222,545 matches
-
aici, nici acolo, nici dincolo în spate. Cerul e tare, pămîntul e moale, cartea are patru picioare ori aripi gata de zbor, cartea e grea, cu plumb în fiecare literă, cartea e ușoară, în levitație, desfoliată. Un om cu cinci capete, nu unul sigur precum poetul Pessoa în heteronime. Împăratul Chien Lung în cele patru tezaure din care a ars arborele său genealogic în trei mii de manuscrise despre seminția lui manciuriană și Sfîntul Anton de Padova inspirînd pruncul de cinci
Săptămîna de lucru by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/4201_a_5526]
-
Carolina Ilica a) Cel mai mare pictor, cea mai mare poetă Cel mai mare pictor e Soarele, Zugrăvind zi-lumină - câte lumi? - în culori. Cea mai mare poetă e Luna. Muta aceea Cu burta la gură Și capul în nori. b) Luna - Domnului Andrei Oișteanu - Știu dintr-un vis cum mă alese Luna. Să o moșesc, născându-se din sine; Trei nopți la rând gemând în pat la mine, Eu trebuind să o descânt întruna, De parcă aș culege
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
Îi înmulțise degetele. Plăcerea de a fi sub ele Mă-nsingura! a) Un rai pe ape (Lacul) Mă răcoream de tine, c-un lac întreg, în vară. Nu șerpii lungi și lucii, prevăzători spre seară, Ci nuferii din apă dormeau cu capu-afară. Pentru întâia oară peștoaice vinovate Se-nmlădiau sub valuri, se argintau pe spate. Nu ele, peștii numai săreau până departe. Iar trestia măreasă* tot timpul se-oglindea. Nu era vânt, dar toată ca mine tremura. Nu te-atingeai de
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
fiecare poet este cîte un mr. hyde care iese noaptea din trupul bunului dr. jekyll un ticălos nerușinat ucigaș de oameni de treabă și de sine Și nu adoarme pînă cînd acea femeie descărnată nu-și reazemă pe umărul lui capul pe care pielea a putrezit demult simt și eu cum de fiecare dată o fiară țîșnește din profesorul cumsecade gata pentru un șir de masacre îmi spăl mîinile în urina fricii lui york mă mînjesc cu excrementele groazei lui richard
nu mă numesc william by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4067_a_5392]
-
Traian Ștef Trecere clandestina Nu mi s-a arătat de mult Poate vrea să-mi spună că îndoielile mele Din aceste zile neputințele uituceala Au un loc de trecere Să nu mă dau cu capul de pereți că limită Mizeriei nu este periferia nici a bucuriei Sufletul luminat de fulger Parcă ar vrea să-mi spună Dar acestea sînt vorbele mele care vor Sa inteleaga tăcerile lui Și deodată se arătă lîngă părul mare sîntamaresc
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
--- Înot Înot nu atât iscusit cât panicat. Țărmul e departe fundul mării adânc cerul înalt Doar speranța rămâne În ochiul tău cel care-mi trimite paiul și surâsul Vei fi salvat îmi spune pescărușul și mi se așează pe cap. Pândesc peștișorul de aur care-mi taie drumul. Încetează - îi răspund. îmi pierd răsuflarea, Pasăre. Zbor Sunt flămând, da, destul de de flămând iar stele bune de mâncat nu văd la orizont Trebuie să le înghit pe cele necunoscute despre care
Un poet sârb: Dragoljub Firulovic () [Corola-journal/Imaginative/4103_a_5428]
-
asta și jumătate în lumea cealaltă treaba asta, cu porumbeii, fiind o fugă din realitate, evident. de asta vă zic: maximă vigilență, maximă vigilență. chiar și acolo unde crezi că e vorba de banalul somn unul dintre ei își ițește capul în lume. O bucată de plută Dacă ar fi să judec după cît am mers pe orizontală, unde am ajuns, ce orizonturi se întrevăd pe după pleoape ar trebui să fiu mulțumit: și în sus, printre nouri, am ajuns destul de departe
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
a hârtie și-a coacăze neagră. Ca delfinii în apă, lunec dintr-o așteptare în alta; cum s-o fi numind nesfârșita? Uruie, uruie în creierul meu ceva de negăsit. Ies de pe o limită; îmi trag sufletul pe alta. Precum capul retezat, descris de pacostea de Mîșkin, știu totul. Da, totul. Imposibilul? Ușă deschisă într-o tăcere care mă umple de dangătul tuturor clopotelor. Regatul Ce zeitate parșivă și-a găsit în mine regatul? Oho, același trup - străvechea arenă de luptă
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
în care am tânjit și am râs tu ai înhățat un pachet de țigări uitat pe masa de lângă noi, apoi le-am fumat cu poftă și-am râs vorbind despre boală și despre ruinele unor sinucideri din care ieșeam cu capetele bandajate râzând și clipa de atunci atârnă lângă mine în aer pot să întind mâna și s-o ating cineva crăpase puțin o ușiță special pentru noi cât să intre lumina cu toți fluturii ei cu râsul nostru contagios care
O după-amiază în Karlsplatz by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/4540_a_5865]
-
încolo chiar simțeam chiar auzeam cum creșteam precum la Eminescu se aude creșterea ierbii precum la Blaga se aud razele de lună lovindu-se de geam precum... În fine - auzeam cum creșteam simțeam cum puțin câte puțin mi se îndepărtează capul de picioare și nicidecum nu uit acel simț nici în inevitabila succesiune istovită a uitărilor deja în ne-creșterea trupului și a lăsării puțin câte puțin a capului mai spre picioare... 2 ...după care va fi iarăși atâta liniște în
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
fine - auzeam cum creșteam simțeam cum puțin câte puțin mi se îndepărtează capul de picioare și nicidecum nu uit acel simț nici în inevitabila succesiune istovită a uitărilor deja în ne-creșterea trupului și a lăsării puțin câte puțin a capului mai spre picioare... 2 ...după care va fi iarăși atâta liniște în jur încât se va re-auzi creșterea ierbii și cum razele de lună vor lovi în geam dar mai ales pentru prima oară de atâta liniște se vor auzi
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
dunărea între munte și mare ar trebui să se simtă bine. iar dacă se dedă la vicii e pentru că are prea multă libertate în aia pe care um 01256 caracal încă mai are sigiliul. sînt milioane de beculețe stinse în capul tău, pentru fiecare dorință aprinde cîte unul. chiar și așa viața abia mai pîlpîie. închis în sicriul cu mîner - valiza aia are șansa unui singur dumnezeu. dar nici nu se dă înapoi să privească prin orificiul făcut de-o molie
valiza by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4871_a_6196]
-
se mai ia pe călcâile crăpate nu se mai duce acasă De aceea nici potcoavele nu mai poartă cai. Crepuscul Crepuscul de amiază de septembrie când domni și doamne pe scaune de pai în cești fierbinți mânuiesc lingurița Clătinare de capete cu pălării de margarete miresme de tutun de pipă de sertare vechi Când brusc în vârful buzelor mătușa Lenore observă Vai mă dor bătăturile cred că se schimbă veacul Deja pădurile digeră rugina Evului Mediu. Proces verbal, 29 sept. 1979
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
în spatele lor întunericul cade greu ca o draperie. la atingere pare schmarren. așa mi-l închipui încercând să-mi alung spaima. desert la tigaie din aluat de clătite la o masă pentru nebuni uriași. umeri degete brațe chircite șolduri sâni capete alungite colcăie în magma cubului negru. urc tot mai greu poticnindu- mă pe urmele botinelor printre trupuri sfârtecate cu membre încă vii care agită întunericul. hotărâte să-și prindă prada. ajung la capătul scării. doi ochi din lumină albă și
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
aude vocea de călugăriță a lui sisi. când se uită la cele două prietene sisi are privirea unei surde. ucăi nu i se pare nimic ciudat. atacul de panică îi produce hiperventilație așa că respiră precipitat în pungă. cum stă în capul oaselor pieptul îngust se ridică și coboară cu precizie de metronom. lumina tăioasă cade peste sisi ocolindu-le pe irma și pe julie. die seltsame frau femeia ciudată în rochie neagră închisă până la gât. cu ghete negre și pălărie neagră
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
bătrânelul lui Gellu Naum bătrânelul se odihnea de câteva secole cu fundul între perne de mătase era doar cu puțin mai bătrân decât alți bătrâni avea o barbă albă și lungă de ascet din când în când bătrânelul își lăsa capul în jos poate se gândea profund sau poate intra în transă sau poate moțăia nițel iar oamenii ziceau uite acum călătorește prin alte lumi oare ce vede el acolo și nu ne spune și nouă hai să-l momim să
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
mijea ochii scărpinându-se în fund desigur era un gest de mare înțelepciune cine ar fi făcut ceva atât de firesc și simplu în public și spunea astea-s nimicuri alții mi-au adus lucruri neprețuite apoi își lăsa încet capul în jos poate moțăia sau poate intra în transă și oamenii ziceau iar călătorește oare ce vede și nu ne spune și nouă se ofticau ei și plecau și se sfătuiau ce să-i aducă bătrânelului să-l mulțumească se
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
nu ne spune și nouă se ofticau ei și plecau și se sfătuiau ce să-i aducă bătrânelului să-l mulțumească se sfătuiau zi și noapte fumau beau cafele după cafele și se gândeau dar nimic nu le trecea prin cap poate era de vină vremea urâtă de afară sau poate se gândea u la nevestele și copiii care îi așteptau cu drag acasă Dragostea în vreme de iarnă Când urgia iernii lovește în casele părăsite demult și câinii urlă în
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
în pântecul adânc, aducător de viață. Decât să fii singur pe o scenă pustie, ce alegi? Crengi de foc mai culese de alții sau sfori reci de paiață? Asta... dacă nu mori la timp într-o împrejurare de adevăruri! Când capul se desprinde de amintiri, de vechime, ce mai ai de ales - tu, alesul din neînțelesul scheletului șoaptelor? Depinde numai de tine să alegi descărnarea, ruperea uscatului de mânia apelor. Anatomia sau aritmetica tăcută a pleoapelor? Apoi, după ani de zile
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
istoriei ca un ghimpe în carne simt fatalitatea de a mă fi născut om Dansam cu norii dansam cu norii pe un vârf de deal în copilărie dănțuiam ca bezmeticii-n ploaie sub turme de nori tropăind cu copitele pe deasupra capetelor albite de vreme și vremurile cădeau cu lovituri de ciomag noduros peste fragile viețile noastre retrase pe coama unui deal trăind cu spaima în sân de teama steluței roșii din abecedare se petrecea în inima unui anotimp în care bunicul
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
nu e trupul meu!” facebook dreams (II) eliberare și lumină cer primesc numai rânduri de disperare numai copaci tăiați pentru nopți de frig și de spaimă întunericul se lasă peste trup ca o blană din 1000 de iepuri împușcați în cap fără să afle vreodată că liberul arbitru nu apasă pe trăgaci „citește și dă like” - îmi spun rândurile de disperare printre trape bastoane de șerif sticle băute sticle sparte intră viața ca o fericire de a fi singur în clipele
Poezii by Dan Mircea Cipariu () [Corola-journal/Imaginative/5062_a_6387]
-
plutind Salcîmi pufoși privirea mea galeșă Plecată în iarba cotropitoare Ce-mi udă pantofii de mătase cu flori Amintiri Peste umbra mea colorată roșu aprins Melc ce mă-nghite într-o cochilie spongioasă Mă ridică în aer Aura gîzelor din jurul capului meu Încărcat de aripi străvezii minuscule În oglindă pielea ta palidă și gura aprinsă Un fagure În urcare alerg pe un deal înfrunzit Pe sfîrșitul de vară În cer în ocean În ocean cu mine în brațe Plutești În cer
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
și-i privesc nervurile urcând 8 mi-am luat liber o zi întreagă pentru nucul ce-mi dă liber 9 Și - pe cer - nuci și stele! Încă-n acest echilibru precar... 10 (a doua zi) Dar corbii, în rotocol, de capul lor. Cioclii nucilor. 11 Frunză de nuc, amară; adusă-n casă; pe care-o presez. 12 Nuci pe jos. Am să-mi fac o torcăitoare, planetă Pământ! 13 ... Am să torc toată iarna. Cu genunchii pe coji de nuci sparte
Rozar cu nuc by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5114_a_6439]
-
vorbesc cu nimeni nu mi-a făcut poze n-am familie nimic care să-mi întoarcă mutra în spate simt când cineva mă bârfește la trecere îmi place să fac pe detectivul pe bordură îmi place să mângîi câinii pe cap îmi place să zâmbesc când îți răscolesc dulapul sunt în baie și am senzația că plasez bombe prin subsoluri când sunt în gelaterie închis într-o bilă transparentă înconjurat de asistente am senzația că sunt comestibil am văzut cândva o
trei ani mai târziu by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/5178_a_6503]
-
Est invers de cum fac românii carevasăzică exodul lor nu încetează deși ba unul ba altul singuri sau în cuplu se-ntorc să moară aici cu râul copilăriei la căpătâi cu dealul cu fuiorul la picioare și ramul de stejar deasupra capului aleleu măicuță aleleu tăicuță moale și frumos mirositoare-i sfânta și-nierbata strâmta potecuță-a dorului xxx șed într-un colț de bucătărie și mă uit la tine cum calci vorbind întruna călcătorul lunecă pe cămașa încrețită purtat măiestru de mâinile
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]