35,826 matches
-
cu ea și orgolioasă, nici nu-l roagă. De necaz merge în livadă și roagă privighetoarea să-i spună dacă nu l-a văzut pe iubitul ei, poate acolo unde fânul a fost cosit și unde s-a dus cu caii la păscut. S-a apropiat de un râu repejor care i-a spus că iubitul ei și-a adăpat caii. „Na more răbaki” (Pescarii pe mare) are ca temă dragostea dintre un pescar și o cazacă și dintre o lebădă
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
nu l-a văzut pe iubitul ei, poate acolo unde fânul a fost cosit și unde s-a dus cu caii la păscut. S-a apropiat de un râu repejor care i-a spus că iubitul ei și-a adăpat caii. „Na more răbaki” (Pescarii pe mare) are ca temă dragostea dintre un pescar și o cazacă și dintre o lebădă și masculul ei care o roagă să fie împreună. Din senin apare uliul care distruge înțelegerea lor, prin răpirea lebedei
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
desfășoară lângă o fântână unde băiatul, Roman, păștea boii și fata, Mariusa, a venit să ia apă. „Na șerochem tabuni”, într-o atmosferă în care elementele de basm se împletesc cu cele reale, evidențiază aspecte ale unei vechi mentalități erotice. Caii zburdau liberi, un băiat prinde un cal, pune șaua de mătase pe el și se duce la prietena lui, dar de la mama ei află că ea se plimbă prin livadă. El îi cere mamei să aibă un căpăstru și să
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
păștea boii și fata, Mariusa, a venit să ia apă. „Na șerochem tabuni”, într-o atmosferă în care elementele de basm se împletesc cu cele reale, evidențiază aspecte ale unei vechi mentalități erotice. Caii zburdau liberi, un băiat prinde un cal, pune șaua de mătase pe el și se duce la prietena lui, dar de la mama ei află că ea se plimbă prin livadă. El îi cere mamei să aibă un căpăstru și să o bată bine ca să nu mai umble
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
groase, talentată la desen și în arta cusutului cu acul. Dimineața, se scula odată cu zorii de zi, spunea el, trebăluia prin gospodărie apoi se apuca de brodat până când lumina violentă și orbitoare a soarelui, scălda întreaga zi. Alteori duminica, înhăma caii de dimineață, pregătea totul și ne trezea când somnul era mai dulce și mergea cu noi la Mănăstirea Măxineni, la zeci de kilometri față de satul nostru. Pe drumuri ocolite,încurcate pentru noi fiindcă nu le cunoșteam, ajungeam acolo înainte de începerea
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Toată paleta acestei priveliști, fugară pentru ochi din cauza soarelui, era plină de surprize. Zăream spre marginea grâului câte un cârd de dropii sau iepuri sprinteni, învârtindu-se când în stâga spre un canal de apă, când în fața noastră. Cât pășteau caii într-o masă de verdeață, mama ne aduna lângă ea și mâncam câte ceva din ce pregătise pentru drum. La întoarcere, deslușam mai bine locurile pe unde venisem spre mănăstire. Treceam printr-un sat, o dungă cenușie a unui drum de
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
încercai să te apropii de ei, necunoscându-te, se zbăteau așa de tare ca și când erau enervați de muște. Ei erau autovehicolul numărul unu în curtea părintelui. Cu ei se căra apa de la Buzău, lemne din pădure sau recolta din câmp. Caii, erau mai protejați, folosindu-i pentru a merge în satele vecine unde ținea slujbe. Grădina curții sale, avea un farmec aparte. Pe lângă zarzavaturile și pomii fructiferi, vedeam straturi cu flori atât de frumoase, iarăși de o parte și de alta
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
eu toc și ceapă, Gătesc chiar și un papricaș. În gura sobei sper să-ncăpă Tot egoismul de oraș Ce stă ascuns printre albume. Nu sunt poet, nu stau la sfadă Cu țațele de pe la piață. Mă strecor fără să mă vadă Caii cei verzi, cu mintea creață Ce nu mai rumegă legume. Nu sunt poet, nici nu fur rima De la prieteni sau amici. M-am născut când s-a-mpărțit stima, Am cruce-n spate, nu șorici Deși, mulți vor să mă consume. Nu
DOAR EMINESCU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Doar_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/355558_a_356887]
-
eu mă tem N-am să zăbovesc niciodată în păcat ... Iar când v-a veni timpul invizibil și chiar mat Urmându-și decalajul temporal N-am să mai fiu de mult la mine-n sat, Voi fi departe înspumând un cal ... Chiar dacă voi fi obosit întins pe brazdă lat Tu vei veni chiar și a doua oară Prin harul divin al timpului curbat Să crească iarba în brazda mea din vară. Priviți cum furnica din trupul meu cară Părți nevăzute de
CERCUL TIMPULUI NOSTRU, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cercul_timpului_nostru_poezie_al_florin_tene_1361625655.html [Corola-blog/BlogPost/352034_a_353363]
-
frumoasă și blândă care să știe iubi și să fie înțeleaptă. Colindă el ce colindă și într-o seară de primăvară, poposi într-un sătuc românesc. Se opri pe câmpia de la intrarea în sat și își așeză cortul. Dădu drumul calului să pască și privea copleșit de emoție asfințitul. „Câtă liniște!”, își spuse prințul. „Mă simt ca și acasă!” Se întinse pe iarbă și se lăsă în brațele ei gingașe și verzi care îi atingeau fața, făcându-l să tresară de
LEGENDA LĂCRIMIOAREI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459684906.html [Corola-blog/BlogPost/381237_a_382566]
-
meleaguri, îndepărtate. Caut cea mai dulce și mândră floare pe care s-o iau cu mine pentru totdeauna. - Greu lucru cauți! Dragostea e un lucru mare! După care dispăru în sat, fără ca prințul să-i poată răspunde. Își chemă îndată calul și intră în galop în sat pentru a căuta fata. Întreba pe toată lumea și nimeni nu știa să-i spună cum o cheamă. Ochii lui mari și limpezi se umplură de lacrimi care se transformau în flori albe ce răspândeau
LEGENDA LĂCRIMIOAREI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459684906.html [Corola-blog/BlogPost/381237_a_382566]
-
Mircea Baniciu, Ovidiu Lipan Țăndărică, Josef Kappl, Nicu Patoi și Sorin Voinea promit o experiență de neuitat pentru spectatori. Tematica evenimentului aduce în actualitate tradițiile românești, iar spectacolul urmează să aibă loc pe 23 septembrie 2016, la arena Basme cu Cai, din Șoseaua Chitilei. Albumul Legenda este esența existenței unei trupe prezentă pe piața muzicii românești de doi ani și jumătate, fiind rodul muncii consecvente și reprezentând renașterea genului muzical, cu influențe din folclorul românesc și cel balcanic. „Pasărea Rock împletește
PASĂREA ROCK ÎȘI LANSEAZĂ PRIMUL ALBUM MUZICAL, LEGENDA, PRINTR-UN SPECTACOL ÎN PREMIERĂ EUROPEANĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473401367.html [Corola-blog/BlogPost/370719_a_372048]
-
Țăndărică. Organizatorii pregătesc un spectacol inedit și incitant, care se va desfășura pe fondul unor efecte speciale, cascadorii și proiecții, realizate într-un decor de film și menite să transmită publicului spiritul Pasărea Rock. În arena amenajată de Basme cu cai, spectatorii vor fi transpuși într-o atmosferă medievală, de poveste, membrii formației urmând să fie protagoniștii unor scene care amintesc de haiducii de odinioară. Accesul va putea fi făcut începând cu ora 19:00, iar concertul este programat la 20
PASĂREA ROCK ÎȘI LANSEAZĂ PRIMUL ALBUM MUZICAL, LEGENDA, PRINTR-UN SPECTACOL ÎN PREMIERĂ EUROPEANĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473401367.html [Corola-blog/BlogPost/370719_a_372048]
-
informații utile, să cunoști cum vrea să acționeze adversarul. Disprețuiește lucrurile pe care nu le poți avea. Cea mai buna razbunare este să le ignori. Atunci când ți se oferă pe tavă o femeie să te facă fericit, nu uita de „calul troian” care-ți va aduce pieirea. Poți să le iei ochii cu vorbe alese. Nu costă nimic să vorbești cu patos, să plângi dacă e nevoie, și apoi să râzi de cei pe care i-ai dus cu preșul. Politica
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Din_auzite_si_traite_vrei_sa_ai_succ_marin_voican_ghioroiu_1345713762.html [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
nătăfleți Peste toate mai e una Că-l răpuse ghinionul Și i-a dat cu tifla luna După ce-a luat milionul Bani erau dar monumentul N-a putut să se ridice Ecologii, ambientul Protestau c-o să se strice Avea cal, avea jiletcă Acceptase primăria Numai necuratul cred că Îi furase pălăria Nu e celui ce decide Cine urcă azi pe cal Pus cu susu-n jos un lied e, Refuzat la carnaval Și ce-ai să te faci atunci Că iar
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vanatoarea_critica.html [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
milionul Bani erau dar monumentul N-a putut să se ridice Ecologii, ambientul Protestau c-o să se strice Avea cal, avea jiletcă Acceptase primăria Numai necuratul cred că Îi furase pălăria Nu e celui ce decide Cine urcă azi pe cal Pus cu susu-n jos un lied e, Refuzat la carnaval Și ce-ai să te faci atunci Că iar cazi și-ți scuturi praful Să te râdă niște prunci Că n-ai cui să tragi perdaful? Bate vântul, stinge focul
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vanatoarea_critica.html [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
mod vizibil pe gânduri. - Ce s-a întâmplat, dragul meu, parcă nu ești în apele tale? - îl întrebă într-o bună zi soția sa îngrijorată. - Mă întreb de ce Contele nu ne vizitează...!? - I-or fi confiscat caleașca de aur cu caii năzdrăvani și se teme să nu-l cerți! - presupuse Narcisa. - Este o caleașcă fermecată și ce ascunde Contele nici dracul nu descoperă! - o asigură Prințișor. - Iubitule, am o nedumerire. Contele și vampirii, în general, au vreo legătură cu diavolul? - Nu
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
Cin’ să fie la ora asta târzie? - tresări Narcisa speriată. - Cred că avem vizitatori! Vorbeam de strigoi și strigoiu-i la ușă! - râse bărbatul, ridicându-se. Într-adevăr, curtea era luminată de caleașca de aur și de cele două perechi de cai năzdrăvani. - Ce faci, bunicule, îmi înapoiezi trăsura? - Încă nu s-au liniștit frământările în țară. Așa c-o păstrez la loc sigur! - râse Contele, îmbrățișându-l. Dar ce soție fragedă și senzuală ai! - exclamă el când o zări în capătul
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
la poartă. O pereche elegantă ieși pe poarta conacului, ea în acea rochie superbă, pălăriuță dantelată și voal vaporos, iar el în frac negru, joben și o pelerină, de parcă era un mare magician! Afară îi aștepta caleașca de aur cu caii albi, iar pe capră un elegant birjar, Contele! La un semn al acestuia, urcară în spate. La un simplu îndemn, caii smuciră hamurile spintecând văzduhul. Era fascinant! De sus, zăriră prin noapte dealurile împădurite și crestele munților cu frunțile de
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
în frac negru, joben și o pelerină, de parcă era un mare magician! Afară îi aștepta caleașca de aur cu caii albi, iar pe capră un elegant birjar, Contele! La un semn al acestuia, urcară în spate. La un simplu îndemn, caii smuciră hamurile spintecând văzduhul. Era fascinant! De sus, zăriră prin noapte dealurile împădurite și crestele munților cu frunțile de piatră ce luceau straniu la lumina lunii. După vreo două ore de mers ajunseră deasupra unui oraș scăldat în lumină, de
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia religioasă se desfășoară la biserică, după tipic, drumul până acolo și înapoi se face cu trăsurile trase de cai împodobiți cu panglici roșii și clopoței. Se insistă asupra ținutei mirilor. Îmbrăcămintea acestora, de calitate și de bun gust, scoate în evidență clasa, fastul, solemnitatea momentului, dar și respectul față de sine. Sunt descrise preparatele culinare ce vor fi servite la
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
și în zilele noastre încă se simte câte ceva din blazonul de odinioară. Dar, revenind la Viena zilelor de azi, trebuie să amintesc faptul că în centru, o tușă specială e dată de plimbările cu elegante trăsuri de epocă, trase de cai frumoși și bine îngrijiți. Nu-ți poți lua ochii de la caii și vizitiii îmbrăcați în straie din vremea lor de mare importanță și de la trăsurile care plimbă turiștii aflați în postura persoanelor importante, privindu-i ca pe actorii de pe scenă
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
odinioară. Dar, revenind la Viena zilelor de azi, trebuie să amintesc faptul că în centru, o tușă specială e dată de plimbările cu elegante trăsuri de epocă, trase de cai frumoși și bine îngrijiți. Nu-ți poți lua ochii de la caii și vizitiii îmbrăcați în straie din vremea lor de mare importanță și de la trăsurile care plimbă turiștii aflați în postura persoanelor importante, privindu-i ca pe actorii de pe scenă. Pe buze îți înflorește un zâmbet când te întâmpină actori îmbrăcați
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
mult de-atunci; însă aceste versuri din poezia lui Vasile Alecsandri, -Iarna, îmi copleșesc amintirile din anii copilăriei când într-o vacanță de iarnă, pe un frig cumplit, bunicul a venit din satul său cu o sanie trasă de doi cai nărăvași tocmai la oraș, să mă ia la dânsul de sărbătorile Sfântului Crăciun, fiindcă bunicii considerau această sărbătoare din an, o sărbătoare de căpătâi, o sărbătoare a familiei. Vacanța de iarnă, reprezenta pentru mine o răsplată a notelor obținute la
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_de_sfantul_craciun_constanta_abalasei_donosa_1356132688.html [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
în stăpânire DISTRA (SILISTRA), ceilalți VICINA” , iar poemul epic german - care a fost compus între anii 1140 - 1160, dar se bazează pe un text din secolul al IX-lea,numit „Cântecul Nibelungilor” (Nibelungenlied), ne vorbește de țara vlahilor. „...Venea pe cai sălbati, cu șapte sute de ostași, insuși RAMUNC herțegul, care stăpânea în țara vlahilor, zburau sirepii lor, Sasi și prințul GIBE, învăluit în colb ca într-un nor”. De asemenea, în CRONICA RUSĂ din secolul al XI-lea, numită și CRONICA
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]