată, făcut în câteva rânduri, agrava și mai mult situația. Ușoare compensații aduse de infantilul desen: mustăți și barbă din mătase de porumb, ochi din cărbuni, gură strâmbă din așchie carbonizată, nas dintr-un morcov și urechi din ciuperci, suprapus
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
materie, a se vedea art. 1295-1314. 296 Noul Cod civil, prin art.1284 prevede că: "Oricine poate stipula în numele său, însă în beneficiul unui terț". Prin efectul stipulației, beneficiarul dobândește dreptul de a cere direct promitentului executarea prestației. 297 O. Căpățână, Tratat de drept civil, vol. I, 1989, p. 212. 298 T. R. Popescu, Drept civil, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970, p. 181. 299 Tr. Ionașcu, E Barasch, Tratat de drept civil, vol. I, 1967, p. 320. 300 C. Hamangiu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
T.S. nr. 1337/1981, în R.R.D. nr. 5/1982, p. 60. 397 Dec. nr. 1524/1975, în C.D. 1975, p. 230. 398 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 337; O. Căpățână, în Tratat de drept civil, vol. I, 1989, pp. 262-263. 399 G. Boroi, Drept procesual civil, Note de curs, op. cit., vol. I, 1993, p. 158. 400 Vechiul Cod de procedură civilă reglementa expertiza ca mijloc de probațiune judiciară prin articolele
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
urm.; S. D. Cărpenaru, ș. a. Tratat de drept civil, Editura Academiei Române, București 1989, p. 305. 538 Șt. Răuschi, op. cit., p. 218. 539 St. D. Cărpenaru ș.a., op. cit., p. 325. 540 Cu privire la caracterul normelor ce reglementează prescripția extinctivă, a se vedea, O. Căpățână, Prescripția extinctivă a acțiunilor născute din transportul pe uscat, pe apă, aerian, în Dreptul nr. 1/1996, p. 27. Pentru unele aspecte critice privind prescripția extinctivă, a se vedea V. D. Zlătescu, Considerații în legătură cu instituția prescripției, în Dreptul nr. 2/1999, p.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
435-439; I. Kessler, C. Oprișan, Prin prescripția extinctivă nu se stinge oare însuși dreptul civil subiectiv?, în J.N. nr. 4/1961, pp. 32-48. Pentru literatura recentă, a se vedea Ghe. Beleiu, op. cit., p. 203; Șt. Răuschi, op. cit., p. 216; O. Căpățână, op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 27. 555 J. Dabin, Théorie générale du droit, Paris, Dalloz, 1969, p. 56. 556 Pentru discuțiile ce se poartă pe marginea supraviețuirii dreptului subiectiv a se vedea opiniile și reglementările din dreptul comparat (J.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și T.S. sec. civ., dec. nr. 1782/1979, în C.D. 1979, pp. 292-293. 599 În ce privește aplicarea art.1890, acțiunilor prin care se valorifică dreptul de proprietate, trebuie să reamintim opiniile literaturii și practicii exprimate în sensul imprescriptibilității acestora. 600 O. Căpățână, op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 27. 601 O. Căpățână, op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 28; vezi și sent. civ. nr. 2145/1992 a Jud. Iași, în Revista de drept comercial, nr. 1/1993, p. 85; sent. civ. nr.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1979, pp. 292-293. 599 În ce privește aplicarea art.1890, acțiunilor prin care se valorifică dreptul de proprietate, trebuie să reamintim opiniile literaturii și practicii exprimate în sensul imprescriptibilității acestora. 600 O. Căpățână, op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 27. 601 O. Căpățână, op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 28; vezi și sent. civ. nr. 2145/1992 a Jud. Iași, în Revista de drept comercial, nr. 1/1993, p. 85; sent. civ. nr. 1473/1992 a Jud. Iași, în Revista de drept comercial
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civ. nr. 2145/1992 a Jud. Iași, în Revista de drept comercial, nr. 1/1993, p. 85; sent. civ. nr. 1473/1992 a Jud. Iași, în Revista de drept comercial nr. 1/1993, p. 92. 602 Speța comentată de O. Căpățână în op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 28. 603 Pentru criticile formulate, a se vedea, O. Căpățână, op. cit., p. 28. 604 Gh. Beleiu, Prescripția extinctivă în dreptul civil și dreptul comercial, în Revista de drept comercial nr. 2/1991, pp. 43-53
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sent. civ. nr. 1473/1992 a Jud. Iași, în Revista de drept comercial nr. 1/1993, p. 92. 602 Speța comentată de O. Căpățână în op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 28. 603 Pentru criticile formulate, a se vedea, O. Căpățână, op. cit., p. 28. 604 Gh. Beleiu, Prescripția extinctivă în dreptul civil și dreptul comercial, în Revista de drept comercial nr. 2/1991, pp. 43-53; Ș. Beligrădeanu, Texte de bază din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă rămase fără obiect
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
lui Bacovia a fost băcan, m-am întrebat, de pildă, ce se putea găsi într-o băcănie la începutul secolului trecut. Iată o listă savuroasă și frumos mirositoare rătăcită printre hîrtii: „masline în sticle sau în tinichele; zahăr rafinat, în căpățîni, în bucăți sau pisat; zahăr candel; cafea crudă, prăjită, în boabe sau măcinată; cacao pisată sau în table(te); ceai; roșcove; smochine în păpuși și stafide negre mici; lămîi, portocale și mandarine; naramze, chitre și rodii; smochine în cutii; stafide
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
masa, cu titlul generic de “Ștafeta Munților” a fost În același timp și un cunoscut colaborator cu articole de specialitate În revista “România Pitorească” și a publicat hărțile și ghidurile a mai multor masivi cum ar fi: Retezat (1982), Munții Căpățânii și Coziei (1968) etc. - Emilian Iliescu (1905 -1976), inginer constructor, mare iubitor de fotografii - inclusiv editor al revistei “Fotografia” - mare drumeț În special În spațiul montan, membru activ al asociației turistice ADMIR a lăsat posterității un număr impresionant de pagini
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Grupa Parâng, aflată Între Olt, Jiu și Ștrei, ce dispune de suprafețe mari, dintre care multe netede cu relief glaciar spre vârf, cuprinde Munții Parâng, spre nord Munții Șureanu și Cindrelul, iar spre est pe cei ai Lotrului și ai Căpățânii. 4. Grupa Retezat - Godeanu, ocupă suprafața dintre Jiu și Culoarul Timiș-Cerna, care are În centru, masivul Godeanu și din care fac parte: Munții Retezat, Țarcului, Cernei, Mehedinți și Vâlcan. Muntele cel mai important din punct de vedere turistic din aceasta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aspect ce-i conferă o pondere de aproape 40% dintre lacurile glaciare din România. Cele 4 grupe principale de munți, includ după unii autori, un număr de 23 de subgrupe, iar după alții 24, dintre care mai importante sunt: Bucegi, Căpățânii, Cernei, Cindrel, Cozia, Făgăraș, Godeanu, Iezer-Păpușa, Leota, Latoriței, Lotrului, Mehedinți, Muntele Mic, Parâng, Piatra Craiului, Retezat, Șureanu, Țarcului și Vâlcan. Constituiți În principal din sisturi cristaline, aspect ce determină masivitatea acestora, Carpații Meridionali, dispun de câteva caracteristici de o mare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vegetație etc. se constituie În tot atîtea elemente ce stîrnesc interesul turiștilor. Acest lanț muntos, dispune de cîteva particularități favorabile practicării tuturor formelor de turism și pe tot cuptinsul anului: a) Sunt alcătuiți din masive mari: Bucegi, Făgăraș, Parîng, Retezat, Căpățînii, Leaota, Lotrului, Șureanu, Cindrel, Godeanu, VÎlcanului, Țarcului etc.; b) Dintre toți Carpații României cei Meridionali Înregistrează cele mai mari Înălțimi, cu creste sinuase și vîrfuri ce depășesc cu mult altitudinea de 2000 de metri: VÎrful Omul - 2505 m, Costila - 2495
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207 m, VÎrfu Mare - 2056 m, În Munții Lotrului; Cindrel - 2244 m, Frumosu - 2168 m, În Munții Cindrel; VÎrful lui Petru - 2130 m, VÎrfu Sureanu - 2059 m, În Munții Șureanu; Peleaga - 2509 m, Retezatu - 2482
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
km, urmate de Creasta Lotrului și Căpățînei, a Parîngului etc. și terminînd cu blocul stîncos și Înalt al Bucegilor; l) Distingerea a două principale noduri orografice, cum ar fi cel din Parîng - din care se ramifică: Munții Lotrului și a Căpățînii la est, Munții Cindrel spre nord-est și Șureanu din estul Depresiunii Hațegului - și respectiv cel din Godeanu de unde pornesc spre vest, Munții Retezat și VÎlcan, spre nordvest, Munții Tarcu și Cernei și respectiv Mehedinți spre sud-vest; m) Existența primului și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
definitorie a lor. Diversitatea și unicitatea peisajului poate fi evidențiată pornind de la masivitatea stîncoasă dar compactă a Bucegilor, trecînd la lama calcaroasă a Pietrii Craiului, apoi la marea și masiva Creastă a Făgărașului, continuînd cu cea a Lotrului și Căpățînii pînă la puternica cetate a Parîngului ce se deschide În fața Depresiunii Petroșani, din care vedem Înaltul și stîncosul munte al Retezatului apoi Platoul Godeanu și coborînd În Munții Cernei și Mehedințului pînă la Dunăre. Așa cum s-a specificat deja
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
asigura securitatea turiștilor pe munte, se impune reluarea acțiunii de marcare a munților, cu respectarea strictă a normelor În vigoare și refacerea din trei În trei ani a acestora. Avem În vedere În primul rînd masivele Parîng, VÎlcan, Godeanu, Cerna, Căpățînii, etc. În prezent există posibilitatea finanțării din fonduri europene nerambursabile a acțiunilor de marcare și remarcare a unor trasee din Carpații Meridionali. Amintim În acest cadru despre „Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală” (FEADR) și de Programul Național de Dezvoltare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de salată verde, o cutie de ton, ulei, 2 gălbenușuri, sare, piper, hrean, lămâie se rad pe răzătoare, se adaugă un gălbenuș fiert, 400 g smântână, pătrunjel tocat și măsline pentru ornat. Se fierb ouăle, se taie în două și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]