2,040 matches
-
Dintre factorii umorali care-și dispută candidatura pentru rolul de hormoni locali implicați în reglarea circulației fac parte histamina, serotonina și polipeptidele vasoactive. Histamina este un puternic agent dilatator al arteriolelor, dublat de o marcată acțiune de creștere a permeabilității capilare. Cele mai mari cantități de histamină se găsesc în piele, tubul digestiv și țesutul pulmonar. Ea rezultă din decarboxilarea histidinei la nivelul mastocitelor, unde se găsește depozitată sub formă de granule, alături de heparină, și se eliberează atât spontan, cât, mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu proprietăți puternice vasodilatatoare. Injectarea a 1 g de bradikinină în artera brahială la om determină creșterea de 6 ori a fluxului sanguin în membrul superior respectiv. Introducerea unei cantități infime intradermic provoacă un marcat edem local prin creșterea permeabilității capilare. La concentrații molare egale, efectele dilatatoare și permeabilizante ale bradikininei sunt de 10-15 ori mai intense decât ale histaminei. În timp ce presiunea sistolo-diastolică scade brutal, frecvența și debitul cardiac cresc, ca urmare a reacțiilor neuro-reflexe declanșate de efectele iritante ale bradikininei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
umorale Între reglarea neuro-umorală rapidă, asigurată prin reacții reflexe compensatoare de tip simpatico-parasimpatic, și cea predominant hormonală de lungă durată se situează un sistem intermediar de reglare și control, reprezentat de reacțiile vasculare locale (stresul de relaxare) și schimbul lichidian capilar. La acestea se adaugă factorii hormonali circulanți reprezentați de factorul natriuretic atrial și sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care, prin controlul lichidian renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic atrial
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
17-19), canale alveolare și saci alveolari complet alveolizați (generațiile 20-23) (fig. 91). De aceeași manieră se pot împărți și vasele: - vasele zonei de conducere (vase extraalveolare), cu un sistem de curgere rapidă (artere, arteriole, venule, vene); - vasele zonei alveolare (precapilare, capilare), cu viteză de circulație foarte lentă, favorizând schimburile gazoase. Plămânul este sediul procesului de ventilație pulmonară. Funcția sa se realizează, pe de o parte, datorită legăturilor morfo-funcționale cu toracele, justificând noțiunea de sistem toraco-pulmonar folosită în mecanica respiratorie, iar, pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
membrana alveolo-capilară, adaptată perfect funcției de schimb gazos prin procese fizico-chimice de simplă difuziune (fig. 92). Aceasta constituie o adevărată barieră aer-sânge, formată din membrană bazală alveolară, surfactant pulmonar, pneumocite I și II, pe de o parte, și membrană bazală capilară și endoteliu capilar, pe de altă parte, separate doar de spațiul septal (interstițial). Grosimea membranei alveolo-capilare normale nu depășește 0,4-0,6 m, permițând transferul rapid al celor două gaze prin simpla diferență de presiune parțială a acestora prin porii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
perfect funcției de schimb gazos prin procese fizico-chimice de simplă difuziune (fig. 92). Aceasta constituie o adevărată barieră aer-sânge, formată din membrană bazală alveolară, surfactant pulmonar, pneumocite I și II, pe de o parte, și membrană bazală capilară și endoteliu capilar, pe de altă parte, separate doar de spațiul septal (interstițial). Grosimea membranei alveolo-capilare normale nu depășește 0,4-0,6 m, permițând transferul rapid al celor două gaze prin simpla diferență de presiune parțială a acestora prin porii descriși de Kohn
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
doar de spațiul septal (interstițial). Grosimea membranei alveolo-capilare normale nu depășește 0,4-0,6 m, permițând transferul rapid al celor două gaze prin simpla diferență de presiune parțială a acestora prin porii descriși de Kohn (1893) în teritoriul alveolar și capilar al barierei aer-sânge. La exterior, plămânii sunt tapetați de foița viscerală a seroasei pleurale, care împreună cu cea parietală formează spațiul pleural lubrifiat, cu presiune negativă, indispensabil proceselor de ventilație pulmonară. II.3.2. Vascularizația plămânului Plămânul este un organ de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
2.1. Vascularizația nutritivă Vasele bronșice asigură vascularizația bronhiilor și a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale și parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor și merg până la bronhiolele terminale, dar nu ajung până la zona alveolizată. Rețeaua capilară care se formează din arteriolele bronșice se continuă cu două plexuri venoase - submucos și peribronșic. Cele două plexuri realizează, prin comunicările dintre ele, numeroase anastomoze veno-venoase. Drenajul venos al plexului peribronșic se face spre vena azigos în partea dreaptă și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
10-100 m), ce se continuă cu vasele precapilare, al căror diametru este cuprins între 20 și 40 m. Arterele elastice se întind pe o distanță de aproximativ 20 cm, ceea ce reprezintă 90% din distanța care separă valvulele pulmonare de patul capilar. Regimul presional din sectorul circulației pulmonare este de aproape 6 ori mai scăzut comparativ cu cel din circulația sistemică. La calibru egal, vasele circulației pulmonare au pereții de două ori mai subțiri și mai distensibili. Spre deosebire de structura peretelui aortei, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a rezistenței la scurgere. Reducerea, în cazuri extreme, a diametrului extern cu 50% este urmată de închiderea lumenului vascular. Arteriolele pulmonare se întind pe o distanță de numai 2 mm, deci 1% din distanța care separă valvulele pulmonare de patul capilar. Suprafața lor totală de secțiune este de 25-40 cm2 și volumul de sânge pe care îl conțin este foarte redus, de numai 3 ml. Vasele precapilare (aproximativ 300 milioane) cu care acestea se continuă, fără a fi limitate de sfinctere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limitate de sfinctere precapilare bine reprezentate, ca în circulația sistemică, cuprind 5 ml sânge. Viteza de circulație este mică, scăzând de la 2 la 0,2 cm/s și ajungând la valori de aproape 20 de ori mai reduse în sectorul capilar, favorizând astfel schimburile gazoase. Sectorul arteriolelor pulmonare de tip muscular este un sistem de rezistență mare și capacitate scăzută, caracterizat printr-un volum scăzut de sânge, suprafață de secțiune mare, cu numeroase bifurcații. Această zonă este sediul rezistențelor la curgere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unor sfinctere ca acelea care se găsesc în circulația sistemică. Volumul de sânge care se găsește în acest sector a fost estimat în medie la 150 ml (cu variații între 75-200 ml, în repaus și în timpul efortului muscular). Organizarea patului capilar pulmonar poate fi exprimată fie sub forma unei rețele de ochiuri hexagonale, fie sub forma unei pelicule de sânge aproape continue, limitată prin două membrane fine de fiecare versant alveolar. Aceste membrane prezintă pilieri verticali, dispuși ordonat, care sunt constituiți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limitată prin două membrane fine de fiecare versant alveolar. Aceste membrane prezintă pilieri verticali, dispuși ordonat, care sunt constituiți prin zonele interstițiale intercapilare ale membranei alveolo-capilare. Acest model de dispoziție, în peliculă, are avantajul de a arăta că distensibilitatea peretelui capilar este mai redusă în planul septurilor, unde expansiunea vasului este limitată de spațiul interstițial dens care constituie pilierii, și este mare în planul perpendicular pe septuri, unde capilarele sunt limitate numai de membrana bazală, endoteliu și epiteliu. Ca urmare, suprafața
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este mai redusă în planul septurilor, unde expansiunea vasului este limitată de spațiul interstițial dens care constituie pilierii, și este mare în planul perpendicular pe septuri, unde capilarele sunt limitate numai de membrana bazală, endoteliu și epiteliu. Ca urmare, suprafața capilară depinde, în planul care o desparte de alveolă, de gradul de inflație a plămânului, iar, în axul perpendicular pe membrana alveolo-capilară, de presiunea transmurală. Presiunile în circulația pulmonară. Vasele pulmonare funcționează la un nivel de joasă presiune, condiționată de presiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din venele pulmonare este de aproximativ 4-5 mmHg, apropiată ca valoare cu cea înregistrată în atriul stâng. Venele pulmonare sunt inextensibile și pot fi foarte ușor colabate; rolul lor fiziologic constă în reglarea presiunii sângelui care se deplasează din patul capilar pulmonar spre atriul stâng. Volumul sanguin pulmonar. Se determină cu ajutorul diluției unor indicatori vasculari injectați alternativ în trunchiul arterei pulmonare și la nivelul urechiușei stângi, urmată de cuantificarea indicatorilor în una din arterele sistemice. Volumul sanguin arterial pulmonar este de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
indicatori vasculari injectați alternativ în trunchiul arterei pulmonare și la nivelul urechiușei stângi, urmată de cuantificarea indicatorilor în una din arterele sistemice. Volumul sanguin arterial pulmonar este de 120-150 ml la sfârșitul diastolei și 170-200 ml în sistolă. Volumul spațiului capilar, obținut prin metode morfometrice, este de aproximativ 170 ml (90-240 ml). Variații fiziologice apar în starea de repaus (80 ml) față de condițiile de efort (160 ml) și, de asemenea, în clinostatism față de ortostatism. Datorită gravitației, volumul sanguin din capilarele pulmonare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cuplate cu fosforilări oxidative eliberatoare de energie. Procesele fizice, asemănătoare celor de la nivel pulmonar, constau din difuziunea gazelor respiratorii pe baza diferenței de presiune parțială a acestora și se realizează între sânge și celulele beneficiare prin intermediul lichidului interstițial. În sângele capilar arterial, presiunea parțială a oxigenului (PO2) este de 95 mmHg, iar a bioxidului de carbon (PCO2) variază în jurul a 40 mmHg. În lichidul interstițial, care face oficiul de punte între capilare și celulele înconjurătoare, PO2 este numai de 40 mmHg
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și homeostazice multiple ale rinichilor au la bază particularități structurale și funcționale ale parenchimului renal. II.5.1. DATE SUMARE DE MORFOFIZIOLOGIE RENALĂ Unitatea morfofuncțională a rinichiului este. după cum se știe, nefronul, constituit dintr-o componentă vasculară, reprezentată de ghemul capilar al glomerulului renal cu capsula Bowman înconjurătoare și alta tubulară, cu cele 4 componente ale sale (tub contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și canalul colector) (fig. 119). Mărimea și forma rinichilor depinde de numărul de nefroni pe care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari ale presiunii arteriale sistemice. În funcție de particularitățile structurale, densitatea și distribuția nefronilor corticali și juxtamedulari, debitul sanguin renal este în proporție de 85-90% în zona corticală și doar 10-12% în zona medulară. De remarcat, de asemenea, că cele două paturi capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt separate prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zona medulară. De remarcat, de asemenea, că cele două paturi capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt separate prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar peritubular funcționează în regim de joasă presiune. Ca o extindere a sistemului capilar peritubular spre zona medulară a rinichiului, apar vasa recta, care coboară paralel cu ansa Henle până în apropierea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt separate prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar peritubular funcționează în regim de joasă presiune. Ca o extindere a sistemului capilar peritubular spre zona medulară a rinichiului, apar vasa recta, care coboară paralel cu ansa Henle până în apropierea porțiunii celei mai joase a acesteia. Deși numai 5% din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar peritubular funcționează în regim de joasă presiune. Ca o extindere a sistemului capilar peritubular spre zona medulară a rinichiului, apar vasa recta, care coboară paralel cu ansa Henle până în apropierea porțiunii celei mai joase a acesteia. Deși numai 5% din cei 1200 ml sânge ce trec prin rinichi în timp de 1 minut
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formare, plasmakininele sunt rapid inactivate de către carboxipeptidaze (kininaze) prin ruperea și îndepărtarea argininei din lanțul polipeptidic (fig. 126). Formate în torentul circulator, plasmakininele își manifestă efectele lor multiple, între care pe prim plan se situează vasodilatația locală și creșterea permeabilității capilare. La nivel renal, aceste efecte sunt prezente în plenitudinea lor, explicând apariția proteinuriei tranzitorii din cursul efortului fizic. S-au descris fenomene de adevărată competiție între polipeptidele vasoactive la nivelul capilarelor renale și din circulația generală. Un exemplu elocvent este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
renale este păstrată. Stimularea directă și reflexă a nervilor renali determină, în cazul fibrelor simpatice, modificări atât ale filtrării glomerulare, cât și ale diurezei, însoțite de hematurie și proteinurie. Scăderea debitului de filtrare și diurezei se datorează vasoconstricției arteriolare și capilare glomerulare, produsă de noradrenalina și renina eliberată de aparatul juxta-glomerular, bogat în filete adrenosimpatice. Excitarea nervoasă prelungită se însoțește și de modificări degenerative tubulare, care pot merge până la necroza tubului distal. Denervarea provoacă efecte inverse, reprezentate de poliurie, hiperclorurie și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stă la baza conceptului actual privind implicarea acestora la realizarea hipertensiunii arteriale. II.8.2.3. Bradikinina Este capul de serie al kininelor plasmatice prevăzute cu proprietăți hormonale locale atât asupra musculaturii netede vasculare și viscerale cât și asupra permeabilității capilare. Rezultată din clivajul proteolitic al kininogenului 2-globulinic de către enzimele tisulare denumite generic kininogenaze și mai ales al kalicreinei, bradikinina este formată dintr-un lanț peptidic constituit din 9 aminoacizi. Spre deosebire de bradikinină, celelalte două kinine - kalidina și metionilkalidina - conțin 10 și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]