8,208 matches
-
de dincolo să ne deie binecuvântare. Tare mult a vrut să-i fii noră. - Vreau, Costel, vreau și eu din toată inima, vreau să fii bărbatul meu și numai al meu. Moș Costache își turnă un pahar de vin din cana mare de lut smălțuit aflată în colțul mesei. Vinul scos din adâncul beciului făcea mărgele. Paharul prinsese o pojghiță subțire de promoroacă. Oftă adânc și dete paharul peste cap. Scoase capacul cutiei de tutun și își umplu iar luleaua. Strică
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
alte vremuri, în care se împărtășeau emoții și experiențe lirice într-o complicitate a supraviețuirii mai presus de viețuire. " Dialogul nu este neapărat deterministic ci un generator de idei, conotații sau reflexii care duc firul poeziei mai departe până la epuizarea cănii cu ceai pe care autorii o beau împreună. Găsim o justificată frustrare a muzei, care de fapt este chiar nevăzuta parteneră la scris. Un exemplu este poezia mea " Reflexii în Gara lui Delvaux: Poezia trece și dispare, este ca un
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
alipit de suflet decât colinda și nicio colindă nu e așa de suavă ca aceea glăsuită de Fuego. Ea readună în odaia casei părintești, primenite de regăsire și-mbrățișare, de lacrima și sărutarea mamei, și strânsul în brațele tatei, de cănile cu vin și prieteni, de busuioc și candelă sub icoană fumurie, de gutui și nuci și amintiri... cel puțin în imaginară trăire sufletească, pe fiecare dintre spectatori! Colinda lui Fuego e un cântec de viață și sărbătoare cel mai alinător
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
zile de-a lungul timpului: o ultimă speranță împrejurul nopții se derula prin căldura artificială a serii. Să mă supăr - nu prea îmi dădea mâna. Să tremur? Nici atât. „De cât timp ești pe drum?”, mă întrebă Ilinca în căutarea unei căni de lut. „De la începutul lui decembrie, dar pregătirile se derulează de mai bine de doi ani.”, am răspuns încercând să rememorez istoria personală recentă. „Nu”, îmi spun, gândindu-mă la varianta optimistă a cozonacului cald din vatră. Mai bine să
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
presus de logica expresiei verbale. Îmi adun tălpile picioarelor și le așez într-o ușoară poziție de Yoga. Patul se coboară sub greutatea mea, dar îl simt prietenos și încăpător. Dacă stăm la taclale, atunci să ne bucurăm de o cană de lapte cald. Afară e ger curat și limpede, se aud săniile în depărtare, iar pamântul e înghețat de o săptămână. Aș fi putut pleca cu vreo două zile înainte, atunci când pădurea dădea semne de curaj, dar am preferat să
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
-kin „și“ poate fi apropiat de kin „soare“ în turcice și amerindiene (vezi lista), în timp ce and, und din germanice par a fi pierdut pe k- inițial din kan „soare“, dovadă kand „a lumina“ (gr.), can „a putea“, kan „sânge“ (tc.), cano „cânt“ (lat.) kan „mistreț“, canis „câine“, kon' „cal“ (sl.). Dispariția lui k inițial o mai constatăm în skr. kapi „maimuță“ față de ape în engleză. În chineză „și“ e he pe care îl comparăm cu hi în jap., hae, hai în
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
s-o disloace Din albia-i de din vecie. Și chiar de-au trecut ere Peste a omului destin, Tor din a omului vrere, Apa-i tot sursă de venin. S-au inventat și surugiii Ce apă au vândut în cane S-au angajat chiar și copiii Trăgând cisterne pe maidane. S-au inventat și apeducte S-aducă apă în palate Ce azi au devenit conducte Sau butelii cu ape plate. Mi-e teamă c-un deșert imens Va stăpâni planeta
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
au șoptit Refrene cu pasiune De azi toate s-au răzvrătit Le mângâi și nu vor să mai sune. Chiar și chitara plânge-n acorduri, Scăpând de amaru-mi suspin, Și sângele îmi curge în noduri, Când plâng pe chipul din cana cu vin. De astăzi simt cum chipul tău, În suflet m-apasă să doară, De azi nici eu nu mai sunt eu, Și-n umăr îmi plânge-o vioară!... 31.08.2016 Photo paint montage by Gabriel Todica Referință Bibliografică
NU POT SĂ TE UIT! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370356_a_371685]
-
va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată din abundență în zona unde erau plasate forfacurile de la lansete. Rămânea doar să tragă peștele, care deocamdată, se lăsa așteptat. Am deschis termosul cu cafeaua fierbinte și am umplut cănile. Grăbit, fără să-mi dau seama, m-am fript la buze. N-am fost încântat deloc de “accident”, pentru că, și așa, erau terminate de atâtea sărutări din timpul nopții. Dar a fost un bun prilej să derulez în gând filmul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
au șoptit Refrene cu pasiune De azi toate s-au răzvrătit Le mângâi și nu vor să mai sune. Chiar și chitara plânge-n acorduri, Scăpând de amaru-mi suspin, Și sângele îmi curge în noduri, Când plâng pe chipul din cana cu vin. De astăzi simt cum chipul tău, În suflet m-apasă să doară, De azi nici eu nu mai sunt eu, Și-n umăr îmi plânge-o vioară!... 31.08.2016 Photo paint montage by Gabriel Todica ... Citește mai
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
odată mi ți-au șoptitRefrene cu pasiuneDe azi toate s-au răzvrătitLe mângâi și nu vor să mai sune.Chiar și chitara plânge-n acorduri,Scăpând de amaru-mi suspin,Și sângele îmi curge în noduri, Când plâng pe chipul din cana cu vin.De astăzi simt cum chipul tău,În suflet m-apasă să doară,De azi nici eu nu mai sunt eu,Și-n umăr îmi plânge-o vioară!...31.08.2016Photo paint montage by Gabriel Todica... IX. INIMA..., de
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
din județele Vâlcea, Argeș, Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Maramureș, Harghita, Sibiu, orașul București. Din județul Vâlcea, străveche vatră de prelucrare a lutului, vizitatorii pot admira și cumpăra produse din localitățile: Horezu, Vlădești, Lungești. O varietate de produse precum farfurii, ulcioare, căni, castroane, cești, fructiere etc. este adusă la târg de meșteri populari din localitatea Horezu: Olaru Vasilica și Țambra Georgeta, Țambra Gheorghe, Popa Ionel, Pietraru Laurențiu, Popa Costel și Popa Georgeta, Mischiu Ion, Mischiu Dumitru, Mischiu Ștefan și Mischiu Gheorghe, Tănăsescu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
satul Româna, județul Olt, oferă o varietate de produse unele din ele originale: ulcioare de apă, ulcioare de nuntă, cocoșul de Oboga, oale și tăvi pentru pregătit mâncarea, ulciorul de nuntă cu trei brațe, glastre, servicii de cafea, cofe și căni de vin, tip putinică cu burtă, barza cu pui, cloșca cu pui. Produsele dumnealui sunt lucrate la roata manuală, din pământ de pe malul Oltețului, de la o adâncime de vreo 3 metri, săpat, udat de 3-4 ori, lăsat la dospit 2-3
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pot fi întâlnite atât obiecte de ceramică tradițională, cât și modernă, realizate după modele vechi românești sau după modele săsești. Printre obiectele tradiționale, utilitare și decorative, plăcute, simple și atrăgătoare, pot fi amintite: ulcele pentru lapte, oluri pentru țuică, hârgauă (cană rotundă), blide, castroane, vaze pentru flori, bocăi (căni cu gât alungit), fără cioc, păhărele pentru țuică, oale de sarmale, clopoței. Interiorul este roșu, iar la exterior aplicațiile în formă de puncte, linii, spirale, flori, spic de grâu, strugure, frunze, păsări
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cât și modernă, realizate după modele vechi românești sau după modele săsești. Printre obiectele tradiționale, utilitare și decorative, plăcute, simple și atrăgătoare, pot fi amintite: ulcele pentru lapte, oluri pentru țuică, hârgauă (cană rotundă), blide, castroane, vaze pentru flori, bocăi (căni cu gât alungit), fără cioc, păhărele pentru țuică, oale de sarmale, clopoței. Interiorul este roșu, iar la exterior aplicațiile în formă de puncte, linii, spirale, flori, spic de grâu, strugure, frunze, păsări, sunt realizate pe fond alb, în culori de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Mărin își pusese capăt zilelor. Nu s-a putut stabili nimic și Mărin a început să fie uitat și de sat, dar ce era mai grav și de văduva lui, Ioana. Ba câte o voce mai răutăcioasă, seara, în fața unei căni cu vin, în crâșma lui jupân Tănasie, spunea că la văduva lui Mărin s’aude seara și dimineața de noapte, câinele lătrând; ba unii se jurau că l-au văzut prin capul gradinilor pe Colaie. -‘’ Bă, v-am spus eu
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
și ea sură, Gălăgioasă, dar când îi spun tace din gură. Am să-ți dau să bei cât poți, lapte de iapă, Cu precizarea că-i mai bun ca cel de capră, Dacă bei, uite așa în tihnă, câte-o cană pe zi, Ai să-ți aduci aminte, pe bune, cât vei trăi. Pe bătătură, sunt tot felul de dobitoace, Din care se pot găti tot felul de potroace, Gâște, rațe, curci, potârnichii și fazani, Când le vând la piață, încasez
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
împărat... Cam pe aici se termină sticla iar viitorul împărat căzu în adâncul mediațiilor sale aurite. Cu totul altfel se petrecură lucrurile cu paracliserul. Era om însurat așa că fugi imediat acasă și-i spuse neveste-sii: - Varvaro, scoate fă o cană de vin de la beci că-i treabă grea! Varvara, femeie înțeleaptă și în mare putere că nu avea decât treizeci de ani, coborî la beci, bău ea o cană, apoi cu cealaltă plus folosirea rațională a farmecelor naturale, reuși, în
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
imediat acasă și-i spuse neveste-sii: - Varvaro, scoate fă o cană de vin de la beci că-i treabă grea! Varvara, femeie înțeleaptă și în mare putere că nu avea decât treizeci de ani, coborî la beci, bău ea o cană, apoi cu cealaltă plus folosirea rațională a farmecelor naturale, reuși, în numai zece minute, să afle totul despre planul conspiratorilor. Îl lăsă pe Culae să-și tragă izmenele iar ea fugi la portiță unde fiică-sa, Venerica deci, se juca
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
secundă a acestui volum, Miron Țic se folosește, după cum el însuși o mărturisește, de cartea lui Emanuel Copăcianu, intitulată „Viața lui Iisus“, inspirată din cei patru Evangheliști; sunt alese șapte poeme în care sunt descrise Betleemul, Cina cea de Taină, Cana Galileii cu nunta de aici și prima minune săvârșită de Iisus, îndoiala Apostolului Toma, Înălțarea Domnului și Împărăția lui Dumnezeu») - și de o Laudatio, datorată primarului comunei Ilia, din județul Hunedoara, Marius Gabriel Omotă (din care spicuim: «Prin aceste rânduri
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pământ”) sau aforistică („Șoaptele iubirii / bat la ușa Tăcerii, / Tăcerea strigă / la ușa Cuvântului, / Cuvântul strigă, / la ușa Luminii / Lumina strigă / la ușa Veșniciei...”). Meditații. Probleme. „Oare... / câte virtuți / sau patimi / ascunzi, / ale celor dispăruți, / ce-au ajuns / în tine, / cană de lut?...”. Analiză, descifrare. „Bucurie, / Amărăciune, / Durere, / Revoltă, / Neputință / Pocăință, / Resemnare, / Tristețe, / Recunoștință, / Iubire, / Totul strâns / într-o lacrimă!...”. Fulger bengal (a ploaie...). „Doru-i zbor / și zboru-i nor, / dor pe aripi călător... / Când de mine, / ți-o fi dor, / să
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ULCIORUL, DE VIOLETA CÎMPAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ulciorul de Violeta Cîmpan Fi-voi lut, din el, olarii Or să facă niște căni, Din ele să bea alarii Să-și mai vindece din răni! Și-am să scriu în testament Ca să facă și-un ulcior, Plătesc cu ultimul cent, Să-l îmbrace în fuior, Să-l păstreze până când Vei căta să cumperi cană
ULCIORUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369608_a_370937]
-
căni, Din ele să bea alarii Să-și mai vindece din răni! Și-am să scriu în testament Ca să facă și-un ulcior, Plătesc cu ultimul cent, Să-l îmbrace în fuior, Să-l păstreze până când Vei căta să cumperi cană, Când vei întreba la târg Să ți-l deie de pomană! Ca să pui din cramă vin, Când vei bea să-ți stâmperi setea, Ochiului din nou senin. Gura ta va fi pecetea , Peste gura mea, răcită, Buza mea va fi
ULCIORUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369608_a_370937]
-
ca ea, dacă nu ceva mai mult. Cerul nu se uită la nimeni, este senin și nu dă speranțe de înnourare. Bătrânica stă singură într-o casă mică dar curată. Florile de la geam zâmbesc numai și le dă câte-o cană cu apă în fiecare zi. Le-ar pune mai multă dar când fântâna se supără, se duce în adânc. Și acum se supără din ce în ce mai des. E greu de scos apă și de adus mai ales. Acum, o găleată este pentru
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
batista albă și privește iar la cer. - Nu cred că azi va mai ploua. Pe la orizont este un norișor dar nu e de ploaie. Și iar tace. Gândurile sunt încălzite și ele. Brațele sun vlăguite dar pot duce la gură cana cu apă. Două sorbituri îi ajung. Cine să-i mai aducă până deseară încă o găletușă cu apă? Toți sunt pentru ei de parcă seceta asta i-a făcut pe toți egoiști. La colțul ogrăzii, în fața cuștii sale, stă lățit pe
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]