1,241 matches
-
nici nu mai spunea „grepuri“ în loc de „grepfruturi“, așa cum obișnuia nu demult, iar la „târguieli“ mergea, mai nou, într-un magazin care era „ultra“ și în care nu trebuia să stai în fața tejghelei, ca la Kleinert, pe când în spatele ei bărbatul ăla cărunt trecea în revistă o coloană de polițe. Puteai să pătrunzi pe bune în interiorul magazinului, printre rafturile cu mărfuri, să-ți alegi singur ce-ți poftea inima dintre casetele, pachetele și cutiile alea. Le puneai, fără să te întrebe nimeni, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dulci de culoarea chihlimbarului. Îl țiu bine minte, cu cămașa lungă peste izmene, cu picioarele înfășurate în obiele și vârâte în opinci negre și rupte. Avea chipul pământiu, neras cu săptămânile, cu barba albă, țepoasă, fruntea ciupită de vărsat, sprâncenele cărunte și groase, mustățile stufoase și ochii cenușii, încruntați de lăuntrică suferință, în care se iveau câteodată două luminițe dulci, pornite din adâncuri. - Am să le întind cu barda, făcea Moș Avram de câte ori scăpa strachina dintre degetele-i încleștate. Și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și oamenii au fost de o veselie neobișnuită. Clopotele vesteau în cetate nașterea regelui meu. Bunicii noștri se asemănau la chipuri, ori poate așa mi se părea mie pe vremea aceea, când abia împlinisem șase ani. Amândoi aveau o barbă căruntă, un nas coroiat și niște sprâncene ca două căciuli circonflexe. Găsisem firește și câteva deosebiri. De pildă, bunicul regelui avea în jurul gâtului un colan cu paftale de aur, în vreme ce al meu purta un centimetru de mușama cenușie, prevăzut cu cifre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și cravata rândunică, prinsă de butonul din față al gulerului dublu, lucios și întotdeauna alb ca zăpada. Mă minunam în vis de agerimea văzului meu, fiindcă de îndată ce l-am zărit, i-am putut desluși chipul arămiu și smead, cu mustața căruntă și scurtă. Tata era copleșit de o mare tristețe. Făcui câțiva pași, întâmpinându-l fericit căci într-un cadru atât de frumos nu ne-am întâlnit niciodată în viață. - Să mergem, fiule! Zise tata. Glasul era al lui - dar cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ureche întâia strofă dintr-un poem marin. Nu era loc de împotrivire. Intrai în colibă să scriu după dictat: Dumnezeu deșartă parcă, noaptea, tancuri mari, - Larmă-n țărmul cu prundiș răsună, Luna e un cap tăiat din mătrăgună, Norii sunt cărunte zdrențe de șalvari. Ziua, pe talazuri clătinate de tumult, Nor e Dumnezeu cu mâna-ntinsă. El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult. Dincolo de zvârcolirea apelor năpârci, Pleacă-n larg un braț de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de pleșuvie, iar pleoapele, închise de-odată ca de o suferință rău ascunsă, i se ridicară, dând la iveală retinele verzi, mărite de sticlele convexe ale ochelarilor cu hulubele de celuloză neagră, aruncate ca două punți masive pe dedesubtul tâmplelor cărunte. Prin jgheabul din spatele unei urechi, i se prelingea o șuviță de sânge, câteva secunde mai târziu, când așezat pe muchia de piatră, aproba toate spusele unui medic venit la timp prin poarta sanatoriului de peste drum, și care vorbea despre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Mentz. - Ferdinand Sinidis. Cunoștința o făcurăm la o sticlă de vin adusă de mine din Moedling. Flacăra ruginie din pahar îl atrase ca un magnet. Ținea doar să-mi împărtășească episoade din război, și vorbea mușcându-și mustața groasă și căruntă, ce-i acoperea gura. Însăilă o poveste înecată în sânge și înconjurată de flăcări, clătinându-și bărbia mică, și clipind des din pleoapele bulbucate ca două lingurițe de piele. Cred că maiorul Mentz a crescut numai până la vârsta de treisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
zăpada, legate în jurul gleznelor. Pe cap își pusese capela cazon, care-l prindea minune, iar în picioare încălțase o pereche de sandale noi, din piele groasă de vițel. Trecuse grăbit cu mâinile vârâte în buzunarele mantalei, încadrat de zece rezerviști cărunți din al treilea batalion de infanterie din Cottbus. Clopotul sună de astă dată ca un gong, la o lăsare de cortină... ...Acolo, sub o brazdă de pământ, răsturnată astăzi pe câmpia Bărăganului, doarme singur, prietenul meu, trompetul Gheorghe Chihaia. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de un copac, Într-o pădure cu aspect de toamnă, și cu iubita lui, care Îl ține de mână și Încearcă să-l consoleze. Tânărul ar trebui să aibă În jur de treizeci de ani, dar e Îmbătrânit prematur. E cărunt și Împovărat de griji și frustrări, iar expresia de pe fața lui e una de deznădejde. Se vede că logodna prelungită Îl ucide. Exact așa eram și eu, atunci. În cele din urmă, am făcut o cădere, fizică și mentală - cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
operațiune cu grijă sporită, gândindu-se la seara ce avea să vină. Barba lui nu era niciodată foarte ordonată, ca podoaba imperială a lui Maupassant, de exemplu, sau lungă și patriarhală, ca a lui William, ci stufoasă, Înspicată cu șuvițe cărunte și cu contur drept. Cineva afirmase o dată că amintea de o barbă soldățească sau de cea a unui căpitan de vas, lucru care nu Îi displăcuse. Uneori se gândea să se radă, dar acum, că creștetul capului Îi era aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
el și pentru MacAlpine, pentru luna august. Era o experiență grea de sensuri să o revadă pe Elly după atâția ani și să reflecteze că Minny Însăși ar fi devenit, poate, o matroană cu talie groasă, șolduri late și păr cărunt, dacă ar mai fi trăit. Cele trei fiice, toate trecute cu puțin de douăzeci de ani, erau Însă izbitor de frumoase și, În ciuda câtorva lacune de educație și bună purtare, irezistibil de fermecătoare - pentru toată lumea, cu excepția lui MacAlpine, care Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Sylvia și Trixy, amândouă niște fete minunate. Ar fi fost o cruzime prea mare dacă ar fi trăit să audă și despre Guy și George Davies. Dar s-a stins ea Însăși În ianuarie, anul trecut (oftează și vârfurile mustății cărunte par să se lase și mai mult, din compasiune față de această poveste tristă). O familie cu un destin tragic, mai ales dacă te gândești cât de veseli și de plini de viață erau toți În tinerețe. I-am cunoscut bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și maxilarul, buza de jos care atârnă, bărbia teșită. Cute verticale și orizontale marchează fruntea. Liniile pe care le trage plumbul se umflă, se evaporă. Ce se află, umbrit, în spatele ochelarilor. Două cratere: nările din care ies franjuri de păr cărunt. Nesfârșit de multe nuanțe de gri și alb: credo-ul meu. Încă din copilărie am desenat cu creioane. Fragmente de zidărie din cărămidă sumbru închipuită, cojită, văzută de aproape. Guma tot mereu la îndemână, până când aceasta s-a consumat, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Însă cu oarecare invidie. Cei care, din nefericire, am pierdut credința omului simplu și a copilului nu găsim În inteligența rece balsamul reconfortant pe care Biserica Îl dăruiește turmei sale. La urma urmelor, ce datorează veacul nostru, copil blasé și cărunt, profundului scepticism al lui Anatole France și Julio Dantas? Tuturor ni s-ar potrivi, mult stimate don Parodi, un strop de nevinovăție și sensibilitate. Îmi amintesc nespus de vag discuția din după-amiaza aceea. Doamna baronne, dând vina pe excesele caniculei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce-și numără de două ori turnurile În apa trecătorului Paraná, am catadicsit să accept societatea dătătoare de vlagă și distracțile rurale ale unui gaucho. Desigur că vorba mea În legea jocului s-a spus totul era spaima celor mai cărunți trișori din Deltă. Foarte curând, Montenegro (care n-a scăpat de ghină În cele două partide jucate) a recunoscut că, tocmai În virtutea simplității sale, truco nu putea să țină trează atenția unui habotnic al jocurilor de chemin de fer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
După opt zile, Tulio Savastano a dat buzna În celulă, agitat și fericit. Abia de-a putut bâigui: — V-am tras clapa, dom’le! Mi-am adus și bosu! În urma lui venea un domn oarecum astmatic, cu obrazul ras, plete cărunte și ochi ca azurul cerului. Veșmintele-i Îngrijite erau de culoare Închisă; purta fular de vigonie, și Parodi a observat că avea unghiile lăcuite. Foarte natural, cei doi respectabili domni au luat loc pe două bănci; Savastano, beat mort de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Foarte natural, cei doi respectabili domni au luat loc pe două bănci; Savastano, beat mort de slugărnicie, traversa neîncetat, de la un capăt la celălalt, minuscula celulă. — Micuțu domn dă la 42 mi-a tras un răvaș - a zis domnul cel cărunt. Uite ce ie, dacă-i să vorbim dă chestia cu Limardo, io n-am nici În clin, nici În mânecă cu ea. Moartea lui m-a dărmat, iar la han avem o mică bârfotecă, care nici ea nu ie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a lăsatără convinși și m-a tras pă juma În sus. Camionu dă juni a prins viteză ca rândunica și nainte să ajungă pă la jumatea cvartalului s-a oprit brusc În față la Comitet. A ieșit un indian guaraní cărunt, care iera o plăcere cum ne brutaliza și, nainte să ni se poată oferi, cu tot respectu, registru dă lăcrimații, traspiram d-acu În țarc, mai rău ca dacă am fi avut cefi dân brânză Mascarpone. Distribuția alfabetică s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Elena Marin Alexe Printre rugi ascultate, fac trepte vii înspre cer. Unde-mi doresc să ajung, toate-ntristările pier. În iertare-i speranța și-absolvită de vină, Azi dau aripi nădejdei, către cer spre lumină. Printre stele cărunte, urc mereu către Tine. Chiar de cad, mă ridică dorul meu înspre bine. Tu, cu brațele-ntinse îmi cuprinzi efemerul Și-ntr-o clipă măreață, mă acoperi cu cerul. Cu buchet de lumină și balsam de speranță, Simt privirea-Ți
Vis printre stele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83265_a_84590]
-
Totul e foarte simplu. Ne agățăm de cele muritoare ca să ne prelungim memoria muritoare. Eu devin nemuritor punîndu-ți o mînă pe umăr iar tu alungi moartea servindu-mă cu o ceașcă de cafea.” ...Și V. suferind îl observ pe Doctorul cărunt cum stă lîngă mine sprijinindu-și blînd o mînă pe pieptul meu. Aș vrea să-l întreb dacă acum caută nemurirea. Ar izbucni într-un rîs homeric văzîndu-mă aproape înviat. Aș vrea să-i spun că eternitatea e o deschidere
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nu mă mai priveau cu antipatie. Cădeau În admirație, ca popicele. Eram deja lansat ca o bilă gri, enormă, ajunsesem vizavi Înainte să mă mișc și să știu ce văd. Peste drum am văzut o agenție Loto. Casiera era singură, căruntă, cu un neg uriaș pe obraz, Îl vedeam de pe trotuarul meu. Printre țipete de admirație. Am traversat, am intrat În agenție, am ochit În neg, femeia nici nu și-a ridicat privirea spre mine, citea un roman. Moartea romanului. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la pământ moleșită, implor răcoarea teiului înalt... Încă mă doare plânsul ierbii fragile, nevinovată, căzută sub cântecul dur și nemilos al coasei... Obosită de țipătul tăcerii din jur, aștern fânul proaspăt aromat și mă culc îngândurată... În lumina tainică a căruntelor stele, îmi las privirile descătușate să se scalde în rugăciune, până într-un târziu, când mă acopăr discret cu imensitatea cerului parfumat și adorm.
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83287_a_84612]
-
credeam c-o să intru În colimatorul șefului cel mare. Exley: — Probabil că te minunezi de ce n-ai fost suspendat. Jack se Întinse. Uniforma lui era roasă. N-o mai purtase din 1945. Exley arăta ca dracu’: piele și os, păr cărunt, ochelari fără ramă, care Îi confereau ochilor un aspect brutal. M-am minunat, Într-adevăr. Probabil că Ellis s-a răzgîndit În prvința plîngerii Înaintate. Publicitate negativă și tot restul. Exley clătină din cap. — Loew te consideră un factor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pus mîna pe armă, trăgînd un foc care l-a rănit pe agresor, după care acesta a reușit să recupereze arma și să-l Împuște. Glonțul pe care l-am scos din perete avea lipit de el piele și păr cărunt de pe brațul unei persoane albe, cu grupa de sînge „zero“ pozitiv. Ambii frați Englekling aveau grupa AB negativ, așa că știm că făptașul a fost rănit. Stropii de sînge care duc afară din living și negativele pe care le-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
forte. Inez veni spre el. Ed o luă În brațe. Ea Îi apucă brațele și se trase Înapoi. Ed Încercă să zîmbească. — Am văzut că ai cîteva fire albe. CÎnd o să fii de vîrsta mea, probabil că o să fii la fel de căruntă ca și mine. Ce zici de asta pe post de flecăreală? — Slăbuț. Eu mă descurc mai bine. Preston candidează la postul de guvernator - dacă nu cumva celebrul lui fiu Îi va distruge toate șansele. Eu voi fi coordonatorul lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]