3,764 matches
-
fel ca toți ceilalți copii de la colegiul Inmaculado Corazón. Călugărițele veniseră toate din America de Nord și erau cu adevărat bune, cu excepția uneia poreclită Roșcova, care se Înfuria ușor și se Înroșea toată. Visau să aibă un colegiu nou, mare, modern, cu capelă și sală de festivități Într-un alt corp de clădire, complet separate, cu multe săli de clasă și curte mare cu gazon pentru un teren de fotbal, unde ar fi putut să se joace sub Îndrumarea lui Morales. Și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fiecare zi! Pe lîngă asta, o să cumpere un autobuz nou, mare de tot, cu caroserie nord-americană, pe care aveau să scrie cu litere mari galbene INMACULADO CORAZON pe fiecare parte - Gumersindo Quiñones făcea nenumărate plecăciuni În fața maicii starețe. Și apoi capela va fi minunată! Și vor avea și o sală de festivități! Și un teren de fotbal foarte mare! Morales zîmbea, toți se uitau la el implorîndu-l: pe mine, Morales, alege-mă și pe mine În echipă. Colegiul ăsta trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și pe mine În echipă. Colegiul ăsta trebuia să fie un paradis plin de ferestre, plin de săli de clasă, cu nenumărate coridoare, cu o sală specială pentru cei care luau lecții de pian, cu grădini pline de trandafiri pentru capela cea minunată! Noua clădire a colegiului Inmaculado Corazón avea să fie un adevărat paradis. Dar lipseau banii. Maica stareță avea un glas stins cînd era silită să le spună că n-aveau the money. Îi tîra pe toți În căderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dea seama prea bine cît de mare, complet și excelent era noul colegiu: asupra acestui fapt a avut grijă să le atragă atenția maica stareță. Le-a spus emoționată că erau nu știu cîte clase; pe urmă a pomenit de capela cu balcon pentru cor, nu mai lipseau decît băncile pe care trebuia să le cumpere, dar toate aveau să vină la timpul lor, pe măsură ce primeau donațiile generoase din partea părinților. Le-a vorbit despre cantina pentru cei care rămîneau să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
picioare, dar cînd Îi zări fața alungită de tristețe și foarte palidă, Își lipi mîinile de corp și se Îndepărtă spre celălalt capăt al curții, Îngîndurat și Încruntîndu-și sprîncenele, pe urmă se duse la spălător, pe urmă o luă spre capelă, apoi din nou la spălător, Încercînd mereu să fie cît mai departe de scena aceea veselă pe care Încerca să și-o alunge din minte, Încercînd mereu să găsească un loc unde să scape de durerea aceea care creștea din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prezența așa cum o văzuseră pentru ultima dată, odihnindu-se acolo sus, moartă. Bobby n-a mai ieșit În seara aceea. Nici a doua zi. A fost cuminte și și-a ținut făgăduiala de a sta cel puțin cinci ore În capela cu luminările aprinse. Ce-i drept, de fiecare dată făcea pauze tot mai mari Între răstimpurile de priveghi, dar a izbutit să completeze cele cinei ore și chiar să se simtă Îndurerat În unele momente și dacă a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dăduse seama mai de mult: tot timpul Întrebase pe unde o să scoată sicriul. În schimb, aseară pusese foarte puține Întrebări, judecînd după cîte pune de obicei... Adevărul e că În ajun Julius nu avea Încă nimic de Întrebat. Îngenunchiat În capela cu luminările aprinse, a stat Îndelung și s-a gîndit la Înmormîntarea tatălui său și la Cinthia și a Întrebat-o pe mămica de ce pe Bertha o scoseseră pe ușa de serviciu, pe ușa din dos, cum Îi spuneau ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
treaba ei era doar să se plimbe la întâmplare pe aleile astea de cimitir până când dădea peste ea. Înainte să moară, Joan Schluter îi dăruise fiicei sale o fotografie tare, cartonată, cu străbunicul Swanson stând în fața casei lui dărăpănate, acea capelă a dezolării, la patruzeci de kilometri nord-vest de ceea ce avea să devină Kearney. Bărbatul din fotografie ținea în mână jumătate din biblioteca sa - ori Pilgrim’s Progress, ori Biblia: fotografia era prea neclară ca să-ți dai seama. Pe peretele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
am. Poate va avea 1,57 ca mine și se va chinui pe tocuri, poate va locui în continuare la Fribourg și va străbate în fiecare dimineață bulevardul Perroles până la Liceul Sainte-Croix, unde predă franceză Noël Ruffieux, îngerul păzitor al capelei ortodoxe, poate va avea umor ca taică-su... Cine poate ști, acum când „les petits Gémeaux“ din toată Elveția romandă intră într-un an fantastic și, cu siguranță, plin de schimbări. 13 iunie 1997 E curat vineri 13. N-am
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
început, au avut loc doar în humusul muzicii ecleziastice sau, mai exact, erau realizate cu acel cântec ce zilnic era în mâinile muzicienilor, adică melodia gregoriană. Noile posibilități tehnico-expresive au fost încredințate mai întâi profesioniștilor din schola și ulterior din capelele muzicale, care s-au născut în timpul prezenței suveranului pontif la Avignon (1305-1377) și se vor răspândi în întreaga Europă, atingând maxima dezvoltare între secolele XV și XVI. În fața acestor inovații, din punct de vedere interpretativ, cântecul gregorian a trebuit să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
este condamnată modalitatea de execuție atunci când este lascivă și când exhibiționismul îi determină pe credincioși mai mult să râdă decât să-și înalțe mintea către divin. De comportamentul ireverențios al cantorilor se vor ocupa ulterior statutele ce vor reglementa disciplina capelelor muzicale. Acest document muzical a avut un răspuns aproape nul în sânul bisericii și nu a avut nicio influență asupra dezvoltării viitoare a muzicii polifonice sacre. Cauzele erau multiple: lipsa autorității și prestigiul redus al papei în „captivitatea” din Avignon
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
autorității și prestigiul redus al papei în „captivitatea” din Avignon; nașterea spiritului umanist, nu întotdeauna inspirat din valorile credinței, al artei din Trecento și Quattrocento; puternica dezvoltare a tehnicii polifonice, tot mai complexă și de neoprit, și, de asemenea, ambițiile capelelor muzicale. Totuși, anumite indicații au fost aplicate. Motetul politextual, de exemplu, cu argument profan, a ieșit definitiv din Biserică. De asemenea, în așa-numitele „mise de Avignon” (manuscrisele de Ivrea și de Apt din secolul al XIV-lea), structura muzicală
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
referință, cel puțin până la Conciliul din Trento (1545-1563), și îl găsim citat și în alte intervenții ulterioare. Toate aceste teme și problematici vor continua să caracterizeze practica liturgică și dezbaterea legată de aceasta până în secolul al XVI-lea. 4.2 Capelele muzicale Când papalitatea era exilată în Franța, au avut loc două evenimente strâns legate între ele. La Avignon, neexistând „bazilicile și numărul de biserici din Roma, și datorită climei aspre și umede ... s-au născut capelele pontificale, adică celebrările funcțiunilor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
XVI-lea. 4.2 Capelele muzicale Când papalitatea era exilată în Franța, au avut loc două evenimente strâns legate între ele. La Avignon, neexistând „bazilicile și numărul de biserici din Roma, și datorită climei aspre și umede ... s-au născut capelele pontificale, adică celebrările funcțiunilor solemne pontificale din capela palatului apostolic. Așa au încetat multe din marile noastre instituții ... astfel a intrat noul obicei de a celebra în capelele restrânse ale palatelor pontificale, față de bazilicile imense ...”. Acestui fapt, i s-a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
era exilată în Franța, au avut loc două evenimente strâns legate între ele. La Avignon, neexistând „bazilicile și numărul de biserici din Roma, și datorită climei aspre și umede ... s-au născut capelele pontificale, adică celebrările funcțiunilor solemne pontificale din capela palatului apostolic. Așa au încetat multe din marile noastre instituții ... astfel a intrat noul obicei de a celebra în capelele restrânse ale palatelor pontificale, față de bazilicile imense ...”. Acestui fapt, i s-a adăugat un al doilea: Urban al V-lea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
biserici din Roma, și datorită climei aspre și umede ... s-au născut capelele pontificale, adică celebrările funcțiunilor solemne pontificale din capela palatului apostolic. Așa au încetat multe din marile noastre instituții ... astfel a intrat noul obicei de a celebra în capelele restrânse ale palatelor pontificale, față de bazilicile imense ...”. Acestui fapt, i s-a adăugat un al doilea: Urban al V-lea, papă din perioada exilului francez, în anul 1370, a suprimat Collegium cantorum din Roma, iar când, în anul 1377, Grigore
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
s-a întors la Roma, a adus cu sine „câțiva cantori flamanzi și francezi, experți în contrapunctul în vogă de atunci, și nu a mai simțit nevoia de a readuce la viață desființata schola cantorum din Lateran”. Astfel, pontiful avea capela sa muzicală, care executa noul gen de muzică polifonică; și tocmai pentru că uzanța de a celebra funcțiunile liturgice pontificale în capelă s-a instaurat și la Roma, tot aici s-a născut și figura cantorului de capelă, diferit de cel
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și nu a mai simțit nevoia de a readuce la viață desființata schola cantorum din Lateran”. Astfel, pontiful avea capela sa muzicală, care executa noul gen de muzică polifonică; și tocmai pentru că uzanța de a celebra funcțiunile liturgice pontificale în capelă s-a instaurat și la Roma, tot aici s-a născut și figura cantorului de capelă, diferit de cel din vechea și abolita schola cantorum, fie datorită tipului de muzică pe care îl practica (polifonie în loc de gregorian), fie pentru că era
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Astfel, pontiful avea capela sa muzicală, care executa noul gen de muzică polifonică; și tocmai pentru că uzanța de a celebra funcțiunile liturgice pontificale în capelă s-a instaurat și la Roma, tot aici s-a născut și figura cantorului de capelă, diferit de cel din vechea și abolita schola cantorum, fie datorită tipului de muzică pe care îl practica (polifonie în loc de gregorian), fie pentru că era dintr-o națiune străină. De aici s-a născut cântecul a cappella, adică un cântec compus
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
străină. De aici s-a născut cântecul a cappella, adică un cântec compus pentru a fi executat de un complex de cantori profesioniști, în oratoriul privat al papei, fără nicio formă de participare a credincioșilor. Cutuma de a celebra în capelă a luat o asemenea amploare, încât, de atunci, au început să fie numite capelle papali toate funcțiunile în care era prezent pontiful, chiar și atunci când Papa Sixt al V-lea a reluat celebrările în bazilicile și bisericile romane. Așadar, sensul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în Vatican capela mai apoi numită Sixtină. Pentru bazilica San Pietro s-au ales doisprezece cantori, care, înlăturați de Sixt al V-lea și readmiși de Giulio al II-lea, au format-o pe aceea care și astăzi se numește capela Giulia. Pe lângă aceste două capele, s-au mai format succesiv și cea Laterană pentru bazilica San Giovanni din Lateran și cea Liberiană pentru bazilica Santa Maria Maggiore. Numărul cantorilor pentru a forma o capelă, în timpul flamanzilor, era constituit din puține
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
numită Sixtină. Pentru bazilica San Pietro s-au ales doisprezece cantori, care, înlăturați de Sixt al V-lea și readmiși de Giulio al II-lea, au format-o pe aceea care și astăzi se numește capela Giulia. Pe lângă aceste două capele, s-au mai format succesiv și cea Laterană pentru bazilica San Giovanni din Lateran și cea Liberiană pentru bazilica Santa Maria Maggiore. Numărul cantorilor pentru a forma o capelă, în timpul flamanzilor, era constituit din puține elemente, maximum doisprezece; în secolele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
aceea care și astăzi se numește capela Giulia. Pe lângă aceste două capele, s-au mai format succesiv și cea Laterană pentru bazilica San Giovanni din Lateran și cea Liberiană pentru bazilica Santa Maria Maggiore. Numărul cantorilor pentru a forma o capelă, în timpul flamanzilor, era constituit din puține elemente, maximum doisprezece; în secolele următoare, numărul a crescut și cuprindea bărbați, copii și/sau evirați. Exemplul capelei pontificale a fost urmat imediat și de principii laici în oratoriile din palatele lor și de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
din Lateran și cea Liberiană pentru bazilica Santa Maria Maggiore. Numărul cantorilor pentru a forma o capelă, în timpul flamanzilor, era constituit din puține elemente, maximum doisprezece; în secolele următoare, numărul a crescut și cuprindea bărbați, copii și/sau evirați. Exemplul capelei pontificale a fost urmat imediat și de principii laici în oratoriile din palatele lor și de episcopi și cardinali în propriile catedrale. În curțile regale și în catedrale, polifonia somptuoasă a capelelor era considerată un element de lux al ceremoniilor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și cuprindea bărbați, copii și/sau evirați. Exemplul capelei pontificale a fost urmat imediat și de principii laici în oratoriile din palatele lor și de episcopi și cardinali în propriile catedrale. În curțile regale și în catedrale, polifonia somptuoasă a capelelor era considerată un element de lux al ceremoniilor, iar pentru principi era un semn de prestigiu și putere. Episcopi și nobili se întreceau în a-i angaja pe cei mai buni maeștri și cantori europeni, inserând în mod instituțional prestația
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]