1,208 matches
-
toți. S. B.: Și se dădeau de dimineață, de regulă. M. M.: Dimineață pe la trei-patru. Te lua ca din oală, te sculai, te îmbrăcai... S. B.: ... te luau ca din oală ca să vadă cât de repede te dezmeticești. M. M.: Camuflai geamurile, puneai păturile în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
M.: Dimineață pe la trei-patru. Te lua ca din oală, te sculai, te îmbrăcai... S. B.: ... te luau ca din oală ca să vadă cât de repede te dezmeticești. M. M.: Camuflai geamurile, puneai păturile în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă ai în raniță gamela. S. B.: Și dacă ești încheiat la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
astfel de sectoare în care obțineau produse agroalimentare pe care le introduceau în consumul militarilor. Aceste sectoare erau organizate după principiul autogospodăririi impus de politica de partid și de stat de atunci. 11 Biută ridicătură de pământ construită pentru a camufla și proteja obiective și tehnică militară. 12 Ziua de verificare și întreținere a tehnicii și armamentului. 13 Terist cuvânt derivat de la prescurtarea TR, adică "termen redus". La termen redus erau militarii în termen studenți, cei care nu executau un an
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pare să-i repugne naratorului este chiar retorica grandorii, recuperabilă estetic prin romantism, dar care disimulează un mecanism emfatic. Chiar dacă naratorul ne-a prevenit că nu atât umoarea, cât starea de moment este ceea ce decide o severă judecată, acest alibi camuflează o idiosincrasie profundă însoțită de ceea ce Elisheva Rosen numește o „retorică a respingerii” (rhétorique du rejet) . Pentru a epuiza acest topos al copilăriei care poate ascunde un complex oedipian rău lichidat, un alt episod este rele- vant, impresia dezagreabilă pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca o expresie nu doar a simplei lașități a personajului, ci ca o stare care reclamă o parte din spiritul sărbătorii, teroarea sacră care face corp comun cu entuziasmul. Această teroare se declanșează în timpul unui scandal pe stradă, iar ceea ce camuflează în termenii lui Mircea Eliade o urmă de sacru în contextul profan al încăierării este autoritatea pe care o reclamă mardeiașii din celălalt grup care susțin că ar fi de la „parchetul general”. Regimul burlesc al relatării face aproape invizibil acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
farsa trebuie expusă publicului, de aici și caracterul de spectacol al întregii aventuri. Astfel, momentul 1 Aprilie ni se înfă- țișează ca o arcană unde acționează același dispozitiv al lui „simț enorm și văz monstruos” în contextul unui car- navalesc camuflat din care rezidă și spiritul farsei dusă până la ultimele consecințe. Apocalipsa veselă à la Caragiale Situațiunea, proză apărută în 1901, m-a intrigat de la prima lectură datorită unei singure fraze ușor de descoperit pentru că aparent nu are nicio legătură cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care Nae o face evenimentelor politice, și care relevă o dimensiune catastrofică, celălalt ține de proximitatea nașterii propriului copil. Cele două evenimente fac un contrast considerabil. Cu o lipsă de pudoare aproape medievală, tatăl nu ascunde nimic din fiziologia actului, necamuflând niciun detaliu jenant, amin- tind chiar de un istoric dificil al acestor nașteri în familia sa. Apetitul discuționist al interlocutorului este diminuat considerabil de aceste amănunte, însă ceea ce pare să-i elimine orice disponibilitate în privința continuării dialo- gului este această
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
violent și eficace. Acest mărunt funcționar are preț de o clipă viziunea unei soteriologii crude, în măsură să-i stopeze nu doar incon- tinența discursivă, ci și orice formă de discurs. Însă meca- nismul lui „simț enorm și văz monstruos” camuflează o criză a eului locutor, discursul devenind expresia aproape fizică a unei intemperanțe care-și caută antidotul într-o ficțiune violentă. Mărit, acest ridiculus mus relevă poten- țialul de violență și anarhie existent în subiectul pașnic al societăților democratice asemeni
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mecanismul lui „simț enorm și văz monstruos”. „Lumea pe dos” a sărbătorii populare, corespunzătoare acelor fêtes de fous din tradiția medievală este regimul de lectură al intenționatelor acte ratate caragialești, pe care, însă, un nou discurs, un nou limbaj le camuflează și în același timp le exhibă nemăsura cutumiară. Tempora & Mores Cel care are curiozitatea să viziteze galeria de anatomie de la Muzeul de Istorie Naturală de la Jardin de Plantes, galeria deschisă de Cuvier, ajunge la un moment dat la câteva rafturi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
excelență sceptic și ar tre- bui să citim scepticismul în acest context ca o doctrină a neîncrederii care se manifestă acut ulterior, a devenit Eleutheriu, cel eliberat de condiția mundană, strălucind deasupra tuturor cu numele adevărat care indică numi- nosul camuflat în profanul unei existențe liniare. Pe de altă parte, tonul aparent mieros nu este doar o construcție ironică. Lefter invocă excelența unei sensibilități aristocra- tice la confiniile cu nevroza, iar pe de altă parte, mimează stilul aulic în măsură să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe care o induce reflectarea. Caracterul deformator al mise en abîme-uri lor constituie, de fapt, particularismul viziunii regizorale, iar operațiunea privilegiată a deformării o constituie „kitschul paroxistic”. Pintilie procedează însă invers ascunderii deta- liului, ceea ce mise en abîme-ul trebuia să camufleze este exorbitat. Detaliul este amplificat până la abnorm pulveri- zând rama ca o proiecție a unei vederi ciclopice căreia îi corespunde stilistic hiperbola. „Nu este vorba neapărat aici de pasiuni primare, de pulsiuni ancestrale, ci de stili- zarea ăprin hiperbolăă a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tale indicau, În același timp, adevărata perspectivă ce trebuia adoptată pentru a Înțelege spectacolul. Dincolo de frumusețe, răsuna apelul la vigilență morală. „Nu e ușor să trăiești Într-o epocă de Întuneric“, spunea Brecht. Spectacolul tău aducea o lumină care nu camufla neliniștea Întrebării pe care atunci am auzit-o mai mult ca oricând: În această lume trebuie să inventăm un final, dar e important ca el să fie bun. Acolo, În România acelor vremuri, resimțeam dificultatea unui asemenea pariu. Un final
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mai mare. Vestea despre ce se Întâmpla la Teatrul Mic a ajuns iute la Casa Scânteii, și Consiliul Culturii și-a „reparat“ greșeala Într-o manieră perversă și lașă: spectacolul a fost oprit sub pretextul că biletele nu se vindeau, camuflând astfel, Însă cusut foarte tare cu ață albă, cenzura. Cred că plecarea mea În America a coincis cu agravarea procesului de spulberare a iluziilor de libertate În care, ca și Iona, mulți crezuserăm. La scurt timp după oprirea spectacolului, Penciulescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu totul aparte. Aveam impresia că Strindberg a scris-o sub influența lui Maurice Maeterlinck, cu care avea o afinitate declarată. Pe măsură ce triștilor locuitori ai casei spectrelor le cădeau pe rând protezele dentare și perucile, se dezvăluiau, odată cu corsetele ce camuflau adevăruri macabre, ipocrizia și minciuna unor vieți irosite. Dacă era o speranță, ea nu putea veni decât de la cuplul tinerilor Îndrăgostiți. Această coda muzicală, respectând forma de sonată sugerată În titlu, avea ca fundal Insula morților. Celebrul tablou al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
tineri, o jumătate de curcubeu - totul foarte duios și umed), o splendidă toamnă la Versailles de Alexandre Benois și un desen În creion făcut de mama mamei În adolescență - și din nou acel pavilion cu frumoasele lui ferestre pe jumătate camuflate de o rețea de crengi. Somov-ul și Benois-ul se află acum Într-un muzeu sovietic, dar pavilionul nu va fi niciodată naționalizat. În timp ce memoria mea ezita o clipă În pragul ultimei strofe, pentru care fuseseră Încercate atâtea cuvinte de deschidere
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o stare dureroasă de neliniște, o chinuitoare accentuare a Încordării musculare, care te face să-ți schimbi continuu poziția membrelor. Mai adunam niște cărbuni și Învioram flăcările Întinzând o foaie din ziarul londonez Times peste fălcile negre fumegânde ale căminului, camuflând astfel complet cavitatea lui deschisă. Începea să se audă un sfârâit de sub hârtia Întinsă care căpăta netezimea unei piei de tobă și frumusețea unui pergament fosforescent. Dintr-odată, sfârâitul se transforma În vuiet, În mijlocul foii apărea o pată portocalie și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la tine? Iar pe o căruță: “Craiova-Moscova”. Ce să-i faci? Vorba cuiva, pe români umorul i-a făcut mai puternici sau, mai pe șleau, i-a scos din... Dacă erau o serie de derbedei de la periferii de orașe care camuflau nemernicia sub haina militară, ostașii români, țărani sau meșteșugari, conduși în majoritate de învățători ofițeri în rezervă își arătau cu prisosință omenia atât față de populație cât și față de prizonieri. După ce am fost îngropat de obuz la Dalnic, mam trezit în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
reușit să se spargă. De la preot am primit vin roșu, bun pentru dat la copii, să-și mai revină. Lecțiile le făceam pe malul unui pârâu care se vărsa în Olt având în jur locul natural în care ne puteam camufla la apariția avioanelor. și iarăși, cercul de coroană de spini cu rare înfloriri de speranță își recuperează întregul. La Câșlița, într-una din zile, năboi de lume și mișcare de căruțe. Erau aduși răniții de pe nu știu care vapor de pasageri, victimă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aceasta mai mică decât bricul și, de regulă, nici unele nu au dunetă sau teugă. Cert e că dimensiunea redusă a vasului și simplitatea arboradei asigurau atât viteza și eficiența atacului, cât și rapiditatea retragerii și a acostării în locuri ascunse, camuflat printre insulițe cu apă scăzută. Cu implicațiile unui spațiu de mișcare claustrant, sub punte, în cabine, ceea ce mărea disconfortul cotidian al unui echipaj de pirați, e-adevărat, nu foarte numeros. Un punct esențial al imaginarului pirateriei occidentale e drapelul cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Toate întâmplările de după 21 Ianuarie au fost deosebit de dureroase pentru noi, în special prin nedreptatea acuzațiilor aduse. Dar comunicatele și fotografiile publicate în ziare, în care toate lucrurile adunate de noi toți din lefurile noastre de cele mai multe ori modeste, erau camuflate în obiecte de jaf, a fost cea mai mârșavă dintre faptele acelor oameni fără onoare și fără nimic cinstit în ființa lor. Căci Carol și Călinescu răpiseră viața celor mai buni dintre noi, dar antoneștii și oamenii lor încercau să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de „nepricepere”, au dus la un fiasco lamentabil. Niciunul dintre noi n-a putut fi acuzat de nicio faptă compromițătoare, și de aceea n-a rămas decât așa-zisa „rebeliune” care să poată fi judecată, potrivit ordinelor primite, de militari camuflați în magistrați, spre a da sentințele dinainte stabilite de Antonescu I și II & Co. Dacă actualul regim va cerceta cu atenție gestiunile demnitarilor antonescieni, mă îndoiesc că vor fi 20% care să scape cu fața curată. Dacă n-ar fi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
partid poartă cu sine o gândire comunistă până ce răposează. Cu alte cuvinte, convertirea nu este posibilă, apostolul Pavel, persecutorul creștinilor, a fost un farsor ordinar când și-a întors fața către mesajul lui Iisus, iar Biserica - o instituție care a camuflat un fel de „securiști” pe veci. Analog (cu scuzele de rigoare pentru analogie), ofițerul de securitate Silvian Ionescu, convertit de unul singur pe 22 decembrie să participe la ridicarea baricadei și să riște Tribunalul Militar pentru înaltă trădare, trebuie dat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
muncit, devin tot mai putred de săraci. Atunci când ești la putere ai „avantajul” fantastic să poți practica jaful „legal” din banii publici, adică din banii noștri, ai „încornoraților”. Noi simțim că ceva e putred în Danemarca, putred moral, dar bine camuflat legal. Nu avem cum să-i „legăm” pe prăduitori, căci au lucrat sub acoperire odată ce legea (ordonanța, hotărârea de guvern) și „pohta ce-am pohtit” sunt una. Îi putem trimite însă în opoziție sperând că ceilalți ne vor încornora mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
căutând să descopere acel sens de mister și de extravaganță care îi învăluia persoana și modul său de a face. Se spunea, și era adevărat că, aproape săptămânal, se așeza în rând cu cei mai săraci, cu castronul în mână, camuflat în milog, pentru a cerși vreo farfurie de ciorbă la poarta vreunui convent. Nu reușea totdeauna să se mimeze sub hainele uzate ale săracilor. Se spunea, și era adevărat că, îmbrăcat ca un cerșetor, ar fi mers să cerșească la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
casele de bani în marile bănci, ajungeai într-o garsonieră tapetată cu cretonă gălbuie, ornată cu crengi și mobilată confortabil. Din această cămăruță ajungeai, printr-o scară subterană, în grădină, la un trunchi gros de arbore artificial, făcut din beton, camuflat cu verdeață și găunos, avînd în interior o scară din fier, prin care Kaiserul ar fi șters-o în caz că ar fi fost nevoit să fugă pe ascuns. Examinînd de aproape această uimitoare lucrare monument dedicat Fricii mareșalul Foch îmi atrase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]